La început Fidesz a încercat să marginalizeze UDMR, dar după ce a devenit clar că partidul nu se poate înlocui, l-a împins într-o competiție a loialității. Din război rece, relațiile au devenit atât de strânse încât astăzi guvernul maghiar are influență fără precedent în Transilvania. Între timp, opoziția UDMR condusă de László Tőkés, cândva partenerul strategic al Fidesz, a devenit „trădător de națiune”.
„Nu putem să ignorăm raidul total iresponsabil din punct de vedere politic al lui László Kövér în Transilvania” – spunea Hunor Kelemen, președintele UDMR în iulie 2012, referindu-se la campania politicianului Fidesz din ajunul alegerilor locale pentru Partidul Civic Maghiar din România (opoziția politică a UDMR).
Opt ani mai târziu, în noiembrie 2020, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, uitându-ne la videourile postate pe Facebook de UDMR, nu e ușor să ne dăm seama dacă cei pe care le vedem făcând campanie sunt politicieni de-ai UDMR sau de-ai Fidesz.
Cum se apropia ziua alegerilor, cum apăreau pe Facebook membrii guvernului maghiar, investiții făcute cu ajutorul guvernului maghiar, iar problemele care ar fi trebuit soluționate la București au fost tot mai mult trecute cu vederea.
Cum a ajuns atmosfera dintre UDMR și Fidesz, încordată la început, să se destindă într-atât încât astăzi nimeni nu se mai uită nedumerit dacă în ziua alegerilor ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, îi îndeamnă pe maghiari prin mesaje telefonice să voteze cu UDMR?
Cum a ajuns să fie cât se poate de natural ca una dintre fundațiile UDMR să ajute înregistrarea maghiarilor pentru alegerile parlamentare din Ungaria, iar liderii UDMR să îndemne public la votul pentru Fidesz?
Ce înseamnă faptul că ONG-urile din jurul UDMR în ultimii ani au primit fonduri publice din Ungaria ce pot fi comparate cu fondurile pentru comunitatea maghiară alocate de la București?
Acest articol trece în revistă relațiile dintre UDMR, cea mai mare formațiune politică a comunității maghiare din România, cu partidele de guvernământ din Ungaria din 2010, inaugurarea celui de-al doilea guvern al lui Viktor Orbán, și decembrie 2020, când s-a format noul guvern Cîțu cu participarea UDMR.
Revista presei și interviuri
Materialul se bazează pe revista presei din perioada sus-menționată, pe cronologia alcătuită de Frigyes Udvardy, și pe arhiva MTI (agenția ungară de presă). Avantajul acestor surse este că evenimentele și declarațiile perioadei respective sunt reflectate cu exactitate în presă.
Totuși, există și un dezavantaj: aceste reportaje se concentrează mai ales pe politicienii și evenimentele cele mai importante și cu cea mai mare priză la public, și doar rareori pe ceea ce s-a întâmplat în spatele scenei.
De exemplu, știrile publicate la acea vreme ne dau doar niște indicii despre atmosfera de la prima întâlnire privată dintre Viktor Orbán și Hunor Kelemen în iulie 2011 la Băile Tușnad. Există relatări despre cum transmiteau mesaje politicienii din cele două partide pe perioada acestui „război rece”, dar avem detalii foarte puține despre aceste comunicări.
Interviurile mele cu actualii ori foștii politicieni ai UDMR, oficiali, jurnaliști sau cercetători de științe sociale care cunosc bine atât relațiile politice cât și sistemul de finanțări au avut rezultate variabile.
„Este un embargo total în privința informațiilor. Chiar și cei care lucrează în interiorul sistemului primesc doar informațiile cele mai esențiale pentru munca lor.” – explică o sursă care a fost angajat la o fundație apropiată UDMR.
Foarte puțini oameni au acces la toate informațiile, inclusiv ceea ce s-a spus la întâlnirile restrânse sau ce este în spatele unor evenimente. Am cerut interviuri de la unii dintre politicienii UDMR, printre alții președintele UDMR, Hunor Kelemen și șeful său de cabinet, Zoltán Nagy. Nu am primit răspuns la solicitările mele. Totuși, am reușit să fac în jur de 12 interviuri, majoritatea surselor mele cerând anonimitate.
„Să destrămăm UDMR?”
„Trebuie să înțelegeți, nu pot să fac politică națională în bazinul Carpatic fără UDMR” – zicea Viktor Orbán în întâlniri restrânse în anii 1990. Însă probabil președintele Fidesz nu se gândea la colaborarea strânsă care s-a format în ultimii ani între guvernul Ungariei și UDMR.
„În 1998, când Viktor Orbán a venit la Tusványos, la Băile Tușnad (tabăra/universitatea de vară pentru oamenii interesați de politică și problemele minorității maghiare, folosit mai târziu de Viktor Orbán ca și o platformă pentru promovarea ideilor sale iliberale) în calitate de prim-ministru, a întrebat în spatele ușilor închise: vreți să destrămăm UDMR? Să începem să investim într-o alternativă UDMR sau nu? I-am spus atunci că nu era nevoie de așa ceva, doar că trebuie să întărim opoziția din cadrul UDMR” – spune un politician care a fost membru al Grupului de Reformă, pe acea vreme opoziția din interiorul UDMR.
Cu toate că în timpul primului guvern Viktor Orbán relațiile cu UDMR, aflat atunci sub conducerea lui Béla Markó, erau destul de normale, existau tensiuni și conflicte. Relația dintre impulsivul Viktor Orbán, întotdeauna cu doi pași în față, și echilibratul Béla Markó, care întotdeauna se consulta părțile implicate înainte să ia o decizie, se evidențiază cel mai bine în dezbaterile din jurul înființării Universității Sapientia.
De ce nu s-a consultat nimeni cu Béla Markó?
„În 1999, Viktor Orbán în drum spre Tusványos se întâlnește cu Béla Markó la aeroportul din Târgu Mureș. În timpul întâlnirii de aproximativ 10 minute Béla Markó spune că UDMR a reușit să schimbe legea educației. Deși înființarea unei universități maghiare finanțate de statul român nu este posibilă, nu stă nimic în calea fondării unei universități private.
În cursul unei cine la Tusványos, revine subiectul universității private finanțate cu fonduri din Ungaria. Viktor Orbán se întoarce acasă, iar în august este publicat un decretul guvernamental care acordă o sumă anuală de 2 miliarde de forinți pentru universitate. Béla Markó se înfuriază la aflarea veștii: cu el de ce nu s-au consultat? La rândul lor, cei din Fidesz nu înțeleg ce se întâmplă, care este problema lui Markó?” – își amintește o sursă.
Într-un interviu acordat Átlátszó Erdély, Béla Markó a confirmat această dezbatere și a dat și alte detalii. El a spus că ideea unui program de elită postuniversitar s-a ivit în 1998, în timpul unei discuții cu Viktor Orbán. Markó a crezut că este o idee bună, și s-au înțeles să revină asupra acestei idei în viitor.
În 1999, a avut loc într-adevăr o întâlnire cu Viktor Orbán la aeroportul din Târgu Mureș. S-au deplasat împreună în oraș, unde Viktor Orbán avea o întâlnire cu prim-ministrul Vasile Radu. „Da, pe drumul de la aeroport am vorbit despre o universitate privată care se putea fonda cu ajutorul guvernului maghiar (diferită de idea originală a unei instituții postuniversitare de elită.) Am vorbit despre un spectru educațional mai larg” – a precizat Béla Markó.
Potrivit fostului președinte UDMR, cei doi au avut neînțelegeri pe două subiecte: guvernul maghiar dorea ca universitatea să aibă facultăți la Cluj-Napoca și la Miercurea Ciuc , dar nu și la Târgu Mureș. Cealaltă neînțelegere era despre programele de studiu: inițial, se vroia să aibă doar programe complementare (programe care nu existau în limba maghiară la universitățile de stat). „Pentru mine, acesta era un principiu foarte important. La început s-au ținut de acest principiu, dar mai târziu nu.” – spune Béla Markó.
Nu știm multe despre motivele pentru care relația lui Béla Markó cu Viktor Orbán s-a deteriorat în timp. S-a spus de multe ori că ruptura finală a fost cauzată de faptul că, după primul tur al alegerilor parlamentare din Ungaria din 2002, când nu era încă foarte clar cine a câștigat, Béla Markó s-a grăbit să-l felicite pe Péter Medgyessy, candidatul socialiștilor la funcția de prim ministru.
