Comunicarea de campanie a lui Iuliu Winkler este iremediabil paralelă cu activitățile sale reale din PE. În campanie, europarlamentarul UDMR critică constant Uniunea Europeană și măsurile acesteia, în timp ce în ultimii cinci ani comunicările sale nu au fost deloc caracterizate de acest euroscepticism copleșitor.
În voturile și explicațiile sale, am regăsit doar urme ale sloganurilor de campanie din retorica Fidesz și ale sloganurilor în sprijinul neîncrederii în UE a maghiarilor transilvăneni (decizii eșuate ale UE, birocrația UE supradimensionată, ideologia verde „nocivă”, întoarcerea la „rădăcinile” UE, nevoia de schimbare și de politici publice „centrate pe oameni” etc.).
Acest dublu limbaj pare a fi intenționat: în timp ce informațiile despre comerțul exterior, dezbaterile și deciziile de la Bruxelles, voturile celor doi europarlamentari maghiari, care sunt în centrul atenției în PE, apar rar în presa maghiară din Transilvania, Iuliu Winkler însuși nu încearcă să umple acest gol pe paginile sale în limba maghiară de pe platformele sociale.
Temele, informațiile și tonul de pe pagina sa de Twitter în limba engleză, destinată publicului internațional, respectiv de pe pagina sa oficială de Facebook în limba maghiară ale lui Winkler prezintă diferențe atât de mari, încât cititorul neatent
ar putea chiar crede că este vorba de doi politicieni diferiți.
Pe de o parte, vorbește un tehnocrat bine înrădăcinat la Bruxelles, aflat la al patrulea mandat, care îi reprezintă pe maghiarii din Transilvania în Parlamentul European din 2007. De cealaltă parte, ni se înfățișează un politician populist care face campanie pe baza nemulțumirilor și temerilor – adesea reale și justificate – ale electoratului. Cu teme care nu sunt neapărat probleme ale PE, dar cel puțin sunt formulate în așa fel încât să nu poată fi cu adevărat trași la răspundere.
Bazându-se doar pe comunicările UDMR, alegătorul de rând nu prea are idee despre cum arată munca unui europarlamentar. Și sunt disponibile chiar și mai puține informații despre ce anume au făcut Winkler și Vincze la Bruxelles în ultimii 5 ani.
Tocmai de aceea, ne propunem să prezentăm o imagine oarecum cuprinzătoare a mandatelor celor doi europarlamentari pentru perioada 2019-2024. Cu ocazia investigației noastre, am comparat materialele disponibile pe site-ul Parlamentului European – prezentările temelor, informații despre alegeri, respectiv motivele acordării anumitor voturi pe paginile lui Winkler și Vincze cu paginile X/Twitter oficiale în limba engleză ale celor doi europarlamentari (aici și aici), cu paginile de Facebook în limba maghiară (aici și aici), respectiv materialele de presă distribuite pe aceste platforme.
Am pus în context mai larg performanțele cuantificabile ale celor doi parlamentari UDMR cu ajutorul materialelor realizate de Panorama, Politico și WWF.
Cantitatea de materiale este imensă, așa că a trebuit să selectăm: am analizat doar ultimul mandat al lui Winkler și Vincze. Pe de altă parte, am fost selectivi în ceea ce privește subiectele, de exemplu, am analizat în profunzime doar comunicările lor în limba maghiară în perioada campaniei electorale. Acest lucru înseamnă că putem prezenta doar cele mai importante subiecte, astfel încât selecția noastră este departe de a fi completă.
De asemenea, le-am solicitat celor doi politicieni un interviu, pentru a afla, printre altele, care consideră ei că este cea mai importantă realizare a mandatelor lor și de ce există o astfel de neconcordanță între activitatea pe care o desfășoară în PE și modul în care le vorbesc despre această activitate alegătorilor lor în timpul campaniei.
Nici Winkler, nici Vincze nu au acceptat invitația, invocând programele lor de campanie foarte încărcate. Ar fi trebuit să primim o jumătate de oră de la Iuliu Winkler pe 11 iunie, la două zile după alegeri, dar cum acest subiect nu mai va mai fi de actualitate după alegeri, nu am acceptat întâlnirea.
Mandatului lui Winkler în cifre
Dacă ne uităm doar la cifre, vedem că performanța lui Iuliu Winkler ca europarlamentar nu e strălucită, dar nici pe departe nu e cea mai slabă nici la nivel de țară, nici la nivel european.
