UE se ocupă în mai mare parte de administrație, ceea ce ar fi foarte greu de explicat cetățenilor români pentru că nu îi afectează în mod direct, ne-a explicat Vincze când ne-am întâlnit din întâmplare în după-amiaza pelerinajului de la Șumuleu Ciuc anul acesta și i-am solicitat un interviu, fără succes însă. Dar activitatea efectivă a lui Vincze în PE nu reflectă neapărat ceea ce mi-a spus.
Loránt Vincze, jurnalist de formație, cu un masterat în administrație publică, a lucrat la Radio București, apoi a condus Editura Scripta din București, care publica ziarul Új Magyar Szó, din 2007 până în 2009, în timp ce acesta era finanțat de senatorul Attila Verestóy și de Fundația Communitas. În 2009, a plecat la Bruxelles unde a lucrat până în 2018 în biroul europarlamentarilor UDMR de la vremea respectivă.
Între timp a resuscitat Uniunea Federală a Naționalităților Europene, FUEN și a coordonat inițiativa Minority SafePack cu sprijinul financiar al guvernului ungar. În cadrul FUEN, a început să își construiască contactele internaționale, având atât de mult succes încât în 2019 devenise deja o opțiune mai bună pentru lista PE a UDMR decât Csaba Sógor, care avusese deja un mandat în Parlamentul European.
Astfel, în 2019, ca nou venit, dar cu nouă ani de experiență birocratică la Bruxelles, a candidat pentru Parlamentul European, unde Iuliu Winkler a fost membru cu drepturi depline din 2007. În timp ce Winkler va intra în pensie din PE, Vincze s-a avântat probabil cu mai mult elan în muncă din dorința de afirmare. De exemplu, și-a motivat voturile parlamentare din ultimii 5 ani pe 38 de pagini, în mare parte în limba maghiară și continuă să conducă FUEN simultan cu mandatul său din PE.
De asemenea, a trebuit să își depășească handicapul față de Winkler, care pare să relaționeze ușor cu mulți, Loránt Vincze fiind mai rezervat, iar carisma sa personală se situează chiar și sub cea a lui Kelemen Hunor. Activitatea de europarlamentar a lui Iuliu Winkler este prezentată aici, acum să o analizăm pe a lui Vincze.
În acest prim mandat, Vincze a fost vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri constituționale a PE (AFCO), membru al Comisiei pentru petiții și al celor două delegații responsabile pentru relațiile PE cu Regatul Unit și India. A formulat în total șase rapoarte și o recomandare în calitate de raportor și a lucrat la alte șase rapoarte în calitate de raportor alternativ.
Știai că?
- Europarlamentarii lucrează în comisii parlamentare. În cadrul comisiei, raportorul este responsabil de elaborarea rapoartelor privind noile propuneri legislative și bugetare. Rapoartele sunt redactate pe baza opiniilor experților și părților interesate, în consultare cu raportorii alternativi (shadow rapporteur) numiți din rândul membrilor comisiei. Aceștia lucrează la un raport până când acesta este adoptat de comisie cu o majoritate de voturi. Raportul este mai apoi prezentat în plenul PE, unde este discutat și votat de parlamentari.
Vincze discută pe Facebook trei teme majore pe care le consideră de interes pentru maghiarii din România: minoritățile, fermierii și urșii. Comunicarea sa pe rețelele de socializare este în concordanță cu discursurile sale de la sesiunile Parlamentului European. Pe teme ecologice, de exemplu, doar accentul s-a schimbat între poziția pe care o avusese la începutul mandatului său și cea pe care a promovat-o în timpul campaniei.
Vincze cel verde se estompează din ce în ce mai tare
În decembrie 2021, i-a informat cu optimism, deși cu oarecare îngrijorare, pe edilii din județul Mureș într-o reuniune pe Zoom și pe urmăritorii săi de pe Facebook despre tranziția verde. Obiectivele climatice capătă prioritate din fondurile exigibile, i-a avertizat el, deoarece în 2020, Parlamentul European a convenit că Europa ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, iar comisiile Parlamentului au început elaborarea pachetului legislativ Pregătiți pentru 55 care clasifică obiectivele climatice pe domenii din 2021.