Din moment ce Viktor Orbán credea că UDMR-ul este de partea lui, a considerat că a fost trădat.
„Când ies înaintea liniei de front, sunt pregătit să mă apăr de inamicul care trage în mine. Dar când se trage în mine din spate din propria mea tabără, nu pot să mă apăr.” – a spus odată Viktor Orbán la Tusványos.
O altă sursă cu care am vorbit susține că Orbán a spus odată: nimeni niciodată nu l-a jignit precum Béla Markó. Dar nu a spus la ce s-a referit.
„După alegeri, se cade să feliciți învingătorii. Am spus ceva în sensul că felicit partidele care au intrat în parlament, mai ales MSZP (partidul socialist) care a primit cele mai multe voturi. Dar nu am menționat niciun nume, și am zis că trebuie să așteptăm turul doi.” – își amintește Béla Markó. Politicianul spune că Fidesz a încercat de multe ori să influențeze UDMR prin diferite metode, inclusiv în ceea ce privește deciziile în privința numirii unor persoane în anumite funcții. „Și-au dat seama repede că dorințele lor nu sunt împlinite, și de la acel punct am avut urcușuri și coborâșuri în relația noastră, în ciuda faptului că ne-am întâlnit des cu liderii Fidesz.” – a punctat Markó.
De ce ar trebui să te porți la fel cu cei care te iubesc și cei care nu?
Béla Markó, președintele de atunci al UDMR, a formulat principiul distanței egale – sau a apropierii egale – însemnând că UDMR trebuie să mențină relații bune atât cu București cât și cu Budapesta, și atât cu partidele de dreapta cât și cu cele de stânga. Acest lucru însă nu înseamnă subordonare, UDMR ia toate deciziile în mod autonom, în concordanță cu interesele sale.
„Apropierea egală e o prostie. De ce ar trebui să te porți la fel cu cei care te plac și cei care nu?” – crede una dintre sursele noastre, un politician UDMR. El spune că niciodată nu s-a întâmplat după căderea Fidesz în 2002 ca politicienii maghiari din Slovacia și Serbia să meargă în vizită la Gyurcsány fără să treacă și pe la sediul Fidesz din strada Lendvay din Budapesta. Sursa noastră susține că Béla Markó nu a făcut niciodată acest gest către Viktor Orbán.
„Nu-mi amintesc să fi existat un principiu că trebuie să facem vizite de curtoazie la toată lumea dacă mergem în Ungaria. Am avut întâlniri cu persoanele cu care aveam treabă, și era normal să avem treabă mai mult cu cei din guvern. Dar am menținut relațiile și cu opoziția, acest lucru fiind nu numai ceva natural, dar și util.” – ne explică Béla Markó.
Oricum s-a întâmplat, după senatorul Attila Verestóy, primul pe lista neagră a Fidesz, și Béla Markó a ajuns pe această listă în 2002. Deci era clar încă din timpul guvernului socialist că atâta timp cât Béla Markó este președintele UDMR, relația dintre uniune și Fidesz va rămâne una tensionată.
Ce crede Markó? Întreabă-l pe Hunor Kelemen!
Urmașul atent ales al lui Béla Markó, Hunor Kelemen, al cărui imagine a fost minuțios construit încă din a doua parte a anilor 2000, nu avea o sarcină ușoară. Fidesz l-a văzut mult timp doar ca o imitație de mâna a doua al lui Béla Markó.
Pe lângă asemănarea fizică, această percepție se datora și faptului că Hunor Kelemen în această perioadă era foarte atent să spună exact ce spune președintele UDMR. „Dacă voiai să știi ce crede Béla Markó despre un lucru sau altul, trebuia să vorbești cu Hunor Kelemen.” – remarcă ironic un politician UDMR.
Un alt intervievat susține că Viktor Orbán „vorbea într-un ton batjocoritor, disprețuitor (despre Hunor Kelemen) dacă s-a pomenit numele său. Zsolt Németh (politician important în Fidesz cu relații foarte bune în Transilvania) a trebuit să-l atenționeze că s-ar putea ca în curând Hunor Kelemen să fie șeful în Transilvania.”
Kelemen a devenit interesant pentru Fidesz și Viktor Orbán doar după ce a fost ales președinte, înainte de asta nu avea nicio relație cu Viktor Orbán, și nici Fidesz nu a căutat să aibă contact cu el.
Marea schimbare a survenit în februarie 2011, la congresul UDMR din Oradea. Au fost trei candidați la funcția de președinte al UDMR: pe lângă favoritul Hunor Kelemen a pornit în cursă liberalul Péter Eckstein-Kovács și protejatul lui Zsolt Semjén, Gergely Olosz.
Olosz, marea greșeală
„Olosz a fost o greșeală imensă. I-am spus la Viktor Orbán și la viceprim-ministrul Zsolt Semjén să nu investească în Geri pentru că este corupt, incompetent și nu are nicio șansă.” – ne povestește o sursă.
Semjén l-a cunoscut pe Gergely Olosz din copilărie, când aceasta din urmă a fost elev la liceul benedictin de la Pannonhalma, Ungaria. El a respins avertizarea politicienilor transilvăneni, spunând că protejatul lui a fost denigrat de politicienii din Secuime ale UDMR, Sándor Tamás și Árpád Antal, și că de fapt era chiar invers, aceștia erau corupți.
Acest episod scoate în evidență una dintre slăbiciunile lui Viktor Orbán, și anume acela că ia decizii importante fără a cerceta problema îndeaproape și tinde să urmeze sfatul oamenilor din anturajul său fără să stea prea mult pe gânduri.
[irp posts=”27473″ name=”Gergely Olosz, cel mai aventuros personaj din viața publică maghiară din Transilvania”]
Ca o ciudată ironie a sorții, Gergely Olosz, condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, se ascunde acum în Ungaria. Protectorul lui, Zsolt Semjén, este un oaspete frecvent al lui Sándor Tamás și Árpád Antal.
Vorbe dure și jignitoare la congres
Înapoi la congresul din Oradea: Ildikó Pelczné Gáll, vicepreședintele Fidesz care a adus mesajul Fidesz la congres, a amenințat pe față participanții congresului pregătindu-se să aleagă noul președinte al uniunii. Vicepreședintele a spus că și o organizație politică poate obosi, la fel ca organismul uman: amândoi pot deveni bolnăvicioși și inerți. „Ați ajuns azi la acest nivel – a spus ea. – Dacă astăzi votați pentru schimbare, noi vă vom oferi o mână ajutătoare în viitor.”
Nu ne așteptam ca acest mesaj să fie atât de dur și jignitor – ne-a spus unul dintre intervievații noștri – dar existau deja semne din anturajul lui Viktor Orbán cum că Fidesz intenționa să facă pace cu UDMR, dacă organizația alegea un nou președinte pe placul lui Viktor Orbán.
După congres, într-un interviu pentru ziarul Hargita Népe, Zsolt Semjén a formulat cu claritate așteptările guvernului maghiar: „UDMR-ul trebuie să-și schimbe principiul de distanță egală.” viceprim-ministrul responsabil pentru politică națională a mai adăugat: „un nou start e posibil pentru toată lumea”.
Politicienii UDMR călătoresc din ce în ce mai des în Ungaria
Nu știm multe despre ce s-a întâmplat în spatele ușilor închise, dar știm că numărul călătoriilor politicienilor UDMR în Ungaria a crescut în continuu după 2011. Átlátszó Erdély a obținut informații despre călătoriile în străinătate ale politicienilor UDMR prin solicitări de informații publice. Deși UDMR nu a oferit nume sau alte detalii, din aceste date reiese că în 2009 – ultimul an al guvernului socialist/Bajnai – oficialii UDMR au avut 11 călătorii în străinătate, dintre care 10 au fost în Ungaria.
În 2010, în anul în care Fidesz a revenit la putere, numărul călătoriilor a crescut la 38 (majoritatea în Ungaria). În 2011, primul al lui Hunor Kelemen ca președinte al UDMR, s-au raportat 49 de călătorii. Asta înseamnă că oficialii UDMR au călătorit în Ungaria aproape săptămânal.