În calitate de membru al grupului Partidului Popular European (PPE), Winkler a prezentat două rapoarte în calitate de raportor (raporteur în jargonul UE). Raportorii joacă un rol-cheie în Parlamentul European, unde rapoartele lor, bazate pe consultări cu experți și părți interesate, sunt discutate și votate în plen după ce au fost adoptate în cadrul comisiilor. Un subiect important reprezintă o mare responsabilitate și îi conferă europarlamentarul care pregătește raportul o vizibilitate considerabilă.
Raportorii din umbră au, de asemenea, un rol important în pregătirea rapoartelor. Raportorii din umbră sunt numiți de grupurile politice, monitorizează procesul și depun eforturi pentru a se asigura că raportul este acceptabil pentru grupul politic pe care îl reprezintă. Winkler a lucrat la patru rapoarte în ultimii cinci ani, în calitate de raportor din umbră.
Pe lângă acestea, a depus trei avize ca raportor, a avut opt propuneri de rezoluție și a mai depus trei întrebări orale.
Nu e strălucit, dar nu e nici ultimul
Cu aceste cifre, Winkler nu se numără printre cei mai activi europarlamentari din România: liberalul Siegfried Mureșan sau Ramona Strugariu (REPER) au depus câte zece rapoarte în calitate de raportori. De asemenea, colegul lui Winkler de la UDMR, Lóránt Vincze, a lucrat la șapte rapoarte în calitate de raportor. Cu toate acestea, 11 europarlamentari români – printre care se numără și Dacian Cioloș sau Traian Băsescu – nu au depus niciun raport.
Family photo of @EP_Trade #INTA at the end of the 9th term of @Europarl_EN.
— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) April 24, 2024
Thank you for everything, dear colleagues, it was a fantastic journey!#trade pic.twitter.com/Q26e2c5CGM
Statisticile bazate pe cifre nu reflectă întotdeauna exact activitatea și influența reală a unui europarlamentar în Parlamentul European. În calitate de economist/specialist în comerț exterior, Winkler a fost vicepreședintele uneia din comisiile importante din Parlamentul European și anume a Comisiei pentru comerț internațional (INTA). Comerțul exterior a fost a cincea cea mai importantă problemă a PE în actuala legislatură, cu peste 250 de inițiative. Dintre acestea, PPE a jucat un rol principal în 91, potrivit studiului Politico.
Declarații dure la adresa Chinei
Winkler a fost, de asemenea, membru al Delegației pentru relațiile cu Republica Populară Chineză (D-CN), așa că, pe lângă comerțul exterior, am găsit pe pagina sa de Twitter o mulțime de postări și subiecte legate de China. Deoarece în PE sunt înregistrate și activitățile de lobby, știm că în calitate de membru INTA, Winkler s-a întâlnit cu delegații chineze în repetate rânduri, respectiv a participat la discuții referitoare la China.
The world has lost a fighter whose courage will echo through generations.
— Roberta Metsola (@EP_President) February 16, 2024
Horrified by the death of Sakharov Prize laureate Alexei Navalny.
Russia took his freedom & his life, but not his dignity.
His struggle for democracy lives on.
Our thoughts are with his wife & children. pic.twitter.com/JMSAkLpb0T
Merită să subliniem aici că, deși o analiză recentă a Political Capital a constatat că parlamentarii Fidesz au trecut în mod vizibil de partea Moscovei și a Beijingului după începerea războiului din Ucraina, nu a existat nicio urmă a acestei schimbări radicale în declarațiile lui Winkler. Deși rareori critică direct Rusia, Winkler a distribuit recent postarea președintelui PE, Roberta Metsola, referitoare la moartea lui Aleksei Navalnîi.
În aprilie 2022, la două luni de la începutul agresiunii rusești în Ucraina, Winkler, fiind mereu prudent și echilibrat, în concordanță cu discursul euro-atlantic, a cerut socoteală Chinei pentru sprijinul acordat agresiunii rusești, pentru nerespectarea drepturilor omului în cazul minorității uigure din provincia Xinjiang și din Tibet și pentru nerespectarea democrației în Hong Kong. (Aceste declarații, de altfel, sunt în concordanță cu mesajele președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și ale Partidului Popular).