Potrivit lui Vincze, România nu poate renunța la gaz sau la energia nucleară, un punct de vedere pe care îl susține și astăzi, o susține în motivarea celor trei voturi ale sale. (faceți clic pe butonul Load More de cel puțin zece ori pentru a vedea toate motivările). România nici măcar nu trebuie să renunțe la acestea, deoarece, la două luni după postarea lui Vincze, CE și, șase luni mai târziu, PE au declarat energia nucleară și gazele naturale drept surse de energie ecologice.
În postarea sa, el menționează lipsa de gestionare suficient de ecologică a deșeurilor în România, care a dus la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva țării. Vincze spune că ar trebui îmbunătățită conștientizarea problemelor de mediu a instituțiilor și a cetățenilor, dar nu spune cum o schimbare a atitudinii cetățenilor ar redeschide centrele de prelucrare a deșeurilor sabotate în mai multe județe. În niciuna dintre postările sale ulterioare nu menționează cum ar putea convinge cetățenii să acționeze într-un mod mai conștient față de mediu.
La o lună după atacul Rusiei asupra Ucrainei, Vincze face presiuni pentru trecerea la surse de energie regenerabilă și stimulează, bineînțeles, prin reduceri de taxe, printre altele, pentru a scăpa de petrolul și gazele rusești.
Însă sprijină tranziția treptată, ceea ce reieși în vara anului 2022 când, împreună cu majoritatea PE respinge pachetul de legi referitoare la climă Pregătiți pentru 55. Sprijină doar legi care nu îngenunchează economia și nu dorește „să îi facă pe oameni să plătească pentru costurile suplimentare care se vor acumula în viitor” – a postat pe pagina sa de Facebook.
Vincze le-a spus-o deja în campania electorală „adepților orbi ai ideologiilor de stânga și verzi” și dorește să schimbe politicile verzi eronate.
Campania este intensificată de faptul că ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană „e demn de un cabaret”, unde „în loc de bun simț, deciziile sunt dictate de ideologiile verzi, de stânga”, Vincze a postat pe pagina sa de Facebook.
Dar cum comunică în PE?
Vincze pare să creadă în dezvoltarea durabilă și în faptul că noile tehnologii ecologice vor rezolva problema încălzirii globale și, de asemenea, adoptă o poziție conservatoare în ceea ce privește problemele ecologice și economice din Parlamentul European.
Vincze se teme de amenințarea încălzirii globale și este preocupat în egală măsură de protecția ecosistemelor și de conservarea biodiversității. Și, bineînțeles, sprijină producătorii locali și lanțurile alimentare scurte, conform motivării scrise a voturilor. Anul acesta, a votat pentru definirea infracțiunilor împotriva mediului în legislația UE și chiar a abordat această problemă în numele Partidului Popular European.
Cu toate acestea, nu sprijină deloc propunerile care, în opinia sa, ar impune o povară prea grea asupra antreprenorilor români. Vincze a spus că UE nu ține cont de specificul țărilor și regiunilor atunci când decide cu privire la reglementările de mediu. El consideră că sunt necesare norme mai puțin stricte în România, unde terenurile agricole, pădurile și pășunile sunt deja într-o stare mai bună, deoarece predomină agricultura tradițională, în timp ce în Occident agricultura intensivă este cea dominantă.
Din cauza bazei industriale a României și a nivelului scăzut de dezvoltare, UE nu se poate aștepta ca cetățenii români să facă o tranziție rapidă către tehnologii mai ecologice sau către producția de alimente fără pesticide în agricultură.