Numărul călătoriilor în străinătate a crescut de la an la an. 2017 este ultimul an din care avem date, în anul acela politicienii UDMR au fost în străinătate de 130 de ori. În marea majoritate a cazurilor, destinația era Ungaria, și călătoria a durat 2-3 zile, câteodată și o săptămână. Și deși datele nu arată pe cine au vizitat, cel mai probabil nu și-au irosit timpul cu partidele de opoziție.
În ciuda unor declarații de presă mai conciliante și a întâlnirilor dese, în 2011 războiul dintre UDMR și Fidesz încă era în toi. În aprilie 2011, diplomații maghiari au părăsit sala la ședința Consiliului Reprezentanților Unionali al UDMR, când deputatul Péter Lakatos a criticat ironic guvernul Orbán.
UDMR pus într-o situație dificilă
O pierdere mult mai serioasă pentru UDMR a venit în luna mai 2011, când guvernul maghiar a retras de la Iskola Alapítvány/Fundația Școala dreptul de a administra sprijinul financiar educațional pentru familiile maghiare care aleg educație maghiară pentru copii lor.
Acest lucru a afectat UDMR nu neapărat din cauza pierderii resurselor financiare legate de implementarea programului, ci mai degrabă din cauza datelor actualizate referitoare la familiile maghiare din Transilvania, ne-a explicat o sursă. Aceste date erau o adevărată mină de aur pentru UDMR din punct de vedere de marketing politic, în timpul campaniilor electorale. Să nu uităm, vorbim de timpuri de dinainte de GDPR.
În același timp, Fundația Progress, o altă fundație apropiată de UDMR, a fost informată că nu mai este autorizată să administreze programul de certificate maghiare (un program al guvernului maghiar care îi oferea maghiarilor de peste hotare anumite facilități când călătoreau în Ungaria). Închiderea acestor oficii a afectat UDMR-ul pentru că ele funcționau în aceleași birouri cu organizațiile teritoriale ale UDMR, deci puteau să deconteze o parte din costurile de funcționare și din costurile de personal spre guvernul maghiar.
În iulie 2011, la tabăra UE din Izvorul Mureșului, Hunor Kelemen a spus: „avem nevoie de sfatul Budapestei, dar nu avem nevoie de un lucru: să ne spună capitala maghiară ce e bine pentru maghiarii din Transilvania.”
O întâlnire atent orchestrată la Tusványos
După cunoștințele noastre, prima întâlnire privată dintre Hunor Kelemen și Viktor Orbán a avut loc la câteva săptămâni după tabăra UE, la 23 iulie, la Băile Tușnad. Știm foarte puține despre această întâlnire, cu excepția unei detalii. Organizatorii întâlnirii nu au lăsat nimic în voia sorții: ca să nu fie deranjați de nimeni, au organizat programe diferite pentru ceilalți politicieni participanți ai Universității de Vară de la Băile Tușnad – printre care László Tőkés, Csaba Sógor și Péter Eckstein-Kovács – în capătul celălalt al stațiunii.
Întâlnirea nu era publică, prima știre că avut loc a apărut în ziarul Evenimentul Zilei. „Simt că relația cu guvernul maghiar a ieșit din impas (…) în perioada următoare vom putea perfecționa această relație, pentru că părțile și-au exprimat dorința și deschiderea pentru colaborare (…)”, a declarat Kelemen.
În același timp, opoziția UDMR se organiza. Pe 15 septembrie 2011, se înregistra la București Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT). „În această perioadă înaintea înregistrării partidului nu am primit nici un ajutor de la Fidesz. Orbán a spus, dacă vor să facă asta, hai să îi lăsăm. Să vedem de ce sunt în stare, să îi ajutăm un pic, dar nu mult.” – a spus pentru Átlátszó Erdély un politician al opoziției care a luat parte la strângerea semnăturilor și procesul de înregistrare a noului partid.
Drept este că și Centrele de Democrație organizate de Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT), având ca activitate principală asistența în obținerea cetățeniei maghiare prin procedură simplificată, au funcționat ca și organizații teritoriale ale PPMT.
La fel ca și birourile Fundației Progress, Centrele de Democrație, CNMT și PPMT au folosit aceleași birouri și au avut parțial aceeași echipă ca angajați. Am documentat această practică aici.
Am arătat și cum, în timpul alegerilor locale din iunie 2012 și cele parlamentare din decembrie 2012, companii de stat din Ungaria au oferit în jur de 1 milion de euro ajutor financiar pentru organizațiile neguvernamentale nou înregistrate de politicienii PPMT.
Să îi lăsăm să candideze, să vedem unde ajung
„În timp ce era clar că ajutoarele pentru UDMR sunt tăiate, nu era clar cum și în ce măsură guvernul va susține financiar PPMT.” – ne explică politologul Tibor Toró.
O altă sursă, politician în PPMT, ne spune că banii au fost transferați prea târziu, și deși Gábor Kubatov, director de partid cunoscut pentru punerea la punct a unei metode eficiente de campanie, le-a ținut un training, nu au primit sprijin politic de la Viktor Orbán. Prim ministrul nu i-a susținut public în campanie.
„2012 a fost un experiment: este oare posibil să se frângă monopolul politic al UDMR? Nici Viktor Orbán nu putea fi convins că va funcționa, de aceea nu s-a avântat de tot. A fost mai degrabă ceva de genul hai să-i lăsăm să candideze, să vedem unde ajung” – spune Tibor Toró.
În timp ce PPMT spera la 30-40% din voturile maghiarilor, rezultatele alegerilor locale din 2012 au clarificat relațiile de putere: partidul nou a primit 44 000 (0,45%) din voturi, iar celălalt partid de opoziție, Partidul Civic Maghiar (PCM) a primit 36 000 (0,37%). Era foarte clar că nici unul dintre cele două partide nu era o amenințare pentru UDMR, care a primit 490 000 de voturi.
În iulie 2012, Viktor Orbán s-a întâlnit cu președinții celor trei partide. „[Viktor Orbán] nu vrea să ne spună nouă în Transilvania ce să facem. Nu ne-a dat niciun sfat în legătură cu alegerile parlamentare din toamnă” – a declarat președintele UDMR.
Orbán nu vrea conflict cu votanții UDMR
Viktor Orbán a făcut o declarație ceva mai echilibrată în anul acela la Tusványos: „avem relații strategice [cu László Tőkés și PPMT], și le dorim succes, dar nu vreau să intrăm în conflict cu cei 80% din maghiari care au votat pentru UDMR.”
Alegerile parlamentare din decembrie 2012 au avut rezultate similare cu alegerile locale: candidații UDMR pentru camera deputaților au primit 380 000 voturi (5,13%), iar candidații pentru senat 388 000 (5,23%) din voturi. Candidații PPMT pentru camera deputaților au adunat 48 000 (0,64%) de voturi, iar candidații pentru senat 58 000 (0,79%).
„În timpul alegerilor parlamentare din 2007, am văzut că, în timp ce candidații UDMR au adunat 238 000 voturi, candidatul independent László Tőkés a primit 176 000 voturi. Era clar că există o puternică nemulțumire față de UDMR, deci întrebarea era dacă voturile pentru Tőkés puteau fi transferate partidelor din opoziția UDMR. Mesajul alegerilor ulterioare este că acest lucru nu funcționează.” – evaluează un politician.
„Reîncheiați nasturile de la haină”
„E riscant să ținem UDMR cu câteva zecimale peste sau sub pragul parlamentar de 5%, nu trebuie să vă mai asumați acest risc” – declara viceprim-ministrul Zsolt Semjén în mass-media publică după alegeri. Politicianul a mai adăugat că partidele politice maghiare din Transilvania trebuie să-și depășească conflictele personale în viitor și să coopereze pentru a avea reprezentare parlamentară.
„Există conflicte personale, dar acestea nu sunt probleme legate de persoane ci niște nemulțumiri reale sau percepute cauzate de păreri politice diferite” – spunea Semjén, adăugând că aceste conflicte trebuiesc depășite, toată lumea ar trebui să vadă partea lui de vină, și „să reîncheie nasturile de la haină”.