While clearly poor results for 🇪🇺🇨🇳summit, it’s good to see a direct & outspoken EU
— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) April 6, 2022
👉With @EPPGroup, I call for a responsible #China in 🌍affairs
👉given #trade dynamics, important to restart HED & tackle structural market issues
👉#sanctions against MEPs must be swiftly removed pic.twitter.com/3nQbuKe79z
Mai devreme, în 2021, în calitate de co-raportor din partea Comisiei pentru Comerț Internațional a formulat o opinie referitor la strategia UE-China, prin care solicita Chinei respectarea drepturilor omului. A adus în discuție lagărele de muncă forțată ale uigurilor, încălcarea drepturilor omului în Hong Kong, îndemnând totodată la dezvoltarea relațiilor comerciale cu Taiwanul și criticând investițiile – din partea Chinei, desigur – care ar putea amenința securitatea și ordinea publică din UE.
Sancțiuni, spionaj industrial, sabotaj
„Raportul (UE-China – nota redacției) este foarte important, deoarece clarifică și consolidează poziția UE din perspectiva relațiilor strategice cu China. Solicităm Comisiei să îndrepte dezechilibrele din ce în ce mai evidente în relațiile economice și comerciale. (…)
Procesul de ratificare a acordului de investiții UE-China nu poate începe până când sancțiunile chineze împotriva deputaților europeni și ale instituțiilor UE nu vor fi ridicate. Deși relațiile politice și diplomatice dintre UE și China au ajuns, din păcate, la un nivel scăzut din cauza sancțiunilor reciproce, relațiile economice și comerciale sunt din ce în ce mai puternice (…)”, a explicat Winkler votul său «favorabil» în sprijinul strategiei UE-China.
În 2023, a fost, de asemenea, raportor al unui nou aviz INTA privind aspectele de securitate și siguranță ale influenței Chinei asupra infrastructurii critice ale Uniunii Europene. Acesta vorbește despre un deficit comercial extern record cu China de aproape 400 de milioane de euro până în 2022 și despre o dependență tot mai mare de China în anumite sectoare.
Aceasta a ridicat problema referitoare la faptul că interesele care stau la baza investițiilor în infrastructura critică în țările terțe – și, evident, în UE – sunt neclare, trebuind monitorizate îndeaproape. De asemenea, susține că tot mai multe companii cu sediul în UE sunt vizate în aspecte de șantaj, spionaj industrial, sabotaj sau furt de date, majoritatea atacurilor provenind din China.
Alimente și băuturi contrafăcute: acordul dintre UE-China legat de denumirile de origine protejată
Dincolo de declarațiile politice, Winkler a fost raportor al Acordului UE-China privind cooperarea referitoare la indicațiile geografice. Acest lucru este important, deoarece este primul acord de comerț exterior dintre UE și China. În esență, 100 de produse agroalimentare și băuturi europene – inclusiv vinurile naționale Recaș, Târnave, Murfatlar, Dealu Mare, țuica Zetea și salamul de Sibiu – vor fi protejate împotriva produselor contrafăcute pe piața chineză în primă fază, iar același lucru se va aplica unui număr similar de produse chinezești pe piața europeană.
Importanța acestui acord între China și UE este importantă în opinia lui Iuliu Winkler, acesta explicând că:
„Acest lucru se datorează în principal faptului că protejează produsele care fac obiectul acordului împotriva contrafacerii pe piața chineză. În al doilea rând, este de o importanță economică esențială, deoarece exporturile agroalimentare europene către China valorează aproape 15 miliarde de euro. În al treilea rând, este, de asemenea, important din punct de vedere politic, deoarece este primul acord comercial între UE și China. Acest acord ar putea contribui la restabilirea încrederii între cele două părți în contextul unui război comercial global care durează de luni de zile.”
The facts and info about 🇪🇺🇨🇳 GI Agreement https://t.co/htcmpjINBd
— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) November 12, 2020
Dacă vine vorba despre Fidesz, vocea lui Winkler se domolește
În acest context, este oarecum surprinzător faptul că Winkler nu a votat raportul comisiei speciale privind interferența străină în procesele democratice din Uniunea Europeană. Motivele lui Winkler, care a participat la lucrările Comisiei speciale, arată că, deși raportul
- scoate la iveală numeroasele lacune și deficiențe ale UE și ale statelor sale membre;
- identifică campaniile de dezinformare, atacurile specifice ale hackerilor și amenințările hibride folosite de puterile autoritare, inclusiv Rusia și China, pentru a ataca fundamentele societăților democratice europene;
- propune soluții precum măsuri legislative și economice, consolidarea educației mediatice, sancțiuni împotriva actorilor implicați în campaniile de dezinformare, interzicerea donațiilor străine pentru activități politice.
