Unul dintre cele mai vechi teatre de păpuși din Transilvania, Teatrul de Păpuși Puck din Cluj Napoca, se află în colaps instituțional. Directorul demis spune că maghiarii s-au coalizat împotriva sa, în timp ce el este acuzat de neglijență și abuz de putere. În paralel, vechi conflicte personale distrug instituția. 

După opt ani de conducere, din 31 mai 2021 Emanuiel Petran nu mai este directorul Teatrului de Păpuși “Puck” din Cluj Napoca, după ce Consiliul Județean Cluj, administratorul instituției, a evaluat performanța sa ca director din ultimii patru ani cu nota de 8,86.

Deși această notă e mai mică cu doar câteva zecimi decât notele anterioare ale lui Petran, toate peste 9, există totuși o mare diferență, în sensul că la o notă de peste 9, managerul are dreptul să concureze singur pentru un nou mandat. Dacă punctajul este mai mic, se anunță concurs public pe postul de director.

Pentru cine nu cunoaște situația din jurul teatrului de păpuși, această știre nu e mai mult decât o simplă decizie administrativă. Până la urmă nu e nimic surprinzător în faptul că postul de director al unei instituții culturale se scoate la concurs după opt ani.

Fostul director – și o parte din presa locală română – crede că evaluarea ascunde o decizie politică. Adică directorul a fost demis pentru că în august anul trecut au devenit publice divergențele de lungă durată dintre Petran și majoritatea personalului secției maghiare.

Punctajul mic al directorului se datorează ungurilor

Secția maghiară ar vrea să rezolve acest conflict prin crearea unei instituții independente. S-au făcut planuri pentru un Teatru de Păpuși Maghiar din Cluj independent, și idea este susținută și de UDMR. Subiectul a primit atenție sporită și din cauză că Teatrul de Păpuși Puck intră în atribuțiile vicepreședintelui Consiliului Județean István Vákár, iar el și Botond Csoma, președintele UDMR din județul Cluj, au mediat și continuă să medieze între cele două părți aflate în conflict.

Narativa că „ungurii i-au pus bețe-n roate directorului care de-altfel își făcea treaba bine” se pare să fie confirmată și de faptul că doi dintre cei trei membrii ai comisiei care a evaluat performanța lui Petran au fost maghiari. Ziarul Făclia a aflat că Florin Estefan, directorul Operei Române din Cluj, a dat nota de 9,5 directorului teatrului de păpuși, ceea ce înseamnă că cei doi membrii maghiari ai comisiei, Gyula Szép, directorul Operei Maghiare din Cluj, și István Vákár, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, politician UDMR, trebuiau să-i dea note relativ mici să se ajungă la o medie de sub 9.

În lunile trecute am purtat multe discuții cu foști și actuali angajați ai secției maghiare al teatrului de păpuși despre probleme interne ale instituției, și am solicitat o mulțime de documente de interes public de la teatrul de păpuși.

Documentele ne arată o situație dezolantă: subfinanțare cronică, spațiu teatral neglijat și necorespunzător, echipamente inexistente, învechite și inutilizabile, incompetență, conflicte personale permanente și jocuri de putere.

Situația astfel creată a mai fost îngreunată și de unele decizii greșite ale managementului, de nesiguranța permanentă creată de contracte de muncă pe perioadă determinată de 3-6 luni, și stilul de conducere autoritar, intransigent al lui Emanuiel Petran. Directorul îi înlătură pe toți cei care pun la îndoială deciziile sau se opun în orice fel instrucțiilor sale – atât din secția română, cât și din cea maghiară. (Au fost și sunt în desfășurare mai multe procese de dreptul muncii și de hărțuire împotriva directorului).

E aproape imposibil să prezentăm într-un singur articol toate detaliile acestor relații complexe și în permanentă schimbare, cu complexitatea lor, cu toți actorii implicați și luând în considerare punctele de vedere ale tuturor. Cu toate astea, discuțiile ne arată clar că discursul din presă simplifică nepermis de mult condițiile actuale din teatrul de păpuși, cum că problemele actuale au la bază un conflict etnic indus de „subminarea” unui grup restrâns din secția maghiară, și nu deciziile proaste și problemele preexistente din cadrul instituției.

Impasul în care a ajuns instituția ar trebui totuși soluționată pentru că, în ciuda condițiilor de lucru precare, s-a format în cadrul secției maghiare un grup de actori foarte entuziaști cărora le pasă într-adevăr de soarta teatrului de păpuși și doresc să dea tot ce au ei mai bun din punct de vedere profesional. Iar pentru a atinge acest obiectiv, ei vor doar să li se asigure echipamentele necesare profesiei lor și să fie lăsați să lucreze.

Răzbunarea directorului îi ajunge din urmă pe toți

Una dintre problemele cele mai mari ale secției maghiare este că nu are un buget separat, iar directorul secției maghiare nu are autoritate de decizie. Secția maghiară lucrează dintr-un buget considerabil mai mic decât secția română, și deși de o vreme au încercat să suplimenteze sumele lipsă din granturi, mai nou și asta a cauzat tensiuni.

Directorul teatrului de păpuși a refuzat de mai multe ori să semneze acordul de colaborare cu Asociația Apropo, care a primit 15 milioane de forinți (42 de mii EUR) de la Fondul Bethlen Gábor, un fond al guvernului maghiar care finanțează activitățile maghiarilor de peste hotare. (Mai demult, aceste granturi au fost contractate de o altă asociație, cu care teatrul de păpuși a colaborat fără probleme. Secția română are trei astfel de instituții).