În 2013, au avut loc mai multe întâlniri. S-au făcut și niște declarații mai optimiste, dar totuși Hunor Kelemen a spus într-un interviu pentru Erdélyi Riport în decembrie 2013:
„Nu putem vorbi de un compromis. Putem vorbi despre faptul că relația noastră s-a îmbunătățit, s-a schimbat. Și motivul este, într-o mare măsură, că ei văd, știu, simt că UDMR-ul este inevitabilă în Transilvania. (…) În cei trei ani și jumătate care au trecut UDMR-ul și fundațiile apropiate de UDMR nu au primit niciun fel de ajutor de la guvernul Fidesz-KDNP. Nu am cerut și nu am primit. Acest lucru nu s-a schimbat nici în 2013, când relația noastră cu Orbán s-a îmbunătățit, și în 2013 ne-am întâlnit de multe ori.”
Un interviu cu Zsolt Semjén la începutul anului 2014 a fost o piatră de hotar în relațiile Fidesz-UDMR. Zsolt Semjén a spus atunci: trebuie să evităm situația în care, datorită susținerii UDMR-ului în procent de 85-92%, maghiarii din Transilvania să nu poată vota cu Fidesz la alegerile din Ungaria.
István Székely, vicepreședinte executiv al UDMR, a continuat ideea expusă de Semjén, adăugând: „dacă inversez propoziția, reiese care e cel mai important interes al UDMR-ului în această relație: 95-96% dintre maghiarii din Transilvania sunt votanți Fidesz. Interesul nostru este ca un votant UDMR să fie în același timp și votant Fidesz, și relația proastă să nu fie un obstacol în calea votului oamenilor.”
Alegerile pentru parlamentul european au adus schimbarea
UDMR-ul a dat o mână de ajutor încă din procesul de înregistrare pentru alegerile parlamentare din 2014. În timpul campaniei, politicieni din UDMR – printre care Sándor Tamás și Csaba Borboly, președinții organizațiilor teritoriale ale UDMR din județele Covasna și Harghita – s-au alăturat în mod deschis lui Fidesz.
„Credem că este important ca toată lumea să-și folosească dreptul de vot, pentru că e datoria noastră ca cetățeni. Eu de exemplu votez cu acest guvern pentru că are rezultate vizibile. Așteptările mele de la acest guvern este să-și continue în mod accentuat politica în favoarea comunităților maghiare din afara Ungariei.” – spune Csaba Borboly.
În data de 6 aprilie, în așteptarea rezultatelor alegerilor în care Fidesz a reușit din nou să adune două treimi din voturi, 30-35 de politicieni maghiari din România au felicitat învingătorii, printre care politicieni UDMR ca Hunor Kelemen, Árpád Antal, Sándor Tamás și István Székely. Este important de reținut că politicienii UDMR au mai așteptat rezultate ale alegerilor împreună cu Fidesz, singura noutate era de fapt participarea lui Hunor Kelemen.
Marea schimbare s-a întâmplat în 2014: Viktor Orbán și Hunor Kelemen au făcut campanie împreună pentru alegerile europarlamentare. În timpul acestor alegeri, „UDMR și Fidesz-KDNP se sprijină reciproc (…) Fidesz, KDNP și UDMR lucrează pentru un grup puternic a Partidului Popular European în următorii cinci ani. Asta se poate întâmpla doar dacă atât Fidesz cât și UDMR are rezultate bune, iar pentru asta poporul maghiar trebuie să meargă la vot.” – a declarat Viktor Orbán în parcul palatului episcopal romano-catolic din Satu Mare.
László Tőkés, de șapte ani deja deputat în Parlamentul European, a primit un nou mandat pe listele Fidesz, și nu pe listele partidelor transilvănene.
Alegeri prezidențiale cu desene animate și prognoză meteo
În timp ce cu doi ani în urmă Viktor Orbán vedea ca un experiment faptul că reprezentanții PPMT au concurat la alegeri ca oponenți ai UDMR, se pare că opinia sa s-a schimbat radical la alegerile prezidențiale din 2014, în ciuda faptului că aceste alegeri nu aveau nici o greutate în comparație cu alegerile parlamentare.
PPMT îl propunea pe Zsolt Szilágyi, vicepreședintele partidului, în calitate de candidat la alegeri; la o întrevedere, șeful guvernului a comentat această propunere cu un ciudat exemplu despre desene animate și prognoza meteo, ne-a spus un politician PPMT.
„Băieți, dacă mă întrebați pe mine, asta e ca și desenele animate și prognoza meteo. Nici unul nu e interesant, toată lumea vrea să se uite la știri, dar dacă nu vrei să pierzi începutul știrilor, trebuie să te uiți și la desene. Prognoza meteo poate e mai interesantă pentru mulți ca desenele.” – sursa noastră l-a citat pe Viktor Orbán.
„De aici trebuia să înțelegem, băieți, nu candidați. Noi am înțeles că e totuna pentru Viktor Orbán dacă candidăm sau nu.” – ne-a explicat sursa.
Însă această decizie a fost o greșeală: Viktor Orbán i-a urat mult succes președintelui UDMR, ceea ce a dovedit foarte clar că Fidesz nu s-a bucurat pentru candidatura lui Zsolt Szilágyi împotriva lui Hunor Kelemen. Nici chiar Zsolt Németh, prietenul tradițional al PPMT, nu a luat parte la campanie.
Alegerile prezidențiale nu au schimbat raporturile de putere: Hunor Kelemen a primit 3,47% cu 329 000 din voturi, iar Zsolt Szilágyi 0,56% cu 53 000 voturi.
Nimeni nu e tăiat de tot
Deși se pare că Viktor Orbán și-a pierdut de atunci interesul în PPMT, până în ziua de azi nu avem indicii că sprijinul anual de 250 milioane de forinți (aproximativ 700 000 EUR) primiți de CNMT pentru programul de cetățenie simplificată, sau fondurile pentru diferite proiecte ale PPMT și apropiații săi ar scădea semnificativ.
„Nimeni nu e tăiat de tot: toți primesc un mic gest, ceva bani în ultimul moment” – ne explică un expert în științe sociale cum funcționează sistemul. El susține că motivul este aceea că este mai ieftin să păstrezi un proiect nereușit pe aparat de ventilație – și dacă e nevoie, să-i dai ceva de lucru – decât să-l elimini complet.
Între timp, au avut loc evenimente și la București: pe 13 decembrie 2014, Consiliul Reprezentanților Unionali al UDMR a decis ca UDMR să părăsească guvernul Ponta. Acestea erau ultimele opt luni în care UDMR se afla la guvern în perioada analizată.
[irp posts=”27527″ name=”Sistemul Cooperării Naţionale în Ardeal: cum a transformat Fidesz politica maghiarilor din Transilvania?”]
O scurtă abordare teoretică
Se cere să facem o scurtă digresie teoretică pentru a înțelege cum s-a schimbat poziția UDMR după ce a fost nevoit să ajungă în opoziție, iar în același timp cantitatea fondurilor maghiare trimise în Transilvania a crescut semnificativ.
Un concept util în acest sens este pilarizarea etnică maghiară din Transilvania: aceasta înseamnă că comunitatea minoritară își creează instituțiile proprii, paralele cu instituțiile sociale ale majorității, ceea ce îi permite membrilor comunității minoritare să-și trăiască viața de zi cu zi fără să interacționeze cu instituțiile majoritare.
Instituțiile care funcționează în interiorul comunității maghiare din Transilvania se pot percepe ca și un fel de pilarizare asimetrică. Nu simetrică, din moment ce rețeaua de instituții maghiare din Transilvania este parte a societății românești, care nu este un pilon distinct, ci mainstream-ul.
UDMR-ul este un operator-cheie a rețelei de insituții maghiare din Transilvania.
Teoria sociologului Tamás Kiss ne ajută să înțelegem cum a fost folosit UDMR-ul de Fidesz, după ce a devenit partid de opoziție în 2015.
Pentru a înțelege această teorie, trebuie să introducem un nou concept, acela de acomodare asimetrică a minorității. Acest concept se referă la faptul că în România nu există nicio garanție legală pentru divizarea etnică a puterii, sau divizarea resurselor între majoritate și minoritate – în acest caz, comunitatea maghiară. Această divizie trebuie negociată de la caz la caz cu deținătorii majoritari ai puterii.