Mai mult, Winkler însuși a lucrat la acest raport, susținându-l cu propuneri concrete în materie de politică economică și comercială. Cu toate acestea, raportul numește, printre altele, partidele Fidesz și Jobbik ca fiind partide apropiate de Kremlin și din acest motiv, europarlamentarul nu susține raportul.
Raportul „tratează statele membre ale UE în mod disproporționat și se concentrează asupra Poloniei și Ungariei, precum și asupra Serbiei dintre statele din Balcanii de Vest, într-un mod extrem de discutabil. Mai mult, în cazul Ungariei, raportul se referă la comunitățile maghiare din Bazinul Carpatic în termeni generali ca la entități implicate în dezinformări dăunătoare. Consider că acest lucru este inacceptabil.” – spune în motivarea scrisă.
Largely an @EPPGroup driven #CAP reform in favor of small farmers, #youngfarmers and realistic, feasible transition goals & instruments https://t.co/h16rl3L7Z0
— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) October 24, 2020
Winkler a votat, de asemenea, împotriva propunerii de rezoluție, a Parlamentului European privind „Încălcarea legislației UE și a drepturilor persoanelor LGBTIQ din Ungaria ca urmare a modificărilor legislative adoptate în Parlamentul ungar”, adoptată de Parlamentul European în iulie 2021.
Winkler a votat împotrivă, deoarece consideră că aceasta este „bătălia culturală” a lui Macron împotriva anumitor state membre din estul UE și totodată crede că problema este de competență națională. În al treilea rând, el este pe bună dreptate, nedumerit:
„de ce Comisia Europeană este întotdeauna pregătită să forțeze limitele propriei sfere de competență, așa cum prevede subsidiaritatea, în cazul anumitor drepturi ale minorităților, în timp ce în cazul drepturilor tradiționale ale minorităților invocă cu fermitate și în mod repetat inviolabilitatea competențelor statelor membre?”
Da pentru noua politică agrară comună (PAC), Nu pentru strategia Farm to Fork
Winkler a votat noul pachet de recomandări referitor la politica agrară comună pe perioada 2023-2027. „Noua PAC recunoaște rolul esențial al agriculturii familiale ca pilon al sustenabilității.” – și-a motivat opțiunea europarlamentarul în noiembrie 2021, adăugând că elaborarea planurilor strategice este de competența statelor membre. „Planul Național Strategic pentru România ar trebui să reducă birocrația, să se concentreze pe competitivitatea fermelor de familie și pe revitalizarea comunităților rurale.” – a spus Winkler.
Dar politicianul a votat împotriva strategiei Farm to Fork în octombrie 2021. Ca parte importantă a Pactului Verde European, strategia acoperă toate etapele producției alimentare, de la agricultură la procesare și distribuție până la consum, cu scopul de a crea sisteme alimentare mai durabile, mai sănătoase și mai rezistente.
„Nu susținem pseudo-înverzirea (…) strategia F2F nu ține cont de realitățile agriculturii românești și de caracteristicile sectorului agricol din Europa de Est. Fermierii din România acționează în mod responsabil pentru a se adapta la schimbările climatice și pentru a realiza un sector agricol durabil și puternic.” – susține în motivare, din care nu reiese însă de ce această propunere ar fi o pseudo-înverzire.
Regulamentul privind refacerea naturii ar putea distruge oare agricultura?
Winkler a votat de asemenea împotriva Regulamentului privind refacerea naturii (întregul PPE s-a opus de altfel acestui regulament), deși organizații ecologiste mari, cum ar fi WWF sau Birdlife, l-au considerat ca o oportunitate enormă, iar parlamentul European l-a și aprobat ulterior.
Regulamentul prevede ca statele membre să readucă cel puțin 30% din habitatele vizate de regulament – cum ar fi pădurile, pășunile, zonele umede – la o stare ecologică bună până în 2030, cel puțin 60% până în 2040 și cel puțin 90% până în 2050.
Statele membre trebuie să stabilească prin planurile naționale modul în care vor duce la îndeplinire obiectivele. De asemenea, în regulament a fost introdusă o frână de urgență, în cazul în care îndeplinirea obiectivelor pune în pericol securitatea alimentară a UE din cauza unor situații excepționale.
We believe climate change is the biggest challenge of our generation, & we must get it right.
— EPP Group (@EPPGroup) July 7, 2023
This also means criticising legislation when it is not up to our standards.
This is the case with the #NatureRestoration Law: it should be rejected.
