Pentru mulți a fost neașteptat faptul că, în unele locuri, furnizarea apei a fost întreruptă timp de câteva zile, în plină perioadă de noi recorduri de căldură. Pe rețelele de socializare, mulți au suspectat că rezervele de apă s-au epuizat pur și simplu sau că infrastructura de apă potabilă a fost subdimensionată.
Compania de Apă Someș S.A., compania de utilități care acoperă cea mai mare parte a județelor Cluj și Sălaj, nuanțează acest tablou: nu există riscul lipsei de apă, iar extinderea infrastructurii nu este neapărat o soluție.
Potrivit companiei, rețeaua de apă este supraîncărcată de consumatori: o parte a populației nu utilizează apa potabilă doar în scopuri casnice, așa cum prevăd contractele, ci și pentru umplerea piscinelor sau irigarea terenurilor agricole, a grădinilor de legume și a serelor.
Pentru a înțelege mai bine situația, am contactat specialiștii companiei de apă. Într-un interviu față-n față, Victor-Lucian Croitoru, directorul de comunicare al Companiei de Apă Someș, ne-a explicat problema, iar Sebastian Lucaciu, ofițer de presă, ne-a răspuns în scris la întrebări.
Unde nu a ajuns apa?
În perioada iunie-august, furnizarea apei a fost întreruptă chiar și două sau trei zile în zeci de comune din județele Cluj și Sălaj. Compania de Apă Someș a informat populația prin intermediul site-ului propriu și a paginii de Facebook despre faptul că în timpul caniculei, consumul crescut de apă a suprasolicitat rețeaua, obligând unele localități să oprească apa zile întregi pentru a umple rezervoarele.
Au fost 83 de localități din județul Cluj și 38 din județul Sălaj unde locuitorii au rămas fără apă potabilă o perioadă în timpul caniculei din luna iulie din cauza suprasolicitării rețelei. Compania de Apă Someș alimentează cu apă potabilă și localitățile de la granița județului, 3 localități din județul Mureș și 2 din județul Bistrița-Năsăud confruntându-se cu lipsa de apă în cursul lunii iulie.
Cele 125 de localități sunt marcate pe harta de mai jos, iar sub dreptunghiurile albastre este indicat numărul de întreruperi temporare de apă anunțate de compania de apă în luna iulie:
Întreruperea a provocat, de asemenea, indignare deoarece compania de utilități nu a informat întotdeauna locuitorii în avans că serviciul de apă potabilă va fi întrerupt, iar aceștia nu au avut posibilitatea de a-și face rezerve. Suprasolicitarea sistemului nu poate fi estimată în avans, a declarat ofițerul de presă Sebastian Lucaciu.
Cum funcționează sistemul?
Pentru a înțelege mai bine problema, iată cum funcționează furnizarea apei. Majoritatea localităților din județul Cluj sunt alimentate din Lacul Tarnița, având o capacitate de aproximativ 70 de milioane de metri cubi de apă. Această sursă principală de apă este completată la nivel local de ape subterane sau izvoare care alimentează puțuri de apă.
Rețeaua de apă pornește de la Gilău (unde apa din lacul de acumulare este tratată) și transportă apă la Cluj-Napoca, Gherla, până la Dej și pe mai multe ramuri către localități mai mici.
Județul Cluj are norocul ca rețeaua de apă să pornească din zonele din amonte și să ducă apa în satele mai joase din zonele de câmpie. Sunt relativ puține zone unde apa trebuie pompată la înălțime, a arătat Croitoru pe harta din spate.
Apa potabilă pompată în zonele rezidențiale mai înalte este colectată în rezervoare locale, unde apa este în circulație constantă. Rezervoarele cilindrice, vizibile de la distanță, sunt dimensionate astfel încât să asigure alimentarea maximă cu apă a zonei timp de opt ore pe zi.
Compania de apă umple rezervoarele seara și noaptea, când, teoretic, locuitorii folosesc mai puțină apă, iar prețurile la energie sunt mai mici. Cu toate acestea, dacă locuitorii folosesc această apă pentru a-și uda grădinile seara și noaptea, rezervoarele nu au timp să fie reumplute.
Calea apei se bifurcă la nodurile din anumite așezări. Un astfel de nod este Apahida, de unde bifurcațiile duc apa spre Câmpia Transilvaniei. În Apahida, dacă încep să se umple piscinele și să se ude grădinile de legume, următoarele două sate nu vor mai primi apă”, a spus Croitoru, ilustrând problema.
Extinderea infrastructurii ar fi o soluție?
Soluția la îndemână ar fi instalarea unor rezervoare mai mari, dar Victor-Lucian Croitoru spune că acest lucru ar cauza probleme suplimentare. În perioadele de utilizare redusă a apei, cum ar fi iarna, apa din rezervoare nu ar fi schimbată la timp și ar deveni nepotabilă.