Kiss crede că legitimitatea UDMR-ului în cadrul comunității trebuie determinată prin capacitatea ei de a aloca resurse, adică prin cât de multe resurse își poate negocia pentru propriile instituții și teritorii locuite de maghiari.
Când politica națională a Ungariei depășește statul român
Înainte de prima parte a anilor 2010, suma fondurilor provenite din Ungaria era destul de mică, deci UDMR era preocupată în primul rând să obțină fonduri de la București, care erau mult mai mari. A reușit de asemenea să monopolizeze cu succes aceste resurse, deci banii care veneau dinspre București veneau întotdeauna prin UDMR. Dar după 2015, UDMR nu mai era un factor în guvern, și din cauza luptei anticorupție uniunea nu a mai reușit să-și continue strategiile din București bazate pe interese individuale și negocieri.
În paralel, sprijinul financiar care venea din Ungaria a început să crească exponențial din 2016. Aceste fonduri nu mai erau doar o completare a bugetelor unor organizații, ci erau în măsură să genereze și să modifice procese instituționale. Politica maghiară națională a intrat în competiție și a “supralicitat” statul român. În interpretarea lui Kiss, relația dintre UDMR și Fidesz trebuie văzută în acest context.
Trebuie să adaug aici că, din câte știu, nu există nicio evidență despre suma exactă a fondurilor asigurate de statul român pentru teritoriile locuite de maghiari, și nici cât din această sumă se datorează activității de guvernare a UDMR. Fără o evidență de acest fel, este foarte greu să evaluăm dacă cea mai mare parte a resurselor vine de la statul maghiar sau statul român.
[irp posts=”27520″ name=”Sistemul Cooperării Naţionale în Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania”]
Sfârșitul monopolului UDMR
Cert este că poziția UDMR s-a schimbat fundamental în paralel cu prezența mai slabă în București și răspândirea politicii naționale maghiare: a fost forțat să intre într-o competiție de loialitate. Ce înseamnă acesta?
În timp ce în negocierile cu guvernul român UDMR și liderii uniunii erau întotdeauna într-o situație de monopol (partidele românești nu au încercat aproape niciodată să comunice în direct cu comunitatea maghiară ocolind UDMR-ul), politica națională maghiară funcționează în mod diferit.
În Sistemul de Cooperare Națională (SCN) controlul se exercită prin autorități și funcții care se suprapun. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește politica națională. Acest câmp este format din aproximativ șase politicieni de top în afară de primul ministru, și 15-20 de instituții de politică națională. Actorii construiesc rețele în comunitățile minoritare maghiare aparent independent și concurând între ei.
Criteriul decisiv în această competiție nu este eficiența măsurabilă, ci loialitatea. Rezultatul este că actorii nu numai că urmăresc dorințele lui Viktor Orbán, dar de multe ori încearcă să le „anticipeze” și ajung să înfăptuiască niște lucruri pe care prim-ministrul de fapt nici nu le-a cerut.
În acest context poziția de monopol de mai înainte a UDMR-ului a dispărut. Sursele noastre susțin că că în timpul guvernării socialiste Béla Markó avea acces la listele de decizii cu proiectele propuse pentru finanțare și putea să le schimbe după placul lui.
„Vreau să fiu la curent cu toate, dar să decid puțin”
Conform surselor, deși Hunor Kelemen poate recomanda proiecte pentru sprijin financiar, dar nu are niciun cuvânt de spus despre cine și câți bani primește. Politicienii UDMR se află de multe ori în relații directe cu diferite rețele de patronaj create de unii membri ai guvernului maghiar, rețele independente de liderii UDMR. Aceasta este o altă limitare a spațiului de manevră al politicienilor de top al UDMR.
Deși Hunor Kelemen a reușit să-și consolideze poziția, UDMR-ul sub conducerea lui nu mai seamănă cu organizația centralizată care era în timpul lui Béla Markó. Fostul președinte UDMR a insistat să-și ia propriile decizii în cele mai mici detalii, precum arată o mulțime de anecdote.
Una dintre aceste anecdote zice că toate comunicatele de presă trebuiau să fie trimise lui, el le lista și le corecta înainte să fie publicate. O altă anecdotă spune că ar fi decis personal să nu se servească ketchup și muștar în bufetul unui congres, ca nu cumva participanții să-și păteze costumul.
Kelemen a construit un UDMR mult mai puțin centralizat. „Vreau să fiu la curent cu toate, dar să decid puțin” – spune des. Era de neconceput în timpul lui Béla Markó ca o organizație teritorială să se implice în procesul de acordare a cetățeniei simplificate, sau ca un politician local al UDMR să-și exprime opinia despre autonomie sau conviețuirea dintre români și maghiari care să nu fie în unison cu cel al liderilor UDMR. Totuși, sursele noastre susțin că aceste lucruri au devenit naturale în prezent.
UDMR controlat cu fonduri nemaivăzute pentru media
Volumul fără precedent al investițiilor în mass-media maghiară din România făcute de guvernul maghiar au contribuit la slăbirea pozițiilor UDMR. Dacă calculul nostru este complet, Asociația pentru Spațiul Media Transilvan (Erdélyi Médiatér Egyesület) a primit sprijin financiar de 5,25 miliarde de forinți (în jur de 15 milioane EUR) din decembrie 2017 până în prezent și a cumpărat marea majoritate a mass-mediei maghiare din Transilvania.
[irp posts=”26510″ name=”Finanţare maghiară record pentru mass-media din Transilvania: firmele sunt nenumărate, ceața-i permanentă”]
Deși cu doi ani în urmă mulți s-au temut că propaganda strict centralizată al Fidesz ar apărea în Transilvania ca o urmare a acestor finanțări, nu există urme vizibile ale acesteia. Sursele noastre spun că partea importantă nu este despre ce se scrie, ci mai degrabă despre ce nu: publicațiile acestei instituții media nu pot conține opinii critice față de guvernul maghiar.
Deși au existat exemple de materiale critice față de UDMR, în ultima campanie electorală au dispărut și acestea. „Acest conglomerat are o singură funcție: acela de a controla UDMR-ul” – susține o sursă, spunând că UDMR-ul ar avea probleme dacă această rețea media și-ar schimba brusc vocea într-una critică cu UDMR-ul în timpul unei campanii. O altă sursă, un politician al opoziției, explică logica Fidesz din spatele acestei achiziții: „o cumpărăm noi ca nimeni altcineva să n-o poată cumpăra”.
Robinetul de bani se deschide pentru UDMR
Înapoi la cronologie: în timp ce Hunor Kelemen declara în decembrie 2013 că UDMR-ul și fundațiile apropiate de UDMR nu au primit fonduri de la guvernul Fidesz-KDNP, acest lucru s-a schimbat începând cu 2015.
În februarie 2015 una dintre fundațiile UDMR, Fundația Eurotrans, a semnat un contract cu Cabinetul Primului Ministru și Ministerul Afecerilor Externe și Comerțului care i-a dat dreptul să ajute la naturalizarea simplificată, un proces care permite naționalilor maghiari să obțină cetățenia maghiară în mod simplificat. Fundația primește o sumă anuală de 250 milioane de forinți (790 000 EUR la rata de schimb din 31 decembrie 2015. În continuare voi folosi rata de schimb a Băncii Centrale Europene pe ultima zi din anul respectiv pentru calcularea sumelor din HUF în EUR).
Fundația Eurotrans folosește acești bani pentru a opera o serie de birouri prin Transilvania (adrese aici). Dacă coroborăm aceste adrese cu adresele organizațiilor teritoriale ale UDMR, vedem că multe adrese se suprapun. Se poate suspecta că costurile de întreținere ale birourilor teritoriale ale UDMR sunt, cel puțin parțial, acoperite din acești bani din Ungaria.
L-am contactat pe Zoltán Nagy, președintele Consiliului director al fundației, dar nu am primit răspuns la întrebarea noastră privind modul în care se separă activitățile Fundației Eurotrans și ale birourilor teritoriale ale UDMR.
O nouă etapă în relațiile Fidesz-UDMR a început în iulie 2016: Hunor Kelemen era singurul lider UDMR invitat de Viktor Orbán la cină în timpul unei întrevederi la Băile Tușnad cu liderii organizațiilor maghiare din bazinul carpatic. László Tőkés, aliat al Fidesz de foarte mult timp, a avut ocazia să se întâlnească cu primul ministru doar a doua zi dimineața, la un mic dejun de lucru.
