Renovarea grădiniței Csalóka a pornit ca o poveste de succes în timpul campaniei electorale, dar s-a transformat în rușinea satului. Primarul spune că totul este în regulă.
La 1 septembrie 2020, în plină campanie electorală (alegerile au avut loc pe 27 septembrie), primarul din Ciumani (Harghita), László Szilárd Márton, anunța că în curând va începe renovarea vechii grădinițe. Și că „Ne-am angajat. Am lucrat. Vom continua! Pentru un viitor de succes!”
Două săptămâni mai târziu, cu două săptămâni înainte de alegeri, într-o atmosferă optimistă electorală, anunța iarăși că a semnat ordinul de începere a lucrărilor și că imobilul a fost transformat în șantier.
A trecut un an și jumătate de atunci, dar clădirea nu doar că nu e renovată, ci arată mai degrabă dărăpănată. Acoperişul i-a fost îndepărtat în timpul campaniei electorale, s-a lucrat la ea ceva, apoi în decembrie muncitorii și-au făcut bagajele și au plecat. De atunci, clădirea stă dezvelită, cu pereții uzi. Cele două ierni trecute de atunci și-au pus amprenta: cade tencuiala, cărămizile de dedesubt se sfărâmă.
Sursele locale spun că primarul apare de două ori pe an în fața presei și spune că totul este în regulă, lucrările continuă, dar că, de fapt, nu se întâmplă nimic pe șantier. În afară de faptul că clădirea este într-o stare din ce în ce mai proastă. Oamenii din sat nu știu ce se întâmplă cu adevărat cu proiectul, ci doar că ceva nu este în regulă.
Sursele ne semnalează de asemenea cât este de suspect faptul că lucrările începute în septembrie 2020 s-au lansat fără o achiziție publică valabilă, deoarece, potrivit bazei de date sicap.ai, antreprenorul a câștigat achiziția publică la 12 martie 2021. Și probabil că nici măcar nu au autorizație de construire, spun ei.
Am intrat pe site-ul comunei, care dintre toate autorizațiile de construire și certificatele de urbanism din ultimele decenii, conține doar cele din ianuarie-august 2020. Nimic altceva, de înainte sau după. Am răsfoit documentele și nu am găsit nimic despre grădiniță. Mi s-a părut suspect că între ianuarie și august nu a fost emisă nicio autorizație de construire sau certificat de urbanism pentru această lucrare, iar la 1 septembrie s-a anunțat că va începe construcția.
Am scris primăriei Ciumani și am cerut autorizația de construire și certificatul de urbanism. Am cerut un număr de înregistrare pentru cererea mea. A trecut o săptămână și nu am primit nici răspuns și nici număr de înregistrare. Cu toate că mi-au deschis mailul de mai multe ori, prima dată la două minute după ce a fost trimis. Încă un semn suspect. Asta m-a convins că subiectul are potenţial și că voi scrie despre el. A doua zi am trecut muntele până la Ciumani.
Renovare „înșelătoare”
Ciumani se află în partea de sud-vest a Depresiunii Giurgeului. Satul este renumit pentru meşteşugarii săi care se remarcă în prelucrarea lemnului și în construcții, pentru antreprenorii harnici, pentru apele sale minerale (se spune că aici apele minerale ţîşnesc din fiecare urmă de cazma) și pentru băile sale cu apă minerală. Și, în ultimul deceniu, pentru Csaba Borboly, președintele Consiliului Județean Harghita, care e mândru că și-a petrecut copilăria aici.
O mică paranteză: se spune că ar fi existat o înțelegere în județul Harghita ca președintele consiliului județean să provină consecutiv din cele trei mari regiuni ale județului, adică într-un mandat din regiunea Ciuc, în următorul mandat din regiunea Odorhei și în al treilea din regiunea Gheorgheni, astfel încât toate trei să fie reprezentate egal. De când Csaba Borboly, originar din Miercurea Ciuc, a preluat puterea absolută şi a devenit conducător veşnic al judeţului, el și-a descoperit rădăcinile și în celelalte două regiuni, legitimându-și astfel ataşamentul repetat de această funcţie, spun rivalii săi. De atunci, acordă Ciumaniului o atenţie specială.
Clădirea grădiniței Csalóka (Csalóka tradus în română e Înşelător) este una dintre cele mai vechi din sat, are 115 ani. Inscripția de pe ea atestă că a fost construită ca primărie.