Din punctul lui de vedere, coridoarele verzi pentru polenizatori ar însemna „necultivarea unei părți a terenurilor agricole”, ceea ce ar trebui să fie suportat de statele membre și nu de UE, și, prin urmare, contrar majorității PE, a votat împotrivă. De asemenea, el a descris pe Facebook propunerea privind refacerea naturii ca fiind „suprareglementare și politică verde dogmatică”, a postat pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, a respins strategia UE privind proteinele, care vizează asigurarea accesului cetățenilor la cantitatea și calitatea adecvată de proteine vegetale și animale, din motive tradiționale și economice. Spre deosebire de majoritatea membrilor PE, lui Vincze nu i-a plăcut ideea conform căreia proteinele din insecte pot fi utilizate pentru hrana oamenilor și a animalelor, cu respectarea standardelor de siguranță corespunzătoare.
În opinia sa, acest lucru este contrar modelelor economice tradiționale și ar îngreuna și mai mult viața producătorilor români mici și mijlocii, care nu pot concura cu industria mondială a cărnii. Legislația menționează că, deocamdată, creșterea insectelor este prea costisitoare și nu se produce în masă, iar impactul său asupra mediului, sănătății, bunăstării animalelor, social și economic trebuie încă analizat.
Chiar e doar administrație?
La fel cum PE nu este preocupat doar de administrația seacă atunci când vine vorba de probleme ecologice, problemele pentru care Vincze a pregătit un raport și un proiect legislativ îi afectează și pe maghiarii din Transilvania. Într-adevăr, acestea nu sunt ușor de explicat, dar Vincze încearcă totuși consecvent să le explice pe mai multe platforme, de exemplu pe site-ul său.
Dar măsurile de facilitare a recuperării și confiscării activelor sau de extindere a protecției consulare vor afecta probabil puțini transilvăneni, deoarece sperăm că vor fi puțini cei care se vor implica în crimă organizată sau vor fi blocați în țări îndepărtate în care România nu are misiune diplomatică, și nici nu sunt tranzacții fără sens cu bunuri și persoane în criză. Ambele se referă la dorința de a avea o Uniune Europeană echitabilă, care să îi includă și să îi sprijine pe cei aflați în nevoie.
În calitate de raportor, Vincze a lucrat la următoarele rapoarte:
- Rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții în cursul anului 2021 (în 2022 aici);
- Relația instituțională dintre UE și Consiliul Europei (în 2023 aici);
- Punerea în aplicare a regulamentelor privind inițiativa cetățenească europeană (în 2023 aici);
- Legislația împotriva criminalității organizate: recuperarea și confiscarea averilor (în 2023 aici);
- Componența Parlamentului European (în 2023 aici și aici);
- Măsuri de promovare a protecției consulare pentru cetățenii UE care nu sunt reprezentați în țări terțe (în 2024 aici).
Problema politică fierbinte a fost modul de redistribuire a locurilor în Parlamentul European eliberate după ieșirea Marii Britanii, lăsând locuri libere deși s-a atins limita superioară de 750 de locuri pentru țările în curs de aderare. România a ieșit bine, păstrându-și cele 33 de locuri actuale, în ciuda scăderii demografice.
Iar dacă UE se alătură cu adevărat Consiliului Europei și adoptă Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a acestei organizații europene mai largi și mai ample în legislația UE, așa cum recomandă Vincze în raportul său, aceasta va fi o realizare și mai mare, decât dacă Comisia Europeană ar lua, în sfârșit, în serios Minority SafePack. Raportul a fost votat cu o largă majoritate în Parlament, la fel cum fusese votat MSP anterior.
Vincze și UDMR, pe de altă parte, fac campanie pe seama SafePack, nu pe raportul lui Vincze. Toate sunt maratoane: MSP în 2018, aderarea la Consiliul Europei este pe masa Comisiei Europene din 2014. Nimic din toate acestea nu se va realiza până când CE nu va da primul șut (așa cum am explicat în acest articol), dar acesta din urmă este un exemplu foarte bun al modului în care drepturile minorităților naționale pot fi promovate alături de alte tipuri de drepturi ale minorităților.