Emanuiel Petran a refuzat colaborarea cu Asociația Apropo pe motivul că ei nu au atașat acordul de finanțare și bugetul proiectului. Aceste documente sunt confidențiale, însă, deși asociația l-a rugat pe director să contacteze Fondul Bethlen Gábor, directorul nu a fost de acord. În acest moment secția maghiară a decis să facă publică toată întâmplarea. (Cu toate acestea, o traducere legalizată a acestui contract a fost întocmită ulterior și trimisă directorului. Teatrul de păpuși nici până în ziua de azi nu a semnat acordul de colaborare).

Dar ce s-a întâmplat după august anul trecut? Acela era momentul în care au ieșit membrii trupei maghiare în spațiul public cu problemele lor, susținând că activitatea lor era în mod constant împiedicată de conducerea instituției, și au propus înființarea Teatrului de Păpuși Maghiar din Cluj independent, finanțat din fonduri publice.

Urmánczi Jenő bábszínész (balra) és Vadas László bábrendező a sajtótájékoztatón 2020 augusztus 18.-án. Fotó: az RMDSZ Facebook-oldala
Actorul Jenő Urmánczi (stânga) și regizorul László Vadas la conferința de presă. Foto: pagina Facebook al UDMR

La două zile după conferința de presă, pe 20 august, actorii secției maghiare se pregăteau de repetiție, când a apărut în curte directorul, secretara și legistul teatrului de păpuși. Au trimis cei 12 membrii maghiari prezenți în sala de spectacol, le-au dat foi de hârtie goale, cu instrucțiunea să scrie cum anume le discriminează teatrul de păpuși.

„Când l-am întrebat dacă e obligatoriu să completăm foaia, Petran mi-a zis că da, e datorie de serviciu. Când s-a întors mai târziu, nu mai spunea că e obligatoriu să completăm, dar a spus că dacă nu scriem cine, pe cine, cum, și când a discriminat, înseamnă că nu s-a întâmplat nicio discriminare.” – își amintește un actor.

Aveau 10 minute să scrie răspunsul. Membrii secției maghiare își amintesc că toți au predat foaia goală. Doi membrii au solicitat în scris ca directorul să definească ce înțelege prin discriminare.

“I-am închis într-o cameră. I-am băgat în sală. Ce înseamnă i-am închis în cameră? Dar unde trebuia să-i bag? Ce era să fac?” – a răspuns râzând fostul director, când l-am întrebat despre acest episod. Emanuiel Petran nu crede că acest lucru este o formă de presiune. Dacă actorii erau discriminați, ei aveau oportunitatea să scrie. Interviul cu fostul director Petran este publicat separat, în acest articol vom cita doar părțile relevante.

Cu câteva zile mai târziu, pe 31 august, la ședința de început de sezon, toți membrii secției maghiare și-au prezentat amănunțit doleanțele într-o discuție care a durat patru ore și jumătate. Discuția a fost înregistrată, transcrisă și tradusă în limba română, dar o parte din membrii nu au fost de acord ca acest document să fie înregistrat la direcțiunea instituției.

Pe 15 octombrie, Zoltán Portik, tehnician de lumini și unul dintre inițiatorii Kolozsvári Magyar Bábszínház Kezdeményező Csoport (KOMAB) – Grupul de Inițiativă pentru Teatrul de Păpuși Maghiar din Cluj, a fost informat fără justificare, că nu i se mai prelungește contractul de muncă încheiat pe perioadă determinată.

Concedierea tehnicianului de lumini este o pierdere mare pentru secția maghiară deoarece iluminatul spectacolelor de teatru de păpuși este o sarcină care necesită cunoștințe speciale și prin urmare e greu de înlocuit. Cu atât mai mult încât nu existau instrucțiuni scrise cu privire la iluminatul spectacolelor în curs, iar Portik nu a avut timp să-l instruiască pe urmașul lui, angajat în ultimul moment.

În paralel, celălalt inițiator al KOMAB, actorul Jenő Urmánczi, a fost informat pe 19 octombrie să se prezinte în fața unei comisii disciplinare. Citația arată clar că motivele pentru procedura disciplinară sunt implicarea lui Urmánczi în KOMAB, organizarea secției maghiare și acuzațiile ajunse publice cu privire la Teatrul de Păpuși Puck.

Urmánczi se temea pentru locul de muncă, dar a scăpat relativ ușor

Regulamentul intern și codul de etică al teatrului de păpuși spune că angajații au datoria de a proteja imaginea instituției și că le este interzis să facă declarații neadevărate/incorecte despre activitățile instituției (nu este clar cine decide ce este adevărat și ce nu). În cel mai rău caz, Urmánczi și-ar fi putut pierde locul de muncă.

Comisia de etică l-a găsit vinovat în unanimitate pe Urmánczi, dar actorul a primit o sancțiune relativ ușoară: o reducere de zece procente din salariu timp de trei luni. Ca un gest de conciliere, actorul a decis să nu-și exercite dreptul la recurs, ci să accepte sancțiunea.

Prin Ochii Micului Prinț, în regia lui László Vadas. Foto: Nicu Cherciu

La conferința de presă din august a participat și directorul László Vadas, fostul șef al secției. "Pedeapsa" sa este poate cea mai absurdă: în octombrie 2020, directorul l-a informat în scris pe șeful secției maghiare, că nu poate intra în instituție decât cu permisiunea sa scrisă și numai atunci când prezența sa este necesară în calitate de regizor.

"Spectacolul meu non-verbal Prin Ochii Micului Prinț a avut premiera în noiembrie 2019, dar, din cauza pandemiei, nu s-a mai jucat o perioadă de timp și a trebuit reluat în toamna anului 2020. Repetiția a fost programată pentru 9 octombrie la ora 10.00, numele meu nu era pe tabla de repetiții, dar cum spectacolul nu se mai jucase de mult timp, actorii m-au întrebat dacă pot fi invitat. Bineînțeles, nu primeam bani pentru asta, dar am acceptat cu drag. Din cauza relației încordate cu directorul, am cerut ca numele meu să fie trecut pe tabla de repetiții, așa cum se obișnuiește în toate teatrele.