Clădirea este exact în starea descrisă de sursele noastre. A iernat fără căciulă pentru a doua oară, tencuiala desprinsă și cărămida sfărâmată stă grămadă la picioarele sale.
În interiorul clădirii e mizerie. Pe tabla pe jumătate spartă, inscripția care îndeamnă la sex oral laudă probabil caligrafia muncitorilor firmei de construcții sătmărene, căci este improbabil să fie opera copiilor secui din Ciumani, care la vârsta grădiniţei încă nu au un vocabular românesc atât de bogat.
La fața locului se poate observa că, pe lângă faptul că acoperișul a fost demolat, peste clădire a fost turnată o placă de beton. În același timp, o groapă imensă a fost săpată în curte, după ce una dintre aripile clădirii în formă de U a fost demolată. Vor să construiască acolo un subsol și apoi să reconstruiască aripa deasupra.
La una dintre ferestre transpare panoul care indică lucrările. Este ruptă și atârnă între ferestre, dar prin geamul murdar se poate totuşi citi că au avut autorizație de construire. Așadar, suspiciunea surselor noastre, cum că lucrările ar fi început fără autorizație, nu s-a dovedit a fi adevărată. Autorizația a fost eliberată de primărie la 1 septembrie, motiv pentru care nu a fost inclusă în pachetul ianuarie-august încărcat pe site.
„Rușine! Nu-l fotografiați! E urât!”
Stând în fața clădirii și fotografiind, vorbesc și cu oamenii care trec pe acolo. Îi întreb ce știu despre grădiniţă și despre starea acesteia. Cei mai mulți dintre ei nu știu nimic. Și aproape toți sunt deranjați de starea clădirii și de lipsa de informații despre aceasta. Primesc răspunsuri de genul:
„Ruşine! Întrebați primarul. Cu siguranţă că nu va răspunde. Au dat-o unui antreprenor, care a şters-o cu banii.”
„Cât de tare s-o pornit Ciumaniul… dar asta acum e foarte slab. Rușine! Nu-l fotografiați! Urât!”
Sunt unii care reproşează că s-au atins de o clădire bună și au distrus-o: „Clădirea a fost reparată acum 5 ani. Cum arăta! …și uite cum arată acum!” Caut pe net, clădirea a fost într-adevăr renovată în 2015, de la acoperiș, toalete și până la înlocuirea ferestrelor, în cadrul programului clacă al Consiliului Județean.
Unii îl acuză pe primar că a distrus o grădiniță funcțională și că ei acum trebuie să facă naveta cu copiii în cealaltă parte a satului: „Grădinița era uite aici! Acum trebuie să mergem cu copiii până în Szászfalu. La 2,5 kilometri distanță. L-am tot dus timp de un an!”
Cei mai mulți vorbesc despre primar și despre acest proiect pe un ton disprețuitor, ironic. Dintre cei întrebaţi, a fost o singură persoană care nu îl condamnă pe primar: „Cred că n-a existat o rea intenție din partea primarului”. Dar nici el nu știe ce se întâmplă cu clădirea, în ce stare se află proiectul și care sunt planurile de viitor.
Cronologia poveștii de succes
Primarul din Ciumani, László Szilárd Márton, se află în mijlocul unei discuţii, dar mă primeşte imediat după, deși nu m-am anunţat. Nu prea încântat, dar vorbește despre această investiție și clarifică multe detalii. Din ceea ce îmi spune el, din ceea ce aflu de la sursele noastre și din ceea ce dezgrop pe internet, se arată o imagine relativ clară, pe care voi încerca s-o prezint mai jos în ordine cronologică.
Pe 21 august 2019, primarul a semnat contractul pentru renovarea clădirii Csalóka din fonduri europene. Tot în 2019, au semnat un contract pentru proiectare. Hotărârile Consiliului Local 75/2019 și 17/2020 au deschis calea pentru acest proiect.
Potrivit procesului verbal al ședinței, dorinţa de vot a fost mai mare decât în județul Teleorman, din cei 11 consilieri prezenți 12 au votat în favoarea hotărârii.
Achiziția publică a fost anunțată la 5 iunie 2020. Nimeni nu a aplicat.
La 26 iunie 2020, a fost anunțată din nou. Sursa noastră a văzut că această achiziție a fost făcută în martie 2021. În sistem figurează într-adevăr cu data de martie 2021, aceasta fiind data ultimei modificări, dar a fost anunțată în iunie 2020.