Dacă UE va lua în considerare obligativitatea de protecție a minorităților naționale, garantată de Convenția-cadru privind minoritățile naționale și de Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, nu va putea să tragă la răspundere doar țările candidate, așa cum o face acum, ci și statele membre care au aderat deja, după cum explică Vincze.
Este de înțeles că acesta este punctul central al paginii sale de Facebook, dar raportul în sine susține și drepturile altor comunități subreprezentate și grupuri dezavantajate – deși acestea din urmă sunt menționate mult mai rar în text.
„(…) un domeniu vital de cooperare cu CoE ar trebui să fie combaterea discriminării și îmbunătățirea drepturilor persoanelor vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele cu dizabilități, romii, persoanele LGBTI+ și persoanele în vârstă, care nu sunt încă pe deplin respectate în statele membre;”
Nici nu a postat ulterior ceva despre importanța raportului în abordarea discriminării de gen. De asemenea, nu și-a informat adepții cu privire la noile evoluții care ridică dileme morale, etice, cum ar fi solicitarea din raport adresată Comisiei de a „să colaboreze îndeaproape cu Consiliul Europei în domeniul inteligenței artificiale și al noilor tehnologii digitale, inclusiv în ceea ce privește utilizarea lor adecvată de către autoritățile de aplicare a legii și impactul acestora asupra drepturilor omului, a statului de drept și a democrației”, se arată în raport.
UE lucrează deja la reconstrucția de după război
Raportul privind extinderea relației instituționale dintre UE și Consiliul Europei face referire de mai multe ori la „războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei„. Protecția minorităților este, de asemenea, detaliată în multe locuri în contextul războiului. De exemplu, în secțiunea privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, citim următoarele:
„(Parlamentul European) evidențiază că o cooperare consolidată în domeniul drepturilor minorităților ar conduce probabil la o mai bună respectare a standardelor și recomandărilor CoE, dar ar permite, de asemenea, o finanțare mai bine direcționată, inclusiv în contextul extinderii sau al reconstrucției post-conflict;
își reiterează, prin urmare, apelul adresat Uniunii Europene de a adera la Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și la a Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare și solicită stabilirea unor legături juridice mai strânse între UE și CoE în ceea ce privește drepturile minorităților, nu în ultimul rând având în vedere procesul de extindere pentru Balcanii de Vest, Turcia, Ucraina, Moldova și Georgia”.
Deși Vincze s-a referit constant la războiul din Ucraina în toate rapoartele sale ca fiind: agresiunea rusă, agresiunea militară, atacul Rusiei asupra Ucrainei etc. și a publicat o declarație la 24 februarie 2022 în care condamna ferm agresiunea rusă, acest discurs a fost abandonat ulterior în comunicările sale pe rețelele sociale.
În 2024, el va vorbi doar în termeni generali despre criza războiului, cu un accent mai mare pe crizele din trecut în postările sale: energie, alimente și migrație.
CE nu ia măsuri nici acum în problema Minority SafePack
Vincze a fost principalul propulsor al inițiativei „Minority SafePack – Un milion de semnături pentru diversitate în Europa”. Inițiativa cetățenească pentru protecția persoanelor aparținând minorităților naționale și lingvistice a fost prezentată în 2013 de UDMR împreună cu Uniunea Federală a Naționalităților Europene (FUEN), al cărei președinte era atunci și în prezent Loránt Vincze.
Ideea de bază a inițiativei a fost solicitarea ca legislația UE să recunoască dreptul minorităților la identitate de grup ca fiind unul din drepturile omului. Inițiativa a fost menită să garanteze că UE acordă atenție faptului că statele membre recunosc și protejează cu adevărat drepturile specifice ale minorităților.