Read why: https://t.co/6er2DsqCtM pic.twitter.com/KMzb18mGd1
„Nu am votat în favoarea regulamentului privind refacerea naturii. UDMR sprijină conservarea biodiversității, protecția naturii și realizarea obiectivelor europene în materie climatică, dar propunerea Comisiei Europene nu este adecvată în acest sens. CE continuă suprareglementarea începută în ultimii doi ani, cu mai mult de treizeci de acte legislative în domeniul protecției mediului adoptate în patru ani.
De data aceasta, propunerile pun povara pe umerii agricultorilor europeni. Legislația ar reduce suprafața agricolă la nivelul anilor 1950, cu efecte negative asupra mediului rural, a agricultorilor și a mijloacelor de trai ale familiilor acestora. (…) Dacă va fi adoptată, legislația ar putea distruge agricultura, ar amenința securitatea alimentară, ar duce la creșterea prețurilor și la inflație. Europa se află într-o situație dificilă, nu putem face experimente. (…)
Planul Comisiei nu include un cadru de finanțare, dar ar realoca resursele PAC pentru noile obiective. Statele membre ar trebui să prezinte CE planuri naționale de redresare, asigurând resurse proprii pentru punerea lor în aplicare. Acest lucru este inacceptabil, oricine propune o normă trebuie să indice și resursele financiare pentru implementare ei.” – susține Winkler în motivarea sa.
Am fi fost de dorit să citim niște date despre câte hectare erau cultivate și câți gospodari existau în 1950, comparativ cu cifrele de după 2020. Cu alte cuvinte, înainte de a începe să ne facem griji pentru burțile noastre și pentru mijloacele de subzistență ale micilor fermieri, să aflăm exact la cât teren agricol ar trebui să renunțe România dacă chiar ar fi cazul.
Da, acolo unde sunt bani: Fondul pentru o tranziție justă
Dar Winkler a susținut Fondul pentru o tranziție justă. Scopul acestui fond este de a oferi sprijin pentru zonele care se confruntă cu probleme socio-economice grave ca urmare a procesului de tranziție către neutralitatea climatică. Fondul pentru o tranziție justă în valoare de 17,5 miliarde euro va sprijini punerea în aplicare a „Pactul verde european”, având ca obiectiv neutralitatea climatică a UE până în 2050.
„Fondul pentru o tranziție justă va asigura tranziția economică, socială și ecologică a regiunilor UE care depind în prezent de mineritul cărbunelui și activități conexe. Sumele alocate României vor asigura o tranziție mai suportabilă și mai eficientă către neutralitatea climatică pentru Valea Jiului și alte zone similare”, a declarat Winkler, motivându-și votul.
Ce nu am descoperit în comunicările lui Iuliu Winkler?
- Nu a spus nimic în ultimii ani despre drepturile minorităților– mai exact, ultima postare pe Twitter despre Minority SafePack datează din ianuarie 2021.
Action for ethnic minority rights started in Europe way before the @EU_Commission was even created. Will not stop now! https://t.co/OJVLHMvKVn
— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) January 21, 2021
- A postat ultima dată în octombrie 2020 despre cum UE s-a apropiat de cetățeni după alegerile din 2019 – se pare că această deschidere nu a fost atât de reușită dacă una din temele importante ale campaniei din 2024?
.@IuliuWinkler from the @EPPGroup speaks about the @Europarl_EN and #GlobalTrade at #EIF20. pic.twitter.com/DeGWqgSqWh
— Martens Centre (@MartensCentre) October 27, 2020
- Am găsit o singură distribuire din 2019 care se leagă oarecum de unul din subiectele de campanie ale UDMR și anume de problema urșilor. Winkler adaugă că regiunile au nevoie de inițiative europene personalizate.
Regions need EU initiatives taylored to their specific needs and situation. Happy #NationalWildlifeDay! https://t.co/Ml9TG6SEc3
— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) September 5, 2019
- Deși am găsit în declarațiile lui Winkler unele referiri la birocrația excesivă din UE și la blocajul de reglementare, acesta este un subiect marginal în mesajele sale de pe Twitter– aici, spre exemplu distribuie declarația similară a președintelui Partidului Popular European, Manfred Weber.
One year ago, the EPP spoke about a moratorium on a new bureaucratic burden. About an effective EU external border control. About the concerns of farmers, about competitiveness and jobs, about an industrial deal for Europe. Today, everybody can see the EPP was right! #EPP2024 pic.twitter.com/l7QD85fuHs
— Manfred Weber (@ManfredWeber) March 7, 2024
Nu am reușit să găsim nicio postare despre principalele mesaje de campanie, „luarea deciziilor în funcție de ideologie” sau „tranziția ecologică forțată”.