De asemenea, trebuie remarcat faptul că infrastructura de alimentare cu apă este deținută de autoritățile locale și este doar închiriată de la acestea de către compania de utilități. Astfel, extinderea rețelei de apă este parțial responsabilitatea companiilor de apă și parțial responsabilitatea primăriilor.
Și în prezent se lucrează la rețea: rețeaua de apă potabilă și canalizare se modernizează și se extinde de ani de zile dintr-un proiect european (POIM) în 174 de localități din jud. Cluj și Sălaj. Valoarea totală brută a proiectului este de aproape 2 miliarde RON (400 de milioane EUR), din care UE va oferi fonduri nerambursabile în valoare de 1,2 miliarde RON brut.
Grație proiectului, până la sfârșitul anului 2024, localitățile care au fost alimentate cu apă potabilă din puțuri se vor putea conecta la sistemul de alimentare cu apă al lacului Tarnița. Acest lucru ar fi important, deoarece localitățile în care apa potabilă este furnizată de ape subterane sau izvoare sunt deosebit de vulnerabile la criza climatică, a explicat directorul de comunicare.
Debitul de apă din puțuri este în scădere în timpul caniculei, iar ploile torențiale nu sunt bune pentru apa potabilă. Apa care se acumulează în puțuri nu este, de regulă, epurată, deoarece solul face acest lucru. Cu toate acestea, în timpul ploilor torențiale, puțurile trebuie să fie clorinate, deoarece apa de ploaie care curge de pe dealuri duce cu ea materiile fecale provenite de la oi și vaci, a explicat directorul.
Pesticidele contaminează rezervele de apă din Sălaj
Croitoru a subliniat că apa din lacul Tarnița este suficientă pentru a asigura în viitorul apropiat apa potabilă și pentru județul Sălaj. Această investiție face parte, de asemenea, din proiect european important menționat mai sus, fiind necesară deoarece apa din Lacul Vârșolț, care alimentează rețeaua din județul Sălaj, este foarte poluată.
Lacul este înconjurat de terenuri agricole unde culturile sunt tratate cu pesticide. Acestea se infiltrează în sol și de acolo ajung în lac, iar curățarea apei din lac costă mult, a explicat directorul.
Când va fi finalizată, conducta care va lega județele Cluj și Sălaj „va fi cea mai lungă aducțiune de apă potabilă din România. Lungimea totală va fi 150 de km și încă 150 de km de ramificații. Acest sistem va deveni sistem regional integrat”, a explicat Croitoru.
Pentru ce consum mediu este proiectat sistemul?
Dimensiunea și extinderea elementelor rețelei de apă sunt stabilite pe baza unor criterii normative, luând în considerare caracteristicile specifice ale localităților respective și dinamica populației.
Regulamentul calculează consumul de apă la 6,3 m3 pe lună pentru persoanele care locuiesc în clădiri cu sistem de apă și canalizare și încălzire centrală individuală. Consumul mediu este ajustat la 8,4 m3 pe cap de locuitor dacă apa caldă este furnizată de un furnizor de termoficare urbană.
La fel, se prevede cantitatea de apă potabilă pe care un consumator o poate utiliza pentru irigarea grădinilor sau a gazoanelor sau pentru animale. De exemplu, în decursul unui sezon, se calculează 300 l apă pe metru pătrat de grădină de legume pentru irigarea unei grădini de legume și 3000 l apă lunar pentru creșterea vitelor.
De asemenea, regulamentul-cadru stabilește standarde de consum pentru instituțiile publice și întreprinderi. Cu toate acestea, nu oferă îndrumări cu privire la cantitatea de apă care poate fi consumată pentru umplerea piscinelor la casele particulare.
Potrivit directorului de comunicare al companiei de apă, multe probleme apar deoarece contractele cu proprietarii de case particulare acoperă doar consumul casnic de apă al locuitorilor și nu includ faptul că aceștia doresc să ude și grădina de legume.
Ce înseamnă supraconsumul?
Din postarea companiei de utilități din data de 24 iunie reiese că în lunile mai și iunie în Chinteni, au existat locuitori care au consumat de 54 de ori mai multă apă decât în ultimele două luni, în Feleacu de 78 de ori și în Dezmir de 87 de ori mai mult. Directorul a distribuit un raport mai detaliat:
Croitoru a arătat că rapoartele din iulie-august vor conține date și mai slabe din cauza valurilor de căldură, dar că nu au primit încă cifrele finale.
Directorul de comunicare a dat, de asemenea, câteva exemple extreme în timpul conversației noastre. De exemplu, există o gospodărie al cărei consum în martie și aprilie a fost de 0 metri cubi de apă. Aceasta se compară cu 239 de metri cubi de apă potabilă utilizați în mai-iunie.