Cu câteva zile înainte de începerea repetițiilor, actorii au formulat o adresă conducerii, cerând să fiu invitat. Ca răspuns, pe 7 octombrie, s-a afișat o notă pe tabla de repetiții care spunea că prezența mea la repetiție a fost aprobată. Dar, deoarece am adus prejudicii grave imaginii teatrului de păpuși, pe viitor nu voi mai putea intra în instituție decât cu aprobarea scrisă a directorului. Pe 9 octombrie, la ora 9 dimineața, cu o oră înainte de repetiție, am primit vestea că pot participa, iar șeful de secție mi-a scris numele pe programul repetiției cu un pix.

Emanuiel Petran válasza a magyar társulat beadványára
Răspunsul lui Emanuiel Petran la adresa secției maghiare, prin care au cerut ca Láaszló Vadas să participe la repetiție

Repetiția a început cu o încălzire de 20 de minute, iar în timp ce actorii își făceau încălzirea, eu stăteam de vorbă în curte, în fața intrării laterale a teatrului. De undeva, a apărut directorul și mi-a spus că nu vrea să mă mai vadă niciodată în teatrul de păpuși pentru că am discreditat instituția. I-am spus că este o instituție publică, iar el a ridicat din umeri și a plecat.

Mai târziu, s-a întors și mi-a spus că dacă mai pun piciorul în instituție, va chema poliția. Și dacă cumpăr un bilet, tot nu pot să vin? – Am întrebat. – Nu, nici măcar atunci, pentru că sabotasem teatrul și i-am creat o reputație proastă, deci nu pot intra nici cu bilet. – Asta nu-i legal, i-am spus. Nu contează, să-i scriu lui Botond Csoma, a spus el, și a plecat", și-a amintit regizorul.

La întrebarea noastră Petran a negat că această conversație a luat loc între el și Vadas. “Nu i-am spus asta. Deși dacă stau să mă gândesc ar fi trebuit să i-o spun, la ceea ce a făcut. A fost de o mârlănie îngrozitoare. (...) Aș fi putut să interzic, dar nu i-am interzis.”

Directorul a cerut o anchetă împotriva propriei persoane

Petran a avut o reacție mai neobișnuită la acuzațiile aduse la adresa lui la conferința de presă, cum că face imposibilă activitatea secției maghiare, și tratează inegal cele două secții: a solicitat o anchetă a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) împotriva instituției pe care o conduce. Pe baza mărturiilor și a documentelor primite de la instituție, CNCD a decis pe 12 mai 2021 că nu a fost încălcat niciun drept.

În justificarea sa, CNCD arată că secțiile română și maghiară ale Teatrului de Păpuși Puck nu sunt două entități distincte, ci formează un întreg, iar spațiul comun de joacă este folosit de ambele secții în funcție de nevoile lor. Consiliul recomandă îmbunătățirea comunicării și dialogului dintre cele două secții, și colaborarea în proiecte artistice.

Autobuz scump, dar inutil: simbolul managementului marca Petran 

Am auzit multe povești despre deciziile luate în cei 8 ani de mandat ai lui Emanuiel Petran, de la "renovarea" de proastă calitate a clădirii dărăpănate a teatrului, până la achiziția ineptă și ilogică de echipamente și prețul suspect de ridicat și calitatea îndoielnică a serviciilor. Cu toate astea, microbuzul cumpărat cu 117 mii de euro este simbolul performanței manageriale a directorului teatrului de păpuși.

“Avem drumuri foarte lungi cu oameni mulți în mașină. (...) sunt spectacole cu 20 și ceva de oameni. Microbuzul pe care-l aveam, cu 19 de locuri, nu ne ajungea și trebuia să mergem și cu alte mașini, mici. Acesta nu e un microbuz, e un autocar, nouă ne trebuie pentru bagaje, are loc de bagaje jos și tot ce ne trebuie, ne-am cumpărat ce ne trebuie. (...) Un alt aspect e că atunci când te duci acolo una e să te duci cu un hârb care ți-e frică  să nu te lase nu-stiu-unde și alta e să mergi cu o mașină OK, să vadă că suntem un teatru serios”. – a declarat entuziasmat Petran, când a fost întrebat de jurnaliști dacă nu cumva acest autobuz a costat prea mult.

Microbuzul alb, cu un aspect spectaculos a sosit în ianuarie 2019. Însă nu l-au folosit prea mult: în doi ani a parcurs în jur de 10 mii de kilometri, a precizat teatrul de păpuși la o solicitarea de informații. Kilometrajul redus este surprinzător, deoarece teatrul de păpuși a cumpărat autocarul în principiu pentru a-l duce la festivaluri în străinătate și în țară.

Situația e ciudată și pentru că teatrul de păpuși a participat la cel puțin 13 festivaluri de atunci, au mers cu acest autocar doar la două festivaluri din Turcia în 2019. Deși teatrul de păpuși neagă că ar fi existat probleme tehnice, unii membrii susțin că Mercedes-ul nou-nouț s-a defectat în timpul uneia dintre ieșirile din Turcia și a fost dus în service. Indiferent dacă s-a defectat sau nu, există un motiv foarte bun pentru care vehiculul se află în mare parte în parcare – dar să nu ne grăbim.

A bábszínház által megvásárolt Mercedes Trituro. Fotó: actualdecluj.ro
Autobuzul Mercedes Trituro cumpărat de teatrul de păpuși. Foto: actualdecluj.ro

Am cerut și noi o ofertă de preț pentru un astfel de autobuz

Am fost curioși, cât costă un Mercedes Trituro nou de 34 de persoane, cumpărat de teatrul de păpuși la 542 mii de lei cu TVA în decembrie 2018 de la firma Autoklass Center SRL din București.