Motivul este că relația dintre Viktor Orbán și Tőkés s-a deteriorat între timp. La o lansare de carte în mai 2015, Tőkés a numit politica națională a guvernului maghiar „imposibil de urmat” și „netransparent”, în timp ce la o întâlnire MÁÉRT (Adunarea Permanentă a Ungariei unde se reunesc liderii tuturor partidelor maghiare din Bazinul Carpatic) a refuzat să urce pe scenă și să semneze declarația de închidere.
Eliminarea vocilor critice
La sfârșitul anului 2016, o altă fundație a UDMR, Fundația Progress, responsabil pentru publicarea proiectelor media ale organizației, a întrerupt funcționarea unei platforme media mai mici cu un număr de utilizatori în scădere, Erdélyi Riport. Au mai concediat și unii dintre jurnaliștii de stânga al unuia dintre cele mai vizitate portaluri maghiare din Transilvania, maszol.ro.
Deși directorul fundației a susținut că aceste măsuri s-au luat doar pe motivul eficientizării cheltuielilor, și nu există nicio dovadă directă că guvernul maghiar a cerut UDMR-ului să elimine vocile critice, una dintre sursele noastre, politician al UDMR, explică:
„Fidesz este un partid extrem de centralizat. Dacă în Ungaria apare o voce critică în mass-media apropiată de guvern, acesta poartă un mesaj. Ei cred că și UDMR funcționează la fel. Dacă apare ceva critic publicat pe maszol.ro, pe Transindex sau pe Erdély TV (mass-media apropiate de UDMR), ei îl sun pe Hunor Kelemen și îl întreabă ce s-a întâmplat. Iar el întreabă: de ce, ce s-a întâmplat?
Imaginați-vă că mass media guvernului maghiar publică materiale ca cele publicate de media maghiară din Transilvania. Fidesz știe doar că aceste platforme funcționează din banii UDMR, deci crede că aceste materiale oglindesc cumva perspectiva UDMR-ului și UDMR vrea să transmită un mesaj cu acestea.”
„Dirijarea” mass-mediei apropiate de UDMR nu s-a oprit aici. În mai 2017 portalul Transindex trebuia să se mute dintr-o mansardă a Fundației pentru Școală după ce a publicat un articol despre scandalul L’Alchimiste (un restaurant elegant în centrul Clujului în proprietatea soției lui Zoltán Nagy, președintele fundației, deschis cu ajutorul unui împrumut de la Fundația pentru Școală). Mai târziu, în aprilie 2019, prezentatorul Erdély TV critic față de Fidesz, Attila Gáspárik, a fost concediat fără explicație.
[irp posts=”27551″ name=”L’Alchimiste: „restaurant UDMR” în centrul Clujului din bani publici”]
UDMR-ul poate folosi programul pentru dezvoltare economică în campaniile sale
Potrivit unor declarații din martie 2017, programul pentru dezvoltare economică activă deja în părți locuite de maghiari din Serbia (Voivodina) și Ucraina era să pornească și în Transilvania. După o discuție cu Viktor Orbán la Budapesta, Hunor Kelemen declara pentru Erdély TV:
„Am vorbit despre programele transilvănene sprijinite de guvernul maghiar care vor porni în 2017 și 2018, inclusiv despre programul pentru dezvoltare economică care deja s-a testat în Voivodina și Ucraina și funcționează excelent. Va începe și în Transilvania în 2017, la început pe un teritoriu mai restrâns, apoi după 2018 peste tot din Secuime până în Partium.”
Programul este inițiat de Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului. Primul program-model a fost introdus în județul Mureș în 2017, cu un buget de 1 miliard de HUF (3,2 milioane EUR).
Programul pentru dezvoltare economică este un alt gest neprietenos față de PPMT. După informațiile noastre baza acestui program este de fapt un plan al opoziției, planul Imre Mikó, bazat pe o strategie de dezvoltare economică elaborată de economiști ardeleni angajați de CNMT, și experți ai companiei de urbanism și dezvoltare urbană VÁTI. Ei încercaseră de mulți ani să convingă guvernul maghiar să susțină acest plan.
„Le-am cerut să ne includă în consiliul director al Fundației Pro Economica care gestionează fondurile, să angajeze experții noștri să ia parte în procesul de evaluare, să ne permită să luăm parte la campania de promovare” – ne-a spus o sursă, politician al PPMT. Niciuna dintre solicitările lor nu a fost ascultată.
Totuși UDMR-ul poate folosi aceste proiecte de dezvoltare în materialele de promoție din timpul campaniilor. Attila Balázs, directorul economic al UDMR și Levente Novák, vicepreședinte responsabil pentru organizațiile teritoriale, sunt amândoi membri în consiliul director al fundației.
Hunor Kelemen îndeamnă la voturi pentru Fidesz
În timp ce Fundația Eurotrans și CNMT acordau asistență în procesul de înregistrare pentru alegerile parlamentare din Ungaria, în septembrie 2017 a mai avut loc o altă premieră: președintele UDMR a susținut Fidesz în mod public.
„Este în interesul nostru ca Ungaria să fie condus de un guvern care a dovedit că maghiarii din Transilvania au un loc important atât în viziunile sale politice naționale, și în practicile cotidiene.” – a spus președintele uniunii.
Ruptura finală cu principiul distanței egale al lui Béla Markó s-a întâmplat în februarie 2018. Gyula Molnár, președintele Partidului Socialist Maghiar (MSZP) și Gergely Karácsony, candidat al MSZP și Párbeszéd pentru funcția de prim-ministru, l-au invitat pe Hunor Kelemen la cină după un forum public la Cluj.
„M-au întrebat ce credem noi că ar trebui să facă în Transilvania în timpul campaniei electorale. Le-am spus foarte sincer: nimic. Ar fi o pierdere zadarnică de timp și energie, pentru că eu cred: maghiarii din Transilvania știu foarte bine cu cine să voteze.” – a precizat Kelemen.
În acest timp, Fundația Eurotrans a ajutat înregistrarea maghiarilor din Transilvania pentru alegerile din Ungaria: până în primele zile ale lunii februarie 2018, au mediat înregistrarea pe listele electorale a 350 00 de cetățeni maghiari care trăiesc în România. Mai mult decât atât, fundația a mai adunat și voturile prin corespondență și le-a trimis mai departe la reprezentanțele străine ale Ungariei (Centrele de Democrație ale opoziției aveau același sarcină).
În timp ce Csaba Borboly, președintele consiliului județean Harghita, spunea că maghiarii din Transilvania aveau nu doar dreptul, dar și obligația să voteze în alegerile parlamentare din Ungaria, Fundația Pro Economica, care gestiona programul de dezvoltare economica, a semnat acorduri de sprijin financiar cu 521 de persoane dintr-o sumă de 1,5 miliarde de HUF (în jur de 4 milioane de EUR) pentru achiziție de echipament sau animale de reproducere sau pentru înregistrarea cadastrală a terenurilor agricole.
Numărul voturilor prin corespondență pentru Fidesz-KDNP se dublează
Fidesz-KDNP a câștigat din nou alegerile parlamentare din 8 aprilie 2018 cu o majoritate de voturi de două treimi. Partidul de guvern a primit 96% din toate voturile prin corespondență, în total 225 000 voturi din afara granițelor Ungariei (nu avem date despre distribuția voturilor pe țări). Acest număr a fost aproape dublu față de numărul voturilor din 2014, dar în timp ce cele prin cele 122 000 voturi din 2014 s-au obținut una sau două mandate, de data aceasta nu au fost destui pentru un mandat.