Contractul de execuţie a fost atribuit firmei Avasi Prodcom din Bătarci ca unic participant, la 31 august 2020, iar autorizația de construire a fost emisă a doua zi, pe 1 septembrie. Așadar, contrar informațiilor surselor locale, s-a adeverit că primăria a avut o achiziție publică și un contract valabile atunci când a început lucrările.
Bătarci din Oaş, judeţul Satu Mare, unde este înregistrată firma de construcții, este cea mai nordică comună a Transilvaniei. Firma, conform Listafirme, nu a avut niciun angajat în perioada 2019-2020, semn prevestitor. Compania fără angajaţi începe să renoveze clădirea grădiniței în septembrie 2020.
La 27 septembrie 2020, László Szilárd Márton câștigă alegerile și devine din nou primar. În decembrie, lucrările se opresc, iar muncitorii dispar de pe șantier.
În martie contractul este modificat printr-un „act adițional”, care mărește valoarea contractului inițial cu 1,9%, conform datelor SEAP.
Până aici a ţinut partea din poveste pe care toată lumea a spus-o la fel. Dar de aici se termină povestea de succes și există mai multe poveşti paralele.
Cine-i de vină?
Primarul continuă povestea. Adică versiunea lui, pentru că de aici încolo există mai multe versiuni.
Contractul a fost reziliat în iulie 2021, deoarece lipsurile nu au mai putut fi rezolvate legal. Legea achizițiilor publice nu permite decât o majorare a contractului cu 15%, spune primarul, dar nu se poate depăși acest procent. La 12 iulie, printr-un proces verbal au preluat lucrările de până atunci.
A avut loc o întâlnire cu proiectantul, căruia i s-a spus că din neglijenţa lui s-a ajuns aici, şi că toate costurile care ţin de actualizarea proiectului vor fi declinate asupra sa. Proiectantul a promis şi în scris că se va angaja să actualizeze și să pună la punct planul în mod gratuit. El a şi început să facă acest lucru. Între timp, cei de la primărie au verificat totul, mult mai temeinic ca până acum. Au cerut din ce în ce mai multe clarificări, iar proiectantul a primit un ultimatum pentru a livra ceea ce se angajase. N-a putut respecta nici termenul limită pentru ultimatum, invocând boală și alte motive.
În momentul de față primăria nu mai comunică cu ei, au găsit o nouă firmă de proiectare și-şi recuperează daunele de la vechiul proiectant prin intermediul unei firme de avocatură, conchide primarul.
În timp ce primarul dă vina pe proiectant pentru întregul eșec și vrea să recupereze toată paguba de la el, proiectantul nu știe nimic despre asta. Toma Stelian, patronul firmei One Cad Studio, înregistrată în Stejeriş, județul Mureș, nu ştie că lucrurile au mers atât de departe. Ei au reproiectat proiectul și l-au trimis la primărie. Nu ştie că primarul ar fi fost nemulțumit de noile planuri sau cel puțin nu le-a dat de știre. Și nici nu știe că primăria i-a dat în judecată. Ei au depus planul anul trecut, au trimis modificările solicitate în luna ianuarie a acestui an, au crezut că totul este în regulă.
Patronul firmei neagă faptul că lucrările ar fi fost oprite doar pentru că nu erau corecte cantitățile. Problema a fost că oamenii antreprenorului nu erau calificați. „Nu știau să-şi facă meseria”. Tot spuneau că vor aduce ingineri și specialiști, dar nu au făcut-o.
„Erau nişte băieţi care făceau, aşa, un amatorism, deci nu erau specializaţi în construcţii.” Abia au reușit să facă și ce au făcut până acum, nu aveau nicio șansă să finalizeze lucrările, consideră Toma, care încheie scurt discuția spunând că va suna la primărie pentru a afla ce se întâmplă și să-l sun din nou peste câteva zile.
Dar când îl sun din nou, nu-mi răspunde la telefon, nici nu mă sună înapoi, şi nici la mesajul meu de pe Whatsapp nu răspunde, deși îl vede.
Nu am reușit să vorbesc cu executantul, Avasi Prodcom. Am sunat de mai multe ori la numărul de telefon fix indicat ca număr de telefon oficial al companiei pe panoul șantierului și în baza de date a companiei. Numărul e valabil, telefonul a sunat lung, dar nu a răspuns nimeni. Dar cine ar putea răspunde dacă firma nu are angajați?