La un an jumate după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, în august 2020, am cerut și noi o ofertă de preț pentru un autocar cu aceiași parametri tehnici ca autocarul teatrului de păpuși, de la aceeași firmă. Oferta de preț este de 79 mii euro plus TVA, deci calculat la cursul din ziua respectivă, ar fi 473 mii de lei cu TVA.

Deci cu un an jumate mai târziu, de la aceeași firmă, același microbuz putea fi cumpărat mai ieftin cu 69 mii lei (în jur de 14 mii euro). Ba chiar mai puțin: la întrebarea noastră, distribuitorul a spus că prețul final este „ușor negociabil”. Nu știm exact cu ce dotări a cumpărat teatrul de păpuși microbuzul, dar acestea pot ridica prețul cu 14 mii euro cu ușurință.

Achiziția publică s-a desfășurat prin procedură simplificată, prețul estimat al vehicolului era mai mic decât prețul plătit: 452 mii lei. Dacă ne uităm la parametrii indicați, ne surprinde faptul că parametrii tehnici indicați sunt foarte asemănători cu specificațiile tehnice ale autocarului achiziționat ulterior.

Măcar că cea mai mare problemă cu autocarul ar fi că a fost cumpărat în cadrul unei achiziții publice "dedicate" la un preț mai mare decât era prevăzut. O problemă mult mai mare este faptul că autocarul de 5,3 tone gol, are un motor de 2,1 litri și 163 de cai putere. Prin comparație, o mașină de familie obișnuită cântărește un sfert din această greutate (1-1,5 tone), în timp ce motorul său poate produce aproximativ aceiași 100-150 CP.

„Care-i problema? Merge mai încet”

Nu e de mirare că autocarul nu poate ține pasul cu viteza traficului, mai ales când drumul este în pantă. Sursele noastre ne-au spus că ieșirea pe Calea Turzii (unul dintre ieșirile din Cluj-Napoca, drum în pantă) este o mică aventură, ca să nu mai vorbim de pantele de 8-11% care abundă chiar și în județul Cluj.

„Pe urcușul dintre Căpușu Mic și Păniceni mergeam în viteza a 3-a, cu 55 de kilometri pe oră, cu 9 pasageri și doar aproximativ 200 de kilograme de echipament în autocar, deci era departe de a fi încărcat", a declarat o sursă care lucrează la teatrul de păpuși.

“Și care-i problema? Merge mai încet.” – a răspuns fostul director când l-am întrebat de autobuz. Petran ne-a explicat că el nu se pricepe deloc la autobuze, acest model a fost ales de către specialiștii teatrului de păpuși și ai CJ. “Am cumpărat ce s-a putut, ce a existat pe piață. E acolo, e nou, funcționează” – a spus fostul manager, părând deranjat de întrebarea noastră: căutăm nodul în papură.

Emanuiel Petran. Fotó: transilvaniareporter.ro
Emanuiel Petran. Foto: transilvaniareporter.ro

Dacă tot e scumpă, măcar e inutilizabilă

Un alt neajuns al autocarului este că – probabil tot din cauza motorului cu putere redusă – nu îi este permis să tracteze remorcă. Dar remorca e un accesoriu foarte important pentru un teatru de păpuși, fiindcă decorurile mari și diversele elemente de recuzită pot fi transportate doar cu remorca în timpul călătoriilor. Transportarea echipamentelor în interiorul vehiculului nu este doar incomodă și periculoasă, ci și ilegală.

Deși autocarul are un portbagaj în spate, acesta este foarte mic și greu de încărcat și nu poate înlocui în niciun caz o remorcă. Prin urmare, obiectele mai mari sunt depozitate în compartimentul pentru pasageri, dar nici aceasta nu este o soluție bună: autocarul nu are ușă în spate, de aceea e dificil să se încarcă obiectele mai mari prin cele două uși laterale fără a le deteriora.

Spune mult despre atitudinea conducerii că, după ce a cumpărat un instrument de transport nepotrivit, dacă un echipament sau recuzită este deteriorat în timpul transportului, costul reparației poate fi dedus din salariul personalului tehnic.

În orice caz, acest autocar nu a fost folosit de secția maghiară mult timp. Mai mulți membri ai secției nici măcar nu știau că teatrul de păpuși are un nou autocar.

„Când au început să folosească autocarul, colegul responsabil cu transportul, care ținea evidența kilometrajului autocarului, a inspecțiilor tehnice și a orelor de lucru ale șoferului, cumva niciodată nu a făcut planificările astfel încât și secția maghiară să-l poată folosi, secția română a avut întotdeauna prioritate", a declarat Réka Csűrös, șeful secției din acea vreme, care a spus că aceasta a fost o problemă doar pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece autocarul s-a stricat curând (sau cel puțin așa au spus) și a fost parcat undeva. După aceea, totul a rămas la fel, și secția română a călătorit cu vechiul autocar.

"Nu aveam niciun motiv special să-i invidiem. Chiar și când autocarul funcționa, pasagerii se plângeau foarte mult: distanța dintre scaune era foarte mică, persoanelor mai înalte le era greu să călătorească distanțe lungi, ușile nu se închideau bine, iar aerul condiționat funcționa bine doar în față, în spate era prea cald.

Ceea ce mă enervează este că aș fi vrut să cumpăr un autocar cu ajutorul grantului de la Fondul Bethlen Gábor, pentru secția maghiară. Mă gândeam că secția română va folosi mașina cumpărată de Consiliul Județean, iar noi pe cealaltă. Am discutat acest lucru verbal cu directorul înainte de a scrie aplicația.

Regret până în ziua de azi că nu i-am cerut consimțământul în scris, fiindcă mai târziu a susținut că nu știa nimic despre această chestiune. La vremea respectivă, retorica era că ce fain, autocarul de la Consiliul Județean va fi al românilor, iar cel cumpărat cu banii BGA al secției maghiare. Am scris cererea, am depus-o și a fost aprobată.