Referendumul din 2018 din România pentru definirea constituțională a familiei a mai schimbat puțin imaginea că UDMR-ul – în timp ce cooperează cu guvernul maghiar – urmează retorica acestui guvern în orice înfăptuiește. Deși mulți politicieni de frunte ai UDMR au susținut referendumul despre definirea constituțională a familiei bazată pe căsătorie dintre un bărbat și o femeie, fapt ce era într-adevăr în unison cu retorica anti-gay a Fidesz-KDNP, Bálint Porcsalmi, președintele executiv al UDMR, a declarat într-un interviu pentru maszol.ro înainte de referendum:
„Nu sunt de acord că o căsătorie poate avea loc numai între un bărbat și o femeie. Deși căsătoriile gay nu sunt permise în România, sunt convins că nici opusul nu e ceva ce ar trebui condamnat: în 15 state membre a UE oameni de același sex se pot căsători. De asemenea, nu sunt de acord cu colegii mei senatori că noul proiect înaintat acum ar avea un conținut mai bun decât reglementările constituționale actuale. Fiindcă nu este mai bun: nici din punct de vedere legal, nici din cel spiritual. Pe deoparte, menține definiția proastă, restrictivă a familiei, pe de altă parte este discriminator pe termen lung pentru o comunitate importantă, pentru cetățeni care ar trebui să aibă aceleași drepturi ca heterosexualii.”
În noiembrie 2018, Péter Szijjártó, Ministrul Afacerilor Externe, a declarat la Cluj-Napoca că programul de dezvoltare economică care oferă sprijin fermierilor și întreprinderilor mici în unele părți din județul Mureș se va extinde și în Secuime. Bugetul din 2019 a asigurat 50 miliarde de HUF pentru programele de dezvoltare economică și programul din Secuime urma să aibă un buget de 25 miliarde.
La congresul UDMR din februarie 2019, Zsolt Semjén a spus că Viktor Orbán și Hunor Kelemen au o colaborare strânsă, așa cum se așteaptă votanții maghiari din Transilvania. A mai spus: „nu poate fi acceptat nimic care slăbește UDMR-ul”, pentru că, dacă Uniunea va deveni slabă, reprezentarea puternică a intereselor maghiare în administrația locală din Transilvania și din parlament se va sfârși.
În martie 2019, Fidesz era pe cale să fie suspendat din Partidul Popular European (PPE). Hunor Kelemen a declarat pe postul de televiziune publică din România că cei doi deputați în parlamentul european al UDMR vor vota împotriva suspendării.
În timpul campaniei electorale pentru parlamentul european care începuse între timp, Viktor Orbán a făcut un tur de două zile în Transilvania la invitația UDMR. A inaugurat două unități construite cu sprijinul guvernului maghiar: o fabrică de furaje la Sânpaul și Academia de Hochei pe Gheață din Secuime. A spus că maghiarii din Transilvania care vor ca reprezentanța maghiară generală din Bruxelles să fie mai puternică, trebuie să voteze cu UDMR.
„Cel care crede că prețul sprijinului financiar trebuie plătit, se înșeală”
La o conferință de presă Hunor Kelemen a fost întrebat despre sprijinul financiar al guvernului maghiar acordate unor fundații apropiate de UDMR. El a răspuns că UDMR nu a primit niciodată nici o subvenție din Ungaria, și orice crede că prețul fondurilor trebuie plătit cumva, se înșeală.
Formulările atent echilibrate din primii ani au luat sfârșit în mod oficial. În septembrie 2019, Kelemen a spus în timpul unei întâlniri a tineretului român-maghiar la Sfântu Gheorghe că Viktor Orbán nu ar trebui să fie criticat, ci copiat. „Românii ar trebui să facă pentru comunitățile românești din afara granițelor exact ce face guvernul maghiar pentru maghiarii din afara granițelor Ungariei. Simțim pe pielea noastră cum e dacă guvernul maghiar ne susține” – preciza președintele UDMR.
Cursa electorală este „trădarea națiunii”
Datorită pandemiei de coronavirus, alegerile locale din România au fost amânate din martie în septembrie 2020. Fidesz a oferit din nou muniția pentru campania UDMR. Au anunțat un nou stadiu pentru fondurile acordate în cadrul programului de dezvoltare economică, au inaugurat câteva proiecte noi sprijinite de guvernul maghiar, și politicienii maghiari au trimis o mulțime de mesaje pe Facebook.
Zsolt Semjén a spus că contracandidații UDMR „nu au nici o șansă”. Árpád Potápi s-a dus și mai departe, zicând că „este o acțiune împotriva intereselor comunității maghiare” să se numească candidați maghiari care nu au șanse de reușită în localități unde maghiarii nu sunt în majoritate absolută. Chiar și în localități cu majoritate maghiară de peste 80%, „competiția dintre maghiari și maghiari nu este o soluție bună” – susține Potápi – „pentru că îi face pe oameni să sară unul la altul”.
În ciuda obiecției partidelor de opoziție, după alegeri, pe 12 octombrie 2020, Potápi și-a plusat declarația în fața unei comisii ai parlamentului maghiar: a numi un alt candidat împotriva candidatului UDMR în Bihor și Satu Mare este trădarea națiunii.
De la negocierile de formare a guvernului în București, direct în biroul lui Viktor Orbán
Nici nu se putea găsi un eveniment mai elocvent pentru închiderea timeline-ului nostru decât știrea că în data de 19 decembrie 2020, președintele UDMR, aflat în mijlocul negocierilor despre formarea noului guvern, și-a găsit timp să călătorească la Budapesta, pentru o întrevedere cu Viktor Orbán. Bertalan Havasi, subsecretarul de stat la conducerea biroului de presă al primului ministru nu a oferit detalii cu privire la subiectul discuțiilor. Însă acestea par a fi fost atât de importante încât să justifice acest drum al președintelui UDMR.
„Normal, și guvernele socialiste urmăreau interesele proprii, dar întotdeauna a existat un curatoriu, deciziile în privința sprijinului guvernamental acordat organizațiilor de peste hotare respectau niște reguli, existau niște forme legale. Încetul cu încetul, Fidesz a renunțat la aceste forme, în prezent toate deciziile au la bază înțelegeri informale” – a caracterizat politica privind granturile guvernamentale un politician al opoziției UDMR.
Dacă în primii ani al celui de-al doilea guvern Fidesz, în perioada 2011-2013 politicieni maghiari din Transilvania – István Székely din partea UDMR și Balázs Gergely din partea CNMT – colectau și negociau o listă comună cu proiectele care urmau să fie finanțate, astăzi toate deciziile se iau la Budapesta.
Cum funcționează sistemul de finanțare astăzi?
Cu toate că sursele cu care am vorbit nu au putut să dea detalii exacte cu privire la modul de funcționare al sistemului de finanțare, ei susțineau că Fondul Bethlen Gábor a devenit un loc de unde se fac deconturile unor decizii politice, și se asigură plata pentru unele proiecte negociate direct în cadrul diferitelor structuri ai guvernului maghiar. Fondul Bethlen Gábor nu face altceva decât să asigure administrația acestor plăți – întocmește contractele, administrează și la urmă decontează aceste proiecte.
Sursele noastre afirmă în unanimitate că Viktor Orbán decide personal despre proiectele mari, cu bugete de ordinea miliardelor de forinți, Fondul Bethlen Gábor doar duce la bun sfârșit aceste hotărâri guvernamentale. În momentul de față, doar două persoane din Transilvania: Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania, respectiv Hunor Kelemen au oportunitatea de a-i prezenta proiecte de anvergură lui Viktor Orbán. Vagy: doar două persoane din Transilvania au acces la primul ministru: Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania, respectiv Hunor Kelemen.
„Dintre Kató și Kelemen, doar primul este în relații atât de bune cu Viktor Orbán încât poate să-i ceară o întrevedere oricând dorește el” – ne-a explicat o sursă care este de profesie sociolog.
„Cineva trebuie să le prezinte”
Am aflat că în cazul proiectelor mai mici, cu un buget între 500 și 1 miliard de forinți, puterea de decizie îi aparține lui Zsolt Semjén, viceprim-ministrul responsabil pentru politică naţională. “Dar cineva trebuie să prezinte (proiectele – n.r.), și acestea sunt de regulă discutate și cu Hunor Kelemen” – ni s-a spus. Proiectele cu un buget și mai mic pot fi decise de Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale.
Cele mai mici proiecte sunt adunate de Réka Brendus, şef de departament adjunct în cadrul Secretariatului de stat pentru Politică Naţională, probabil ea decide dacă un proiect va fi sprijinit sau nu. „Aproape oricine poate primi finanțare în această categorie de proiecte mici, dacă nu au supărat pe nimeni” – ne-a explicat o sursă.