Reușesc să dau de dirigintele de șantier. Róbert Bogdán, proprietarul firmei Atuprofessing din Ineu, nu vrea să facă declaraţii. Deși nu au nimic de ascuns, spune el, contractul lor cu primăria include confidențialitatea, ceea ce înseamnă că nu poate vorbi fără acordul primăriei. El spune totuși, în apărarea primarului, că toți cei din primărie și-au făcut treaba. Singura problemă a fost cu executantul, care n-a putut să-şi îndeplinească îndatoririle. Colegul său, care era dirigintele de şantier la Ciumani, a încercat să îi îndrume, „dar n-a mers”.
Deci până acum primarul dă vina pe proiectant, în timp ce proiectantul și dirigintele de şantier dau vina pe executant. Documentele sunt, de asemenea, contradictorii:
În cererea de prelungire a termenului trimisă de primărie către finanțator, printre motivele enumerate în justificarea cererii se numără întârzierea elaborării proiectului tehnic și lipsa unor cantități de materiale din lista prezentată de proiectant. Nu se menționează incapacitatea antreprenorului de a efectua lucrările, cu excepția faptului că fundația și pereții s-au surpat accidental pe o porţiune în timpul lucrărilor.
La ședința în care primăria și antreprenorul au convenit pe cale amiabilă să închidă lucrările, să rezilieze contractul și să comande o expertiză, proiectantul nu a fost prezent și a transmis că nu înţelege rostul acestei expertize extrajudiciare și nu este de acord cu expertizarea.
Într-un alt document, situația arată diferit. În expertiza întocmită de Juliana Maria Köllő în iunie 2021, care a inclus un scurt extras al întâlnirii primărie-executant-diriginte (întâlnire la care proiectantul nu a participat), se mai precizează că executantul a oprit lucrările în decembrie. Iar inspecția a constatat mai multe nereguli în munca lui: începând de la dezordinea şi mizeria lăsată la baza pereţilor, care a contribuit la menţinerea umezelii și deteriorarea acestora, prin neglijarea conservării lucrărilor, care a dus la umezirea pereţilor și la deteriorarea acestora din cauza înghețului, până la nerecepţionarea noului zid, construit necorespunzător (pe care antreprenorul îl construise pentru a înlocui vechiul zid, prăbușit).
În concluzie, părțile reziliază contractul de execuţie, iar executantul suportă costurile pagubelor cauzate de greşelile sale.
De ce primarul nu vrea să vorbească despre acest lucru acum, de ce aruncă toată vina pe proiectant, de ce proiectantul nu mai vrea să vorbească despre asta după scurtul său moment de sinceritate, acestea rămân întrebări fără răspuns pentru moment. Și poate că aceste întrebări nici nu sunt la fel de importante ca starea tristă a clădirii.
Primarul spune că totul este în regulă
Primarul se arată mereu jignit când vorbesc despre starea proastă a clădirii. El spune că starea clădirii nu s-a deteriorat. După părerea lui ar trebui să scriu că totul este în regulă.
Îi spun că oricum vor exista imagini în articol pe care o să se vadă că imobilul s-a deteriorat. „Ce s-a deteriorat?” – întreabă el dur. Păi, cade tencuiala, spun eu, cu ochi mari. „Și după părerea dumneavoastră, de pe o clădire veche, înainte s-o renovăm, trebuie sau nu să dăm jos tencuiala?” – îmi dă lecția, sigur pe el. Tencuiala care a căzut ar fi trebuit oricum să fie dată jos. Şi oricum, zice, dacă apa se scurge în perete și este expus frigului și căldurii, tencuiala pică.
Dar și cărămizile se destramă, îi spun eu. Recunoaște scurt că și cărămizile cad, dar nu acordă prea multă importanță acestui lucru. Așa e cărămida țigănească, zice. Oricum, au reținut banii de garanție ai antreprenorului, pe care îi pot folosi pentru a înlocui cărămizile „pe ici, pe colo”.