Între timp am obținut oferte de preț de la mai multe firme din Cluj. Când au sosit banii și am ridicat din nou problema, directorul a țipat la mine la propriu: ce cred, vreau să-l oblig să facă ceva ilegal?! Este ilegal ca instituția să folosească încă un autocar.

Nu prea am înțeles cum de utilizarea echipamentului de scenă, achiziționat tot din fonduri nerambursabile, ar putea fi legală, dar nu și cea a unui autocar... pentru că și unul și celălalt sunt instrumente de lucru. Dar am solicitat o schimbare de destinație de la BGA și am cumpărat echipament de scenă cu banii pentru autocar", spune fostul director al școlii.

Csűrös Réka, a magyar tagozat egyik korábbi vezetője
Réka Csűrös, fosta șefă a secției maghiare

Problemele secției maghiare se cunosc de mult timp

De-a lungul anilor, membrii secției maghiare au scris mai multe petiții în care s-au plâns despre instituție, despre directorul Emanuiel Petran și mai ales despre situația imposibilă a secției. În februarie 2018, Paul Sarvadi a redactat și a circulat un raport de 29 de pagini privind perioada de un an în care a lucrat ca angajat al Teatrului de Păpuși Puck, în calitate de șef al secției maghiare. Analiza prezintă realizările secției, dar detaliază și problemele.

Lista de probleme prezentată de Sarvadi se referă la condițiile din 2017, dar marea lor majoritate încă persistă.

“Secția Maghiară a Teatrului de Păpuși PUCK este izolată, decăzută profesional, nu funcționează conform unei concepții artistice coerente, ceea ce înseamnă că nu are identitate, îi lipsește personalitatea. Secția nu își cunoaște misiunea, există în virtutea așa numitei inerții instituționale. Repertoriul e învechit și marcat de lipsuri uriașe” – a scris șeful de secție.

Reguli aplicate selectiv, abuzuri verbale, abuz de putere

O parte din contractele de muncă  ale angajaților este pe perioadă nedeterminată, cele ale celor „bătrâni”, dar cei „tineri” au contracte de muncă pe perioadă determinată, iar acest lucru cauzează tensiuni între angajați.

“Aceste deosebiri fundamentale între angajați generează tensiune, influențează în cel mai negativ mod posibil relațiile zilnice (...) Evaluarea angajaților și încheierea sau prelungirea unor contracte se realizează după bunul plac al managerului, pe criterii personale, nicidecum profesionale. Contracte întocmite pe perioade de câte 3 luni pentru angajați a căror activitate presupune planificare pe termen lung este un alt exemplu bun pentru a demonstra aberațiile momentane.”

Sarvadi arată și că bugetul secției maghiare nu este conceput pe baza nevoilor reale ale secției. Bugetul nu este transparent, nu este prezentat angajaților, iar cele două organisme consultative ale instituției, consiliul administrativ și cel artistic, nu au nicio autoritate. "Personalul instituției este tratat inegal: favoritism, regulament aplicat selectiv, abuzuri verbale, trafic de influență", susține fostul șef al secției.

„Petran e incapabil de un dialog civilizat”

Cu puțin timp înainte de memoriul lui Sarvadi, în februarie 2017, s-a mai scris și un alt memoriu de către regizoarea Ibolya Varga (numită Bori), care se referă la perioada 2014-2016.

“Managerul Emanuiel Petran nu-și respectă propriile proiecte, anunțate în Programul Managerial Minimal. Un exemplu: în anul 2016 din cele două producții noi prevăzute ca premiere ale secției maghiare, s-a realizat doar una: Covorașul Fermecat, concepută pentru spații mici (săli de grădinițe) și un public restrâns. Spectacolul Pinocchio – programat să fie prezentat inițial în iulie 2016 la ambele secții, s-a decalat pe septembrie, dar de fapt premiera are loc în februarie 2017 la secție română, iar la ceția maghiară nu s-a mai ținut deloc. Din acest motiv, secție maghiară se confruntă în prezent cu o carență repertorială, e codaș la venituri și are probleme în ce privește distribuirea normelor actorilor.

Varga însumează lista de probleme care cuprinde 17 puncte, astfel:

“Domnul manager E. Petran este incapabil să poarte un dialog civilizat, bazat pe argumente, cu angajații. (...) repetă în fața unui auditoriu paralizat sau zelos aprobator același discurs superfluu, scurtcircuitat de obsesii personale. În birouri se coc intrigi, în consilii se pun la cale demersuri pentru intimidări, hărțuiri, procese, demisii. (...)

Constat nedumerită că nu mi se respectă dreptul la muncă și dreptul la opinie. (...) Constat că în ciuda fluctuației enorme a angajaților (fără precedent în ultimele trei decenii), datorate în mare măsură politicii manageriale arbitrare, incoerente și inconsistente, încununată de intrigi și hărțuiri la adresa angajaților, în ciuda banului public risipit pe proiecte abandonate sau distruse de iresponsabilitate, Consiliul Județean nu a luat nici o măsură pentru îmbunătățirea situației.“

Acest memoriu scris de Ibolya Varga este interesant și din cauză că doi ani mai târziu, la sfârșitul anului 2019, regizoarea a fost numită șef al secției maghiare. Din acest moment Varga se află sub influența directorului și îi urmează întocmai instrucțiunile – spun membrii secției maghiare. În loc să reprezinte secția, face tot posibilul să execute voința directorului, bagatelizând problemele semnalate de membrii secției și intimidând nemulțumiții.

„Te demit! De acum încolo, cu mine vorbești în scris!”

Starea de spirit de dinaintea numirii lui Ibolya Varga este bine ilustrată de tonul de comunicare folosit de Petran față de Jenő Urmánczi, al cărui mandat de 3 luni la conducerea secției s-a încheiat în decembrie 2019: „Te demit! De acum încolo, cu mine vorbești în scris!”