Dacă guvernul maghiar inițiază un proiect, atunci ei caută parteneri în limita fondurilor existente. Un exemplu bun este proiectul de construcție a unor grădinițe, unde Viktor Orbán a alocat 8,9 miliarde de forinți (28,8 milioane de EUR) pentru prima fază a programului la sfârșitul lui decembrie 2016.
O sursă care cunoaște treburile interne a Fondului Bethlen Gábor ne-a povestit că toți funcționarii erau surprinși de suma neașteptat de mare acordată la final de an. Deoarece banii trebuiau contractați până la sfârșitul anului, au început să sune organizațiile de peste hotare, rugându-i să depună aplicație, pe baza căruia se poate semna un contract, și se pot transfera banii. Din cauză că nu a existat o evaluare a necesităților, locațiile unde se construiesc grădinițe au fost alese mai mult sau mai puțin la întâmplare. Am scris despre acest proiect aici.
După biserici, și UDMR face investiții
Astăzi, suma totală a granturilor primite din Ungaria de către fundațiile apropiate UDMR sunt echivalente sau chiar depășesc sprijinul anual acordat de guvernul român minorității maghiare, bani care sunt gestionați de către UDMR.
Din acest punct de vedere, în ultimii ani, Fundația pentru Școală (Iskola Alapítvány) a devenit mai importantă decât Fundația Eurotrans, despre care am scris mai sus. Fundația pentru Școală a fost fondată în 2004 de către UDMR pentru a derula programul de granturi pentru familii care își înscriu copiii în școli cu predare în limba maghiară. După aceea, fundația a inițiat un program de locuințe subvenționate pentru cadre universitare care există și acum, și au acordat un împrumut pentru un restaurant deschis în centrul Clujului.
După 2017, această a fundație a primit finanțări consistente din Ungaria.
Detaliu interesant este că primul grant de 300 milioane de forinți (970 mii EUR) s-a primit la sfârșitul lui decembrie 2016. După o săptămână, la începutul lui ianuarie 2017, o altă fundație apropiată de UDMR, Fundația Progress, a anunțat că din cauze financiare închide un portal, Erdélyi Riport, și că va concedia un număr de editorialiști critici față de Fidesz de la un alt portal de știri, maszol.ro.
Calculele noastre arată că în decursul a trei ani, Fundația pentru Școală a primit 6,6 miliarde de forinți (18,5 milioane de EUR) de la Fondul Bethlen Gábor. O parte din aceste fonduri este cheltuit pe programe culturale și educative precum programul 1000 de ani în Transilvania, 100 de ani în România sau programul afterschool în 33 de școli. Majoritatea finanțării însă merge spre investiții imobiliare.
Zoltán Nagy, cel care are grijă de toate
În 2018, fundația a cumpărat și a demolat clădirea fostei tipografii Minerva din centrul Clujului, cu intenția de a construi un centru cultural. În același an, a cumpărat palatul Sonnenfeld din Oradea, tot cu scopul de a-l renova și a-l transforma în centru cultural.
Anul trecut au mai cumpărat o casă în stil art nouveau în Miercurea Ciuc, respectiv o vilă construită la începutul sec. 20 la Băile Tușnad. Amândouă clădiri necesită lucrări de renovare.
Atât Fundația Eurotrans, cât și Fundația pentru Școală este condus de Zoltán Levente Nagy (alias Bigze), unul dintre primii membrii ai echipei lui Hunor Kelemen. În prezent, funcția lui este cel de șef de cabinet al președintelui UDMR, mai precis: el este mâna dreaptă al lui Hunor Kelemen.
Este loial, pragmatic, și dur în conflicte: așa îl caracterizează cei care îl cunosc pe șeful de cabinet. Fiind de profesie biolog, el lucrează de la începutul anilor 2000 la Fundația pentru Școală. După o scurtă perioadă în care a lucrat la guvern, el și-a găsit rolul perfect: rămânând în umbră, el are grijă de toate lucrurile de care Hunor Kelemen nu are timp și energie să se ocupe.
În mâna lui se concentrează tot ce ține de relația dintre UDMR și guvernul maghiar, detaliile administrative ale înțelegerilor politice, și managementul proiectelor finanțate din bani din Ungaria. El este șoferul președintelui atunci când acesta călătorește la Budapesta, și tot el este cel care ține legătura cu aparatul guvernamental din Ungaria.
„Merge de câte ori este nevoie, vorbește de câte ori este nevoie”
„Când Kelemen se întâlnește cu Orbán, la discuții participă și János Nagy (secretarul personal al lui Orbán – n. r.) cu carnetul și notează ce s-a hotărât. János Nagy trimite dispozițiile șefului guvernului la departamentul juridic, unde acestea devin hotărâri guvernamentale. În paralel, Hunor Kelemen îi spune șefului de cabinet ceea ce s-a convenit, și atunci Zoltán Nagy pornește și el. Merge de câte ori este nevoie, vorbește de câte ori este nevoie, János Nagy mai intervine dacă este nevoie” – ne-a detaliat un politician UDMR.
„Finanțările din Ungaria sunt de interes pentru Hunor Kelemen doar până când el le înaintează în cadrul discuțiilor cu Viktor Orbán. Din momentul în care decizia este luată, toate sunt lăsate în grija lui Zoltán Nagy: detaliile unui program, cum avansează o investiție nu îl preocupă pe președintele UDMR, toate acestea sunt rezolvate de șeful de cabinet, respectiv de echipa lui. El transformă aceste proiecte în muniție politică, rezolvă probleme, și dările de seamă către guvernul maghiar sunt în regulă” – spune sursa.
Nimeni nu are informații despre proiectele Fundației pentru Școală
Fundația pentru Școală este o organizație separată total de UDMR. Cu toate că bugetul anual al fundației este comparabil cu bugetul UDMR, nimeni – nici curatorii, dar nici directorul economic al UDMR – nu are informații detaliate despre proiectele derulate de către fundație. „Faptul că dispune de aceste sume importante îl afectează omenește” – ne-a spus o sursă, care îl cunoaște pe Zoltán Nagy de mai mult timp.
Foștii colegi ai lui Zoltán Nagy ne-au povestit că el nu complică prea mult lucrurile. Delegă sarcini, iar după aceea verifică dacă sarcinile au fost duse la bun sfârșit, alte detalii nu îl interesează. „Este un soldat de partid: duce la bun sfârșit tot ce i s-a cerut, indiferent de prețul plătit. Rezolvă problemele, și nu este interesat de complexități”.
Un ingredient esențial al succesului lui Zoltán Nagy este că împreună cu soția sa, Hajnalka Nagy Debreczeni au reușit să devină indispensabili pentru președintele UDMR și familia sa. Șeful de cabinet este șofer, soția – pe lângă faptul că, fiind președintele Fundației Progress, controlează redacția portalului maszol.ro – ajută la cumpărături, și dacă e nevoie, ea are grijă și de copii.
Îl țin în captivitate pe Kelemen Hunor, spun mai mulți, înțelegând prin asta că președintele UDMR poate fi contactat doar prin șeful de cabinet.
Care este proiectul cel mare?
Dar până la urmă, are guvernul maghiar o viziune despre ce vrea să facă în comunitățile maghiare de peste hotare – și implicit în Transilvania?
Se pare că singurul scop este integrarea instituțională și personală a maghiarilor din Bazinul Carpatic, construirea unei societăți paralele, menținerea hotarelor dintre societatea minoritară și majoritate. În afară de asta, nu pare să existe vreo strategie scrisă – ne-a explicat Tibor Toró.
Politologul ne-a explicat că Fidesz doar asigură banii și cadrul în care fiecare poate să facă ce vrea. Diferitele grupuri de interese se află în permanentă competiție, iar acest lucru corespunde naturii societății maghiare din Transilvania, de aceea Viktor Orbán este atât de popular.
Nu există o listă cu proiectele ce pot fi finanțate, dar este foarte clar ce este considerat tabu: nu vedem programe de cooperare între români și maghiari, nu sunt finanțate instituții mixte, sau proiecte pentru minorități sexuale. Dar foarte puțini simt că aceste reguli nescrise sunt limitări, pentru că societatea maghiară conservatoare oricum respinge astfel de inițiative.
Traducere: Emese Czintos
Acest material a fost creat cu sprijinul fondului Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)