Deși campania de adunare a semnăturilor a avut succes și PE a votat în favoarea acesteia cu o largă majoritate, Comisia Europeană a respins elaborarea legislației în materie, argumentând că drepturile minorităților sunt de competență națională și că CE nu poate interveni în această privință. Decizia a fost a fost contestată de mai multe ori, până acum fără succes.
Noutatea legată de dosarul Minority SafePack este că FUEN discută cu experții europeni în materie de drepturi minoritare și nu au renunțat încă.
„UDMR este văzut ca un susținător al problemei minorităților în toate comunitățile minoritare din Europa. Lupta pentru inițiativa Minority SafePack trebuie să continue”, scria Vincze pe pagina sa de Facebook în campanie.
Eurodeputatul UDMR nu a fost implicat în inițiativa cetățenească europeană doar în calitate de inițiator: în 2023 a elaborat un raport privind punerea în aplicare a regulamentului referitor la inițiativa cetățenească.
O altă cale spre extinderea drepturilor fundamentale
Loránt Vincze este membru al Comisiei pentru petiții și a pregătit, de asemenea, raportul comisiei pe anul 2021. În 2021, cele mai frecvente teme ale petițiilor erau drepturile fundamentale, mediul și sănătatea, iar în 2022, cele mai multe petiții primite de comisie se refereau la probleme de mediu, urmate de drepturile fundamentale și justiție.
Ca parte a activității sale, Comisia comandă studii privind problemele ridicate de cetățeni și trimite un comitet de experți pe teren pentru a investiga faptele. În 2021, majoritatea studiilor au vizat probleme de conservare a naturii, iată câteva exemple:
- Impactul asupra mediului al poluării cu plastic și microplastic;
- Alternative la creșterea animalelor în cuști;
- Cadrul juridic împotriva exploatării forestiere ilegale;
- Impactul social și de mediu al activităților miniere în UE.
În 2022, au fost realizate: un studiu privind azotul din apă în statele membre ale UE și un studiu privind drepturile persoanelor cu handicap.
În timp ce exemplele arată varietatea problemelor de care se ocupă Comisia pentru petiții, Vincze comunică, de asemenea, pe rețelele de socializare despre dreptul de a petiționa în legătură cu problema minorităților, iar pe de altă parte – după cum vom vedea mai târziu – cu problema ursului.
Răsfoind petițiile, am observat că Vincze și-a motivat votul favorabil legat de dezbaterile Comisiei pentru petiții din 2022 prin faptul că „petițiile referitoare la drepturile minorităților naționale au rămas pe agenda a Comisiei pentru petiții, în special în ceea ce privește dreptul la educație în limba maternă și practicile discriminatorii în utilizarea limbilor”.
Cu toate acestea, pe site-ul Comisiei pentru petiții nu am găsit nicio petiție din ultimii ani privind predarea în limba minorităților, utilizarea limbii materne sau drepturile minorităților. De fapt, atunci când am căutat cuvântul-cheie minoritate, am găsit o singură petiție din 2016, care obiecta despre lipsa indicatoarelor multilingve din Cluj.
Și acum să vedem ursul
În 2019 Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, a depus o petiție la Comisie, cea mai cunoscută petiție a comunității maghiare din România, reclamând tratamentul urșilor bruni în România.
„Petiționarii se plâng de gestionarea ursului brun în România, susținând că guvernul român nu protejează destul siguranța și proprietatea cetățenilor care trăiesc în habitatele respective. Aceștia susțin că numărul atacurilor urșilor bruni împotriva oamenilor și a animalelor domestice este în creștere și deci și numărul pagubelor aduse proprietăților private și producției agricole”, a scris Borboly în petiție.
Ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că mai mulți cetățeni români au făcut petiții împotriva sau în favoarea urșilor. Unii dintre ei cer ca populația de urși să fie controlată pentru a-și proteja gospodăria și animalele (în Valea Jiului în 2020). Alții au depus petiții pentru protejarea habitatului urșilor bruni și din cauza vânătorii fără noimă (în 2019 aici, în 2021 aici, în 2022 aici, în 2023 aici).