În data de 5 decembrie 2019, Urmánczi a adresat în scris o listă cu întrebări: de ce cheltuielile premierei secției maghiare din noiembrie au fost acoperite în proporție de ⅔ din bani proveniți din aplicații? De ce la secție română șeful de secție, impresarul, echipa tehnică au contract indvidual de muncă pe perioadă nedeterminată, iar la secție maghiară pe perioadă determinată, unii chiar pe doar trei luni? De ce la o instituție care se pretinde a fi multiculturală, secretara instituției nu comunică decât în limba română, necunoscând nici o limbă de circulație internațională?

Potrivit actorilor maghiari, Petran a decis să îl înlocuiască pe Jenő Urmánczi cu nu prea populara Ibolya Varga în funcția de șef de secție pentru că dorea să pedepsească secția maghiară.

A Puck Bábszínház magyar társulata. Fotó: a társulat Facebook-oldala
Secția maghiară a Teatrului de Păpuși PUCK. Foto: pagina Facebook a secției

Fostul director își aduce aminte altfel: “Am scos postul la concurs și nu s-a prezentat nimeni. N-am avut altă soluție, ce era să fac, să-l pun iarăși pe Urmánczi? Am mai vorbit cu 2-3, nu au vrut să accepte. Și am vorbit cu Bori (Varga Ibolya – n. red.).

Bori e o persoană care are cea mai mare vechime, care a stat cel mai mult acolo și care gândește foarte logic. Eu nu m-am gândit la problemele astea, eu m-am gândit la probleme strict administrative după experiențele pe care le-am avut cu ceilalți. Ca dovadă, cât o fost șef de secție, și-a făcut foarte bine treaba. Cu 2 ore.“

„Da, ești prost!”

Relația încordată dintre secția maghiară și Ibolya Varga nu este ceva nou. În primăvara anului 2019, în timpul repetițiilor pentru Hófehérke (Albă ca Zăpada), tensiunile au escaladat până în punctul în care majoritatea covârșitoare a secției maghiare (9 din 10 actori) a cerut conducerii să nu-i mai includă în spectacolele regizate de Varga. Cererile oferă o privire asupra detaliilor conflictului și o imagine a stilului de management al lui Varga:

“În timpul repetițiilor colaborarea dintre regizor și actori a fost redus de către d-na regizoare la executarea instrucțiunilor ei, dialogul fiind respins de multiple ori de către dânsa: Da, ești prost! Nu pune întrebări! Nu mă interesează!. Motivul invocat de ea a fost că o ironizăm, atunci când noi doar încercam să construim un rol, o relație cu celălalt personaj, sau o situație scenică“.

Răspunsul lui Varga: “Consider adresa înaintată o acțiune de sabotaj împotriva producției regizate de mine și împotriva persoanei mele, acțiune pornită din frustrările personale ale unui actor cu veleități regizorale, susținut de o echipă coalizată pe fondul unei crize supradimensionate.“

Hófehérke és a hét törpe, rendezte varga Ibola. Fotó: Nicu Cherciu
Albă ca Zăpada, în regia lui Ibolya Varga. Foto: Nicu Cherciu

Nu conduce, ci derutează actorul

“Nu! Nu este vorba doar de plângerea "unor actori", ci a întregului colectiv, nu există dezbinare între cei "vechi" și cei "noi" , ci o strânsă colegialitate și consens, nu este o acțiune de sabotaj, pentru că nu poate fi, din motivele înșirate chiar de dna Viorica Varga: premiera a ieșit la timp, a primit tot sprijinul din partea noastră, atât profesional cât și financiar.

Relația trupei cu dna regizoare Viorica Varga nu este la prima încercare. Mărturie stau spectacolele realizate împreună, de-a lungul anilor, precum și conflictele din timpul repetițiilor, și a deplasărilor, continuate în sfera privată, urmat în mult prea multe cazuri de exodul colegilor actori, tehnicieni, organizator, secretari literari și șefi de secție, care au plecat din cauza stresului provocat de atitudinea ei agresiva și conflictuala. Aceste intamplari au ramas adanc intiparite in memoria colectivului. (...)

Dna regizoare nu conduce, ci derutează actorul, atât în timpul repetitiilor, cat și în deplasare (...) Aceste circumstanțe imprevizibile induc o stare de alertă inutilă, tensiune, nehotarare și stres pentru că nimeni nu are șansa să inițieze un dialog civilizat cu dna regizoare, și să primească un răspuns adecvat, profesional fără conflicte.

Aceste conflicte sunt urmate apoi de apeluri, sms-uri și convorbiri telefonice intimidatoare la cele mai improprii momente ale zilei, emailuri, recurgând chiar la santaj: dacă nu retragem adresa întocmită, ne amenință cu represalii. Modul ei de a trata întreaga echipa de actori este și a fost dintotdeauna autoritară, de pe poziție de forță, în multe cazuri ajungand la un ton agresiv, depreciator, în unele cazuri violenta verbala. Persecutarea celor care sunt de alta parere este specialitatea dnei regizoare.“ – au dat replica actorii.

În locul lui Varga, ne-ar fi răspuns departamentul de PR al teatrului de păpuși 

De ce a preluat conducerea secției maghiare dacă are o relație proastă cu actorii și nu poate lucra cu ei? Cum poate conduce secția cu o normă de 2 ore pe zi pe lângă o normă întreagă de 8 ore ca regizor, când și managementul ar fi o poziție cu normă întreagă? Ea cum își vede propria situație, făcând munca a două persoane, într-o atmosferă ostilă, pentru bani nu mult mai mulți decât salariul de regizor?