Trebuie să ținem cont de faptul că acesta este un șantier, repetă el de mai multe ori. Nu va rămâne așa, fațada va fi restaurată la original. Atunci ar trebui să mă întorc și atunci ar trebui să şi scriu despre asta, nu în mijlocul lucrării, zice. El nu înțelege de ce este nevoie să se scrie un reportaj de investigaţie pe această temă, când nu este nimic în neregulă cu ea, totul va fi făcut la termen și rezultatul va fi frumos. Aşa au convenit cu finanțatorul din Alba Iulia, și este în regulă. Au nevoie de un nou proiect tehnic, de o justificare a modificărilor și trebuie să termine până la sfârșitul lui 2023.
„Eu m-am născut aici, în Ciumani. Aceasta este cea mai veche clădire din sat. Deci eu nu-mi risc onoarea, nu altceva. Nu locul de muncă, ci onoarea mea, să lăsăm o clădire aşa și să o lăsăm să se deterioreze. Un alt punct în plus: soția mea este educatoare la grădinița aceea. Așa că mă confrunt în fiecare zi cu această situație, că nu facem progrese în ceea ce privește clădirea. Toată energia noastră este concentrată pe a face lucrurile ca să fie bine.”
El nu-i înțelege pe cei care sunt îngrijorați de clădire, pe baza a ceea ce văd la faţa locului. Anul trecut, înainte să vină toamna, au angajat un expert care să le spună dacă integritatea clădirii este în pericol din cauza iernii. Și deciziile s-au luat pe baza celor descrise de el. Acesta este mesajul său pentru toți cei care sunt îngrijorați de clădire.
Expertiza la care face referire de mai multe ori în timpul conversației noastre, care cică spune că clădirea nu se deteriorează, ei bine, nu spune chiar asta. Aceasta spune că clădirea rămâne sigură şi stabilă, că rămâne o clădire de categoria A, dar condiționează acest lucru de efectuarea anumitor lucrări preventive. Măsuri preventive care trebuie luate urgent.
Dintre acestea doar prima a fost realizată, celelalte nu. Zero jgheaburi, zero burlane, zero şanţuri. Tencuiala nu a fost îndepărtată, pentru a permite pereților să se usuce, nu-i bai, înghețul a dat jos tot. Și tencuiala, și cărămizile.
Documentul prevede, de asemenea, pentru partea de beton, că placa de beton trebuie curățată astfel încât apa să se scurgă de pe ea cât mai repede posibil. În fotografiile cu drona nu văd semne ale curăţatului, dar apa bălteşte pe placă.
În ciuda tuturor acestor lucruri, primarul spune că sunt pe drumul cel bun și că totul va fi bine. „Deci e sigur că, cu sau fără finanțare din partea Uniunii, clădirea va fi bine și va fi la fel de frumoasă cum am plănuit.”
Lipsă de comunicare și șantaj
La fel ca în cazul majorității subiectelor noastre din Secuime, comunicarea este unul dintre cele mai slabe puncte ale primăriei. Localnicii n-au nicio idee despre ce se întâmplă cu grădiniţa, și nici măcar personalul primăriei nu prea știe ce se întâmplă cu ea.
Primarul susține că a informat locuitorii prin diverse canale, inclusiv prin intermediul televiziunii. Dar dacă vă uitați la aceste reportaje, este clar că nu a fost niciodată o informare detaliată, care să spună în detaliu unde s-a blocat construcția și care sunt obstacolele în calea continuării. În schimb, el a subliniat întotdeauna că „se lucrează” și că totul este în regulă.
În august 2021, într-un reportaj al Gyergyó TV intitulat „Lucrările continuă”, primarul ne informează, foarte încrezător, că totul este în regulă și că lucrările merg înainte. În februarie 2022, într-un reportaj la acelaşi Gyergyó TV, intitulat tot „Lucrările continuă”, el ne informează din nou că lucrările continuă și-i asigură pe toți că totul e în regulă.
Și totuși, poporul crede propriilor ochi, nu primarului, care, încă din vara anului trecut, „continuă lucrările” și îi asigură că totul este în regulă. Primarul spune că motivul este natura oamenilor: „Știm că, în principiu, oamenii privesc lucrurile negative mai repede ca pe cele pozitive, deci e evident”.
Primarul vrea ca această poveste să fie văzută în continuare de toată lumea ca o poveste pozitivă și de succes. Se folosește chiar şi de șantaj ca să mă influențeze să scriu că aici se întâmplă un lucru corect. Adică, dacă eu, reporterul, nu vreau ca el să scrie despre mine că sunt un om rău, ci din contră, că sunt un om bun, atunci ar trebui să scriu și eu că tot ce se întâmplă în jurul grădiniței e în regulă. Pentru că, în caz contrar, mă joc cu imaginea lui, cu reputaţia lui.