În urma plângerilor, Comisia pentru petiții a trimis o delegație în România pentru a examina la fața locului argumentele pro/contra urșilor bruni. De asemenea, misiunea a investigat plângerile privind exploatarea forestieră ilegală în România (în 2019 aici, în 2020 aici și aici, în 2021 aici).
În raportul vizitei de informare (29 noiembrie 2023), delegația a făcut recomandări autorităților competente din România și Comisiei Europene privind gestionarea populației de urși și informarea cetățenilor.
Raportul, publicat la 11 noiembrie 2023, solicită, printre altele, „campanii de sensibilizare cu privire la necesitatea coexistenței dintre oameni și animalele sălbatice”. Raportul citează bunele practici din țările nordice și baltice, Canada și Statele Unite ca drept exemple de urmat.
Vizita de informare a Comisiei pentru Petiții a fost relatată într-un mod foarte unilateral de Vincze pe pagina sa de Facebook. Acesta a subliniat recomandarea comisiei conform căreia CE ar trebui să revizuiască protecția strictă a urșilor în regiunile în care aceștia s-au înmulțit peste măsură.
Cu toate acestea, nicăieri nu informează oamenii cum să evite conflictele de coexistență: de exemplu, hrănirea urșilor e strict interzisă.
Chiar și pe paginile de Facebook ale politicienilor UDMR, vedem doar mesaje referitoare la problema ursului, care laudă cota urșilor care vor putea fi împușcați semnată de fostul ministru al mediului Barna Tánczos în ultima zi a mandatului său:
- Gyula Winkler: „Nu trebuie strămutați, ci împușcați!”
- Sándor Tamás: „Eliminarea exemplarelor în funcție de cote și restabilirea echilibrului.”
- Barna Tánczos: „Nici lupul, nici ursul nu pot fi mai importanți pentru Bruxelles decât bunăstarea oamenilor.”
- Loránt Vincze: „
În urma atacurilor urșilor din ultimele zile, organizații ecologiste și politicieni din țară și din Europa, care până acum se pronunțaseră pentru ‘protejarea urșilor cu orice preț’, și-au cerut scuze pentru comportamentul lor din trecut, și-au recunoscut greșelile și și-au prezentat demisiile … Oh, nu, nu asta s-a întâmplat, tac ei. Pentru ei, ursul Artur este mai important decât viața oamenilor. ”
În urma atacurilor urșilor din ultimele zile, organizații ecologiste și politicieni din țară și din Europa, care până acum se pronunțaseră pentru ‘protejarea urșilor cu orice preț’, și-au cerut scuze pentru comportamentul lor din trecut, și-au recunoscut greșelile și și-au prezentat demisiile 
… Oh, nu, nu asta s-a întâmplat, tac ei. Pentru ei, ursul Artur este mai important decât viața oamenilor. 
”În ceea ce privește problema urșilor, politicienii UDMR trec cu vederea faptul că există deja un proiect de succes la Băile Tușnad, județul Harghita, lansat în 2019, urmând exemplul așa-numitului proiect „bear smart” din Canada și Statele Unite. Activitățile educaționale sunt organizate pentru comunitatea locală prin intermediul mai multor canale, cum ar fi festivalul anual EcoBear începând din 2021.
Numărul atacurilor urșilor din Băile Tușnad au scăzut până în 2022, a raportat primarul localității, Zsolt Butyka pe Transtelex dialog.
Seria noastră despre alegerile europarlamentare și campania electorală a fost sprijinită de Internews prin programul Expanding Production of Independent Content (EPIC). Coordonatorul român al programului este Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din București. Nici Internews și nici CJI nu pot fi considerate responsabile pentru declarațiile făcute în articole, care sunt responsabilitatea exclusivă a lui Átlátszó Erdély.
Sursa imaginii: pagina de Facebook a lui Loránt Vincze.
