Angajaţii laboratoarelor de analiză a apei au fost şocaţi de rezultatele analizei apei deversate în Someş de fabrica Unicarm de lângă Satu Mare. În opinia autorităţilor este vorba de o simplă întâmplare accidentală, iar primarul din Vetiş susţine că apele poluate nu curg sub nasul lui, deci nu-l deranjează.
Există cazuri când aparatul GPS este mult prea exact. Îmi dau seama de acest lucru, când între două camioane pline cu animale vii trec de bariera ridicată a fabricii de prelucrarea cărnii din Vetiş şi în oglinda retrovizoare îl văd pe portar alergând într-un suflet după mine.
„M-am rătăcit, aş dori să mă întorc” – îi explic, dar regret imediat că am lăsat jos geamul. Putoarea din curtea fabricii îmi provoacă greaţă. E un amestec oribil al mirosului de fecale de porc, amoniac, carne stricată şi alte deşeuri organice, pe care nici nu vreau să le identific.
Însă eu n-am ajuns din întâmplare în curtea fabricii de lângă comuna cu vreo 5 mii de suflete, la 11 km de Satu Mare. Vroiam să ajung la conferinţa de presă organizată de Baranyi Krisztina, politician specializat activist pentru problemele de protecţie a mediului de la partidul Együtt din Ungaria. Tema conferinţei de presă: publicarea rezultatelor analizei mostrelor de apă colectate la ţeava care deversă apele poluate din fabrică.
Grăsime şi fecale plutesc pe apă
Baranyi studiază încă din septembrie 2016 problema contaminării râului Tisa, pe care de câtva timp se vede şi cu ochiul liber poluarea cu grăsime şi fecale. După cum a aflat, calitatea apei se deteriorează spectaculos din momentul în care se varsă în ea Someşul lângă Vásárosnamény din Ungaria.
Şi aşa a ajuns la fabrica de prelucrare a cărnii din comuna Vetiş, aflată pe malul Someşului, la vreo doi km de graniţa dintre Ungaria şi România. Acum două săptămâni activista partidului Együtt a dat publicităţii un film video pe care se vede clar că pe ţeava apei deversate din fabrică în râu mai întâi curge un lichid alburiu, probabil contaminat cu substanţe chimice, apoi urmează valuri de apă maronie, probabil amestecată cu sânge.
Ţeava uriaşă din oţel care se îndreaptă spre Someş nu e greu de găsit în spatele fabricii. Proprietarii nu s-au obosit nici măcar s-o ascundă cât de cât. De pe terasament se văd clar cisternele de decantare, dar se vede şi că în loc de apă reziduală, ele sunt umplute cu ceva solid, făină de oase sau ceva material concasat. Iar lângă staţia de decantare se vede şi un morman de baligă.
Oamenii care se adună în jur ne informează că aceste construcţii din zonă datează de vreo 20 de ani. Mai înainte aici era doar un abator.
Versiunea maghiară a acestui articol:
Súlyosan fertőző szennyvizet pumpál a Szamosba a vetési húsfeldolgozó
Putoarea vine în valuri
Halele uriaşe ale fabricii se văd din orice colţ al coloniei săracilor din Vetiş. Unele case stau la câţiva metri de plăcile de metal de culoare albastră ale fabricii. Dar locuitorii de aici se plâng nu de lipsa priveliştii vedere sau de zgomotul permanent din zonă. Ci de duhoarea care inundă locul în valuri insuportabile, mai ales dimineaţa devreme şi după amiaza, când apele poluate se varsă în râu. Atunci e cel mai rău.
Aflăm şi că pe vremuri aceste ape de dejecţie nu se vărsau în Someş, ci într-un şanţ de lângă gardul fabricii, unde s-a adunat, şi muncitorii au scos uneori gunoiul solidificat cu excavatoare din şanţ. Dar utilajele n-au circulat pe terenul fabricii, ci pe pământurile locuitorilor din zonă, distrugând şi micuţa recoltă de care ar fi putut beneficia aceştia.
„Au tăiat câte un colţ şi din pământuri, şi de atunci nu-i mai lăsăm să treacă pe acolo” – spune cineva. Localnicii îşi aduc aminte de promisiunile conform cărora fabrica urma să cumpere terenurile din zonă, cu case cu tot. Ceea ce se mai lasă aşteptat şi acum.
Unicarm este cel mai mare angajator din zonă
Degeaba se plâng locuitorii de aici de putoarea de pe străzi, nici nu încape îndoială de partea cui va sta primăria atunci, când vine vorba de o întreprindere cu vreo 2200 de angajaţi şi cu cifre de afaceri de 650 de milioane de lei (142 de milioane de euro) pe an.
Când Átlátszó Erdély l-a contactat pe primarul din Vetiş, Ilyés Gyula, acesta n-a putut să ofere date precise cu privire la profitul administraţiei locale din taxele şi impozitele plătite de Unicarm, dar a semnalat faptul că această fabrică este cel mai mare angajator în localitate, şi sumele plătite după clădiri, angajaţi, utilaje şi aşa mai departe, ajung la cote serioase.
Colonie de ţigani, nu contează, şi ei sunt oameni
În legătură cu apele contaminate vărsate în Someş, primarul declară că nu e treaba lui să se ocupe de aşa ceva, să ne adresăm organelor de specialitate.
