Supravegherea judiciară penală temporară a fostului parlamentar UDMR s-a întrerupt, pentru că în România a solicitat casarea sentinței.
Tribunalul din Budapesta a suspendat procedura de preluarea executării pedepsei cu închisoarea a lui Gergely Olosz în cadrul ședinței publice din 3 decembrie 2019, după cum a declarat departamentul de presă al tribunalului ca răspuns la întrebarea de la Átlátszó Erdély, referitoare la extrădarea lui Gergely Olosz.
Din acest răspuns am aflat de asemenea că suspendarea a fost propusă de Procuratura Generală din Budapesta – și anume cu motivul că în România sunt în prezent două proceduri deschise: inculpatul a solicitat casarea sentințelor prin care a fost condamnat definitiv, iar în aceste cazuri instanţa încă nu s-a pronunțat.
Ca urmare a acestei decizii luate de organele din Budapesta, supravegherea judiciară penală temporară a fostului parlamentar UDMR s-a întrerupt, adică el se află în libertate.
[wp_ad_camp_1]
Conform anunțului publicat pe site-ul poliției, Olosz este urmărit
Gergely Olosz a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în data de 20 decembrie 2018 de către Înalta Curte de Casație și Justiție din București, pentru trafic de influență. De asemenea, Înalta Curte a dispus confiscarea sumelor de 384 000 de euro și 400 000 de lei, respectiv punerea sub sechestru a completei averi a inculpatului.
[irp posts=”27473″ name=”Gergely Olosz, cel mai aventuros personaj din viața publică maghiară din Transilvania”]
Ultima apariție publică a lui Olosz a avut loc în 11 noiembrie 2018: a participat la slujba de resfințire a bisericii reformate din Zagon, alături de vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjén, și alte notabilități locale.
În 27 decembrie s-a emis ordin european de reținere pe numele lui (acest anunț fiind până azi public accesibil pe site-ul poliției). Fostul politician a încercat să fugă, și a fost arestat în 13 martie 2019 în Ungaria.
[irp posts=”27863″ name=”Am dat de urma lui Gergely Olosz”]
Văzut alături de un antreprenor apropiat Partidului Popular Creștin Democrat din Ungaria
În momentul respectiv, conducerea Poliției din Ungaria a declarat că Olosz se află sub supraveghere penală temporară, deplasările lui fiind monitorizate cu ajutorul unui dispozitiv de urmărire. Decizia privind extrădarea lui a intrat în competența Tribunalului din Budapesta. Această decizie s-a amânat însă, deoarece, după cum am aflat, autoritățile române au trimis întârziat documentele solicitate de partea maghiară.
În septembrie 2019, Átlátszó Erdély a fost contactat de un cititor care ne-a oferit mai multe fotografii în care se vede Gergely Olosz, alături de Olivér Halasi, un antreprenor apropiat Partidului Popular Creștin Democrat din Ungaria. S-a dovedit că Olosz a folosit pe post de birou un imobil din localitatea Abony, proprietatea lui Halasi.
Între timp, Olosz nu a neglijat nici dosarele deschise în România: prin cale extraordinară de atac, a solicitat casarea sentinței definitive. Contestația în anulare și recursul în casație va fi procesată la Înalta Curte de Casație și Justiție – când aceasta își va relua activitatea în contextul pandemiei.
Din câte știm, în sistemul juridic din Ungaria se poate refuza extrădarea în cazul în care o sentință definitivă este rejudecată într-o procedură care poate avea drept consecință casarea acesteia.
[wp_ad_camp_2]
Olosz tot trage de timp, de aproape zece ani
De altfel, dosarul lui Olosz s-a deschis la începutul anilor 2010. Deoarece acuzația a fost temeinică, și toți complicii au depus mărturie în defavoarea lui, Olosz a dezvoltat o strategie de a tărăgăna și de a întoarce cazul în toate părțile, în speranța că într-un fel sau altul va scăpa de închisoare.
Judecătorul Mitu Stegaru, care a pronunțat sentința de șapte ani de închisoare, în motivarea acesteia a exprimat o opinie exasperantă în privința inculpatului:
„În ciuda materialului probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât și cu ocazia cercetării judecătorești (declarațiile coinculpaților pur și simplu l-au pus cu spatele la zid pe inculpatul Olosz), acesta a ales să uzeze de dreptul la tăcere, singurul lui țel și al apărătorilor săi fiind tergiversarea soluționării cauzei, în speranța că mai devreme sau mai târziu va intra în vigoare noul Cod penal care din păcate prevede pedepse mult mai blânde nu numai pentru toate infracțiunile, dar mai ales pentru cele de corupție (…)”
Judecătorul a menționat de asemenea că, deși el le-a cerut avocaților lui Olosz să înregistreze actele care ar demonstra inocența lui, să propună probe, aceștia au tot amânat de fiecare data, „pentru ca la ultimul termen de judecată pur și simplu să înșire o sumedenie de mijloace probatorii, una mai neutilă decât alta, in speranța (…) tergiversării cauzei”.
Această sentință de șapte ani a Tribunalului din București a fost însă casată, deoarece Olosz „și-a adus aminte” că el este membru al Baroului Avocaților din Bacău-Neamț, de aceea sentința în cazul lui nu intră în competența Tribunalului din București, îndreptățită de a lua o decizie fiind doar Curtea de Apel din București. Mai târziu, dosarul lui Olosz a fost preluat de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar condamnarea lui definitivă a avut loc în 20 decembrie 2018.
[wp_ad_camp_3]
Dar în ce constă acest scandal de corupție?
Pe scurt: între 2007 și 2008, Olosz a fost președintele ANRE, și a pus contactele lui la dispoziția „băieților șmecheri” de pe piața energiei din România – iar pentru acest gest a cerut și a primit recompense generoase.
De exemplu două firme (SC Budirom Serv SRL și SC Power Plus SRL) care se află sub influența unui personaj cunoscut din lumea interlopilor din Județul Gorj, Ion Bârcină, au cumpărat astfel energie electrică în condiții avantajoase, pe care au vândut-o la rândul lor pentru o sumă mai ridicată decât prețul pieței furnizorului de energie electrică CEZ în 2010-2011.
Olosz a fost plătit în calitate de consilier; textele copiate de pe internet și contractul său de consilier erau de „de râsul curcilor”, reiese dintr-o conversație telefonică interceptată, evidențiind că în cazul unui control vor fi dați de gol fără scăpare.
Parlamentarul din UDMR – conform actului de inculpare, cunoscut în rândul oamenilor de afaceri sub numele de „Bilă” – a cerut în total 516 de mii de euro, din care a și primit 384 de mii. De asemenea, i-au dat 400 de mii de lei chiar în parcarea din fața parlamentului.
Pe lângă energia electrică, Olosz l-a amăgit pe Bârcină și pe cercul lui și cu o serie de alte afaceri. A fost vorba de reciclarea deșeurilor, recuperarea datoriilor și despre niște fonduri ale Uniunii Europene în domeniul pescuitului. Din documentul de inculpare reiese însă că aceste proiecte nu s-au mai realizat, spre deziluzia oamenilor de afaceri.
Traducere: András Orsolya
Foto copertă: Gergely Olosz (stânga) și Viktor Orbán (nol.hu)