Primarul nu este un mare fan al criticilor. Fotografia sa de copertă de pe Facebook are un citat al celebrului episcop Áron Márton: „Critica este justificată dacă în locul celui contestat pot oferi ceva mai bun.”
De-a lungul conversației noastre, el joacă rolul de om bun care face tot posibilul să renoveze o grădiniță, o clădire simbol a comunei, iar eu sunt jurnalistul rău care încearcă să-i defăimeze fapta bună doar pentru un articol de senzație. „Repet încă o dată, pentru mine această clădire nu este doar un articol de ziar.” – asemenea reproşuri îmi trânteşte în faţă, de parcă ar trebui să-mi fie rușine că scriu doar un articol despre clădire și nu o renovez, ca el, până ajunge iarăși ruină. Apoi încearcă să mă șantajeze cu obiectivitatea jurnalistului, moment în care mă plictisesc de jocul care durează de vreo 40 de minute, și îi spun categoric că dacă tot face mişto de mine în loc să-mi dea informaţii, s-ar putea chiar să devin mai puțin obiectiv.
Nici comunicarea din partea angajaţilor nu este mult mai strălucită. În timp ce aștept să fiu primit de primar, mă interesez de soarta cererii pe care am trimis-o cu o săptămână înainte, pentru care nu am primit nici măcar un număr de înregistrare. O întreb pe secretară, care este foarte amabilă și politicoasă, pe cine ar trebui să întreb despre soarta emailului trimis săptămâna trecută. În spatele meu, o voce morocănoasă, plină de reproş, îmi comunică că mi-a trimis răspunsul deja de cinci minute. Îi mulțumesc.
Primarul îmi reproşează de mai multe ori, chiar şi în şantajul lui, că am cerut informațiile în limba română. Ceea ce nu este frumos din partea mea, pentru că presa se ia mereu de primari pentru că nu vor să răspundă în limba maghiară. Îi explic că eu mi-am scris cererea, adică scrisoarea, în limba maghiară și am atașat doar formularul oficial în limba română, completat, pentru că sunt primării unde se cere acest lucru. El zice că i-a fost transmisă doar partea română a cererii, nu și cea maghiară.
Ca răspuns la acea cerere mi-au trimis autorizațiile pentru o altă grădiniță, construită cu câțiva ani în urmă. Potrivit primarului, şi grădiniţa respectivă se numeşte „Csalóka”, de aceea mi-au trimis actele ei. E ciudat, pentru că pe acea grădiniţă scrie „Bóbita”.
Am cerut din nou autorizaţiile, și alte câteva documente printr-o nouă cerere, de data aceasta scrisă doar în limba maghiară. Am şi scris în ea că „Nu mai trimit acum o cerere în limba română, ca să nu-l supăr pe domnul primar. Dacă aveți nevoie de ea, vă rog să mă anunțați și v-o trimit.” Secretara îmi răspunde, într-o scrisoare educativă, că pe viitor, dacă le voi face vreodată cerere, să o fac în mod formal, și îmi trimite formularul oficial românesc pe care să îl folosesc. Acelaşi formular pentru a cărui utilizare fusesem anterior certat și șantajat de către primar.
Asta este. Dar, ca să spun şi lucruri frumoase: în ciuda tuturor problemelor de comunicare, primăria mi-a trimis în cele din urmă documentele solicitate, iar asta e ceea ce contează.
Comunicarea primarului se îmbunătățește brusc când acesta încearcă să se spele cu ajutorul presei amicale. Chiar în ziua în care l-am vizitat, la ora 19.00, a apărut pe Gyergyó TV un scurt video liniștitor intitulat ” Lucrările continuă „, iar câteva zile mai târziu un alt material liniștitor în ziarul consiliului judeţean, Harghita Népe, care arată că totul este în regulă.
Când îi spun că suntem parteneri într-un proiect, şi scriem despre proiecte deraiate, primarul precizează despre grădiniţă: „încă nu e deraiat, slavă Domnului, mai poate fi salvat”. Dar dacă ceva „mai poate fi salvat”, noi ar trebui să scriem despre ea că este absolut în regulă, că totul este bine și frumos? Chiar dacă suntem șantajaţi.