Cum i s-a schimbat relația ei cu directorul în cursul anilor: cum a devenit din criticul lui Petran una dintre suporterii sistemului clădit de director? E adevărat că nu a mediat solicitările sau problemele secției către direcțiune, ba chiar a făcut totul ca să ascundă aceste probleme? Acestea erau întrebările pe care urma să le punem lui Ibolya Varga.

Am vorbit cu ea la telefon pe 11 iunie, ne-am înțeles cu privire la data interviului. Varga nu a refuzat interviul și am stabilit o întâlnire personală pentru începutul săptămânii următoare. A doua zi, însă, regizoarea ne-a răspuns prin mai multe mesaje, susținând că nu este autorizat să comenteze chestiuni referitoare la instituție.

Varga Ibolya (balra) és Emanuiel Petran sajtótájékoztatót tartanak 2020 augusztusában. Fotó: maszol.ro
Ibolya Varga (stânga) și Emanuiel Petran la o conferință de presă

Ce fel de conflicte?

După aceea, l-am contactat telefonic pe directorul interimar Florian Roșan și l-am rugat să îi permită lui Ibolya Varga, în calitate de șef de secție, să acorde un interviu pentru Átlátszó Erdély despre controversele și problemele recente privind secția maghiară.

Directorul era surprins despre ce controverse și probleme doream să vorbim, că el nu avea cunoștință de niciunul. Apoi, referindu-se la regulamentul intern, ne-a cerut să îi trimitem întrebările noastre în scris, pentru a primi răspuns de la departamentul de PR al Teatrului de Păpuși. Însă pe noi ne-au fi interesat răspunsurile lui Ibolya Varga, și nu cele date de departamentul de PR, așa că nu am profitat de această oportunitate.

Să ne întoarcem la treburile secției maghiare. Activitatea secției nu a fost îngreunată doar de atmosfera proastă generală din teatrul de păpuși. Direcțiunea nu numai că nu le-a ajutat, dar chiar le-a împiedicat activitatea și dezvoltarea lor profesională – după cum arată numărul mare de dovezi din materialul întocmit de Advocacy Group for Freedom of Identity (AGFI), depus la CNCD, din care spicuim detaliile de mai jos.

Documentele puse la dispoziție de către teatrul de păpuși arată că secția maghiară a participat în ultimii ani la mult mai puține festivaluri naționale și internaționale. Participarea la festivaluri este importantă în primul rând pentru că este aproape singura ocazie pentru artiștii secției de a vedea producții noi, de înaltă calitate și de a primi feedback profesional cu privire la propriile lucrări.

Premiile primite la festivaluri sunt importante și pentru evoluția în carieră a actorilor: ele contează în stabilirea gradului profesional și a grilei de salarizare. Ca să nu mai vorbim de faptul că participarea la festival contribuie, de asemenea, la vizibilitatea și reputația teatrului de păpuși.

13 vs. 1

În perioada 2017-noiembrie 2020 secția română a participat la 13 de festivaluri de specialitate în străinătate. În aceeași perioadă, secția maghiară a participat la un singur festival, la Bienala Internațională de Teatru de Copii ASSITEJ de la Kaposvár, cheltuielile deplasării fiind suportat de organizatori. Participările la festivaluri naționale mai echilibrează statistica, dar nu cu mult: secția română a participat la 25 de festivaluri, secția maghiară la 7 (lista poată fi consultată aici).

“Dacă aș fi rău aș zice în felul următor: ați auzit de valoare? Poate nu-s buni.” – ne-a răspuns fostul manager când l-am întrebat despre diferența vizibilă între cele două secții în ceea ce privește participările la festivaluri de specialitate. Petran crede că secția maghiară nici nu va avea succes până nu vor avea un spectatcol non-verbal sau într-o limbă de circulație internațională.

Spectacole de festival sabotate discret

Nu e adevărat că secția maghiară nu a fost invitată la festivaluri internaționale. Din materialul întocmit de AGFI reiese că în octombrie 2018 un spectacol al secției maghiare a fost invitat în Kenya. Drumul ar fi costat 11 mii euro, care trebuia să fie asigurat de Consiliul Județean Cluj. Consiliul administrativ al teatrului de păpuși a aprobat drumul, dar nu a solicitat banii de la Consiliul Județean, reiese dintr-o solicitare de informații.

În luna iunie a aceluiași an, consiliul administrativ nu a aprobat participarea secției maghiare la un festival în Bosnia-Herțegovina, care ar fi costat 10 mii lei. Nu erau bani? Nu știm, în orice caz secția română în 2018 a avut cinci drumuri internaționale aprobate.

Cazul spectacolului Pinocchio este de asemenea grăitor în ceea ce privește atitudinea conducerii față de dezvoltarea profesională a secției maghiare. Spectacolul s-a planificat bilingv, dar, în timp ce versiunea în limba română a fost repetată timp de o lună și jumătate, versiunea în limba maghiară a mai avut la dispoziție doar opt zile pentru repetiții. Teatrul de păpuși a promovat doar versiunea română, așa că nu e de mirare că, în timp ce versiunea română a participat la patru festivaluri, cea maghiară nu a participat la niciunul.

De asemenea, există diferențe disproporționate și în ceea ce privește sumele cheltuite pentru participarea la festivaluri: în timp ce în perioada 2018-2020 s-au cheltuit 122 de mii de lei pentru festivaluri ale secției române, pentru secția maghiară s-au cheltuit doar 5300 de lei.

Teatrul de Păpuși Maghiar din Cluj (TPMC) există pe hârtie

Între timp, au fost făcute demersuri pentru crearea unui teatru de păpuși maghiar independent la Cluj: a fost elaborat un concept pe care actorii l-au depus la UDMR. Conform acestui concept, teatrul de păpuși ar urma să împartă inițial actualul spațiu din centrul Clujului cu secția română, cu condiția ca teatrul de păpuși maghiar să funcționeze parțial într-un spațiu separat, independent, din bugetul pus la dispoziție de Consiliul Județean. În cazul în care Teatrul de Păpuși Puck se mută într-un sediu nou, mai mare, KMB ar putea rămâne în spațiul actual.