„Apa Someşului trece pe aici, dar noi, cei din comună nu vedem şi nu simţim nimic. Comuna e departe de râu, doar uneori mai merg acolo câţiva oameni să pescuiască. Apa nu trece pe sub nasul meu s-o văd şi să mă deranjeze, nu e treaba mea să verific calitatea apei. Există instituţii specializate pentru aşa ceva (…), de ce să mă bag eu să-mi dau cu părerea în acest subiect? (…) Nu pot comenta mostrele aduse de această doamnă, nu ştiu de unde le-a luat şi câte bacterii sunt în ele. (…)
Însă lângă fabrică locuiesc vreo 50-60 de oameni care v-au votat.
Poveşti, domnule!
Am fost acolo, e o duhoare de nesuportat.
Şi eu am fost acolo. Trec săptămânal pe la aceşti oameni, îi cunosc. E o colonie de ţigani, nu de aia, sunt şi ei oameni, stau acolo. Cum au ajuns acolo, cine a venit primul, cei din colonie sau fabrica, nu ştiu, nu contează, şi da, acolo stau oameni, şi într-adevăr în aer câteodată se simte ceva miros, nu din cele mai plăcute, dar deversarea apelor poluate nu-i deranjează, asta n-are nicio legătură cu mirosul. Să nu asociem lucruri care n-au nicio legătură unul cu altul.
Oamenii de acolo s-au plâns de poluare. Şi apele de dejecţie au fost vărsate direct pe pământ în trecut…
O spun încă o dată: să-mi ziceţi clar: aţi adresat aceste întrebări Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului? Aţi contactat specialiştii de acolo? Să nu mă implicaţi pe mine, ce vreţi să ştiţi de la mine? Vreţi să mă duc să dau cu lopata să confirm că există poluare şi gunoaie? Nu pe mine să mă luaţi la rost! (…)”
De altfel înaintea conferinţei de presă de vineri, primarul din Vetiş, Ilyés Gyula a propus că va organiza o întâlnire între Baranyi Krisztina şi proprietarii fabricii Unicarm. Dar întâlnirea n-a mai avut loc, deoarece – după cum ne-a informat primarul – conducerea companiei susţine că fabrica are actele în regulă şi colaborează doar cu oficialităţile din România, nu are ce discuta cu o organizaţie civilă din Ungaria.
Apa contaminată poate cauza boli foarte grave
Subiecte de discutat s-ar găsi: rezultatele testelor efectuate de laboratorul acreditat Wessling Hungary par a fi scoase dintr-un film horror. Valoarea consumului chimic de oxigen (CCO) din apă (parametru important în analiza apei reziduale, semnalând cantitatea de substanţe organice, limita maximă admisă fiind de 100 micrograme la litru), ajunge aici la 3890 micrograme la litru.
Pe lângă cantitatea extrem de mare de substanţe organice, mostrele au prezentat o cantitate de amoniac (provenit din urină şi din proteine în descompunere) întrecând de şapte ori limita superioară admisă, pe lângă o cantitate foarte mare de grăsime şi fosfor. Analiza bacteriologică a demonstrat prezenţa a 13 milioane de colonii de bacterii patogeni în 100 de mililitri de apă – limita superioară admisă fiind 200 de colonii. Valorile care trec de acest nivel denotă apă contaminată. Bacteriile din apă: coliforme, coliforme fecale, escherichia coli, respectiv streptococ fecale.
„Aceste valori sunt absolut şocante. Personalul din laborator a fost contrariat. Apa analizată e cloacă prin definiţie. O singură înghiţitură din ea, sau simplul scăldat în ea ar putea provoca boli serioase. Apa e plină de bacterii patogene, periculoase” – a subliniat Baranyi la conferinţa de presă.
Activistul consideră că aceste valori înseamnă nu doar că apele de dejecţie sunt deversate în Someş fără a fi filtrate sau epurate. În cazul fecalelor proaspete nu se ajunge la aceste rezultate bacteriologice absurde. Singura concluzie ar fi că materialele organice sunt lăsate o vreme să se descompună pe teritoriul fabricii, înainte să ajungă în apă.
Baranyi intenţionează să depună o plângere la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului din România, respectiv să trimită rezultatele analizelor apei şi la organele de specialitate din Ungaria.
Oficialităţile din România nu ştiu nimic despre caz
Portalul szatmár.ro a contactat Agenţia pentru Protecţia Mediului din judeţul Satu Mare imediat după publicarea primei filmări ale poluării. Vasile Fănăţean, liderul agenţiei a declarat că era vorba de o întâmplare accidentală şi că este exclus ca fabrica Unicarm să polueze apa Someşului.
Vasile Andrieş, directorul SGA Satu Mare susţine că se efectuează controale riguroase zilnice ale apei, inclusiv în apropierea comunei Vetiş şi a satului Oar, dar niciodată nu s-a constatat nicio neregularitate. Despre analize se fac documente detaliate, lunar, dar nici în aceste documente nu apare nicio poluare demnă de menţionat.
Vineri dimineaţa (19 mai 2017) am contactat fabrica Unicarm la numărul de telefon afişat pe site-ul companiei. După ce am comunicat motivul apelului, ne-au cerut numărul de telefon la care să revină cu detalii. Până la publicarea acestui articol încă n-am fost apelaţi.
Traducere: Mihály Ilona