„Probabil e casă de vacanță. S-au dus acolo și s-au umplut piscina de câteva ori. Asta ar fi singura explicație”, a spus Croitoru. O altă gospodărie a consumat 870 m3 de apă în două luni. „Este suficientă apă pentru a umple aproximativ douăzeci de piscine olimpice”, a ironizat directorul.
De ce nu se poate face nimic cu cei care consumă prea mult?
„Dacă eu îți dau apă pentru băut și spălat, tu nu ai voie să o folosești la udat. Dar paragraful asta nu este urmat de nicio sancțiune”, și-a exprimat directorul neputința.
Deși art. 229 din Regulamentul nr. 88/2007 al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) obligă utilizatorul să respecte standardele pentru clienți din contractul încheiat cu societatea de utilități, în conformitate cu legislația actuală pot fi sancționați doar cei care nu plătesc societății de utilități pentru consumul de apă.
În principiu, utilizatorii au obligația de a notifica furnizorul de apă în cazul în apare vreo schimbare în modul în care utilizează apa (de exemplu, dacă instalează o seră), dar problema se pune cât de mulți fac acest lucru.
Totodată legea apelor prevede dosar penal sau amenzi doar atunci când consumatorii utilizează ilegal sursele naturale de apă. De exemplu, dacă cineva își irigă grădina cu apă pompată din Someș, a indicat directorul.
Care ar fi soluția?
Compania de utilități a răspuns situației de urgență în mai multe moduri, însă niciunul dintre acestea nu a oferit o soluție durabilă, a declarat Croitoru. În primul rând, localităților li s-a cerut să sisteze irigarea spațiilor publice și să contribuie la informarea locuitorilor cu privire la utilizarea conștientă a apei potabile. Au fost distribuite pliante și au fost lipite afișe pe panourile de afișaj din primării, școli și biserici care spun:
„Nu udați grădinile! Alții pot rămâne fără apă.
Alternative pentru grădinărit, irigații, ferme de animale:
puț forat, apa de ploaie, pârâuri și izvoare.”
Pe de altă parte, autoritățile pentru situații de urgență din județ au rugat proprietarii de hoteluri cu piscină, parcuri acvatice și spălătorii auto din localitățile rămase fără apă să nu mai utilizeze apa furnizată de la rețea până la rezolvarea situației de urgență.
Potrivit lui Croitoru, soluția la criză ar fi prețuri progresive, în creștere diferențiată. Atunci când o companie de utilități încheie un contract cu o firmă, aceasta se așteaptă la un consum de apă mult mai mare decât pentru o persoană fizică sau o familie.
Cu toate acestea, apa costă la fel pentru întreprinderi ca pentru persoane fizice. De exemplu, în județele Cluj și Sălaj, utilizatorii plătesc unul dintre cele mai mici prețuri: 5,12 lei net pentru un metru cub de apă potabilă și 5,43 lei net pentru canalizare, așa cum se vede în lista de prețuri defalcată pe județe.
„După părerea mea, soluția pentru această criză legată de utilizarea apei în alte scopuri decât cel menajer ar fi tarifele progresive. Adică îți dau apa cu 3 lei pe metru cub atunci când tu și familia ta consumați trei-patru metri cubi pe persoană. Să calculăm: dacă sunteți patru în familie, asta înseamnă 12 metri cubi pe lună. Dar în momentul în care tu ai 80 de metri cubi pentru patru persoane, pe lună, e evident că o folosești la altceva, pentru că nu poți să bei atâta apă. Atunci să îți dau apa respectivă cu 100 de lei pe metru cub”, a răspuns directorul.
Potrivit lui Croitoru, o astfel de creștere a prețului ar încuraja persoanele care folosesc apa potabilă pentru irigarea grădinilor și adăparea animalelor să caute alte soluții. De exemplu, acestea ar putea fora puțuri sau colecta apa de ploaie în rezervoare în timpul sezonului de primăvară, care ar putea fi subvenționate de stat. Această din urmă opțiune ar fi, de asemenea, o soluție avantajoasă pentru ambele părți, deoarece s-ar economisi costurile de drenare a apelor pluviale”, a declarat directorul. Compania de Apă Someș a făcut primul pas solicitând prețuri diferențiate de la autoritatea competentă, a declarat directorul de comunicare.
Compania a oprit deja apa în mai multe comune în luna august și a introdus un orar de furnizare a apei. Canicula de august lovește în această săptămână centrul Transilvaniei.
Actualizare, 14 august 2024: Compania a anunțat că începând cu 1 septembrie, va majora prețul apei potabile care va costa 6,16 lei pe metru cub, iar pentru canalizare se va percepe 6,53 lei pe metru cub.
În imaginea introductivă: casă particulară cu piscină din zona Clujului. Foto: Sipos Zoltán.