Conform planului, instituția ar putea funcționa  în mod rentabil cu 29 de angajați cu normă întreagă întrucât, spre deosebire de actualul teatru de păpuși, nu va funcționa cu ateliere, nu va angaja tâmplari, lăcătuși, sculptori de marionete, croitorese, scenografi, și creatori de decoruri și costume, fiindcă nu se justifică pentru două spectacole pe an.

În schimb, o parte din aceste lucrări va fi externalizată și vor fi angajați scenografi și creatori de costume propuși de artiștii invitați. Instituția ar menține doar un mic atelier pentru repararea rapidă a echipamentelor.

Buget estimativ încă nu există dar negocierile sunt în desfășurare

De asemenea, tot din motive de rentabilitate, intenția e ca o serie de posturi administrative să fie scoase cu jumătate de normă: posturile de agent de achiziții și de șofer sau de secretar și responsabil cu relațiile publice s-ar comasa. Proiectul pe care am avut ocazia să îl vedem nu conține o estimare bugetară anuală concretă.

Problema a fost discutată recent din nou între președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, vicepreședintele Consiliului Județean, István Vákár, și Botond Csoma. Ca și la întâlnirea precedentă, domnul Tișe nu a exclus ideea unui teatru de păpuși maghiar independent, ne-a declarat István Vákár, dar a adăugat că, la fel ca și înainte, la această întâlnire nu au fost făcute promisiuni concrete.

Consiliul Județean ar putea înființa TPMC cu statut instituțional independent printr-o hotărâre, dar cum instituția ar avea nevoie și de un buget, ideal ar fi ca noul teatru de păpuși să-și înceapă activitatea de anul viitor, a declarat deputatul Botond Csoma, președintele UDMR din județul Cluj, într-un interviu acordat portalului nostru.

Potrivit lui Csoma, întrebarea cheie va fi în ce clădire va funcționa TPMC. Întrucât singura opțiune în momentul de față este vechiul complex de clădiri din centrul Clujului, se pune problema de cum va fi împărțit cu Teatrul de Păpuși Puck.

Vákár István, a Kolozs Megyei Tanács alelnöke. Fotó: maszol.ro
István Vákár, vicepreședintele CJ Cluj. Foto: maszol.ro

Multe vor depinde de persoana noului director

Nu se știe încă cine va fi noul director al Teatrului de Păpuși Puck. Fostul contabil, Florian Roșan, a preluat doar temporar conducerea instituției.

Deși incertitudinea legată de postul de director nu afectează în principiu planurile TPMC, persoana directorului va fi totuși un factor cheie în sensul că, cel puțin pe termen scurt, cele două secții vor trebui să împartă vechiul spațiu de joc și birourile.

Deși Consiliul Județean planifică înființarea unui centru de tineret în clădirea fostei fabrici Clujana, unde va fi construită și o sală de spectacol ultramodernă, acest lucru este încă o perspectivă îndepărtată.

Între timp, "avem nevoie de o persoană puternică, inteligentă, care să poată gestiona conflictele din cadrul teatrului de păpuși", spune István Vákár.

Așadar, anunțarea concursului pentru postul de director va fi cu siguranță o piatră de hotar, întrebarea este cine va candida. Nu se știe dacă Emanuiel Petran va participa la concurs. Competiția este deschisă tuturor și, în principiu, el ar putea avea cele mai mari șanse de a obține un nou mandat: nimeni nu cunoaște situația actuală a instituției și provocările cu care se confruntă mai bine decât fostul director.

“Încă nu am decis dacă particip la concurs. E foarte urât ce mi s-a întâmplat.” – a răspuns Emanuiel Petran când l-am întrebat despre planurile sale. Fostul director a dat în judecată consiliul județean, cerând suspendarea, respectiv anularea actului administrativ.

Măcar e liniște

"Măcar acum nu se mai urlă  zilnic în curte", spune unul dintre actori, rezumând atmosfera de după Emanuiel Petran. Totodată, nu există niciun alt semn de progres în celelalte domenii.

Asociația Apropo a reușit să achiziționeze echipamente la sfârșitul anului trecut cu un grant de 15 milioane de forinți din partea Fondului Bethlen Gábor, dar nici acesta nu a decurs fără probleme. A existat o dispută între președintele Asociației Apropo, Jenő Urmánczi, și șeful de secție, Ibolya Varga, cu privire la ce echipament anume să cumpere.

Lista de echipamente tehnice adusă de Ibolya Varga a reflectat necesitățile Teatrului de Păpuși Puck, ea susținând că "nu există o secție maghiară și atât", a spus Urmánczi. În opinia președintelui, asociația ar trebui să cheltuiască subvenția BGA în funcție de nevoile secției maghiare, care nu are statut juridic în cadrul instituției.

Echipamentele așteaptă acordul de colaborare în sufragerie

Conflictul s-a înrăutățit în așa măsură încât era nevoie de medierea a doi lideri ai UDMR, Géza Antal și István Vákár. În cele din urmă, soluția de compromis a fost ca Asociația Apropo să cumpere și reflectorul pe care tehnicienii secției române îl solicitaseră prin intermediul lui Ibolya Varga.

"Acest tip de reflector lipsește într-adevăr din parcul tehnic al teatrului și al secției maghiare, nu avem niciunul de acest fel, iar mulți regizori l-au cerut de-a lungul anilor, așa că bineînțeles că am fost de acord", a spus Urmánczi.

Dar nu sunt folosite: ele așteaptă în sufrageria lui Urmánczi ca conducerea teatrului de păpuși să semneze un acord de colaborare cu Asociația Apropo și să folosească echipamentul.