Péter ar fi putut să obțină clădirea pentru Consiliul Județean, sau să o lase în proprietatea orașului. Dar a ales proprietatea privată.
Actualizare, 14.03.2023, ora 20:20: Pagina de Facebook a primăriei Târgu Mureș a venit astăzi cu „precizări” cu privire la situația imobilului situat pe strada Bolyai nr. 5. Precizările însă ridică mai multe întrebări. Pagina de Facebook, în mod constant bilingvă, comunică acum doar în română, că oficiul de cadastru al județului Mureș a admis cererea de reexaminare a primăriei de la 1 martie și practic a anulat noua carte funciară a imobilului.
Nu știm însă, ce înseamnă „astfel revenind la situația anterioară a CF 946 Târgu Mureș”. Nu se precizează, cine e proprietarul. (Cartea funciară veche poate fi vizualizată mai jos în articol.) De asemenea, nu este clar cum oficiul de cadastru poate să anuleze în mod legal înregistrarea din octombrie 2022, fie ea legală sau nelegală, prin care a atribuit dreptul de proprietate al imobilului Composesoratului Mureșul.
Nu știm nici măcar dacă primăria a dat în judecată oficiul de cadastru, cum a promis primarul. Tot ce se dezvăluie este că primăria prin primarul Zoltán Soós continuă să facă toate demersurile pentru ca Vechea Prefectură să devină proprietatea orașului.
Întrebarea principală acum: care acțiune a oficiului de cadastru este ilegală? Cea cu care a înregistrat dreptul de proprietate al composesoratului condus de Ferenc Péter? Sau cea cu care a anulat acum dreptul de proprietate a composesoratului? Întrebările noastre le-am trimis lui Ferenc Péter și Zoltán Soós, cât și directorului Lucian Manisor, șeful oficiului de cadastru Mureș. Încă așteptăm să răspundă la întrebările originale enumerate la sfârșitul articolului.
Articolul original:
Un conflict neobișnuit se pregătește între doi binecunoscuți politicieni maghiari: instanța va decide care dintre ei poate administra o clădire istorică din centrul municipiului Târgu Mureș în valoare de cel puțin jumătate de milion de euro.
Unul dintre eieste Zoltán Soós, primarul din Târgu Mureș, ales în septembrie 2020, după 20 de ani de domnie a primarului Dorin Florea. Celălalt este Ferenc Péter, ales deja pentru a doua oară în fruntea Consiliului Județean Mureș și care a susținut explicit alegerea lui Zoltán Soós ca primar.
Clădirea istorică din perioada barocă este Vechea Prefectură sau Casa Scaunului de pe strada Bolyai nr. 5. Valoarea sa reală este de câteva ori mai mare decât cea oficială de jumătate de milion de euro, ne-au confirmat surse locale și profesionale. De cincizeci de ani, clădirea este folosită de artiști, cuprinzând ateliere și spații de expoziție. Cel mai cunoscut dintre aceste ateliere este Studio B5 al lui József Bartha. Bartha ne-a povestit că el a intrat în clădire în timpul revoluției și și-a rezervat un spațiu acolo.
Informațiile noastre actuale arată că clădirea este proprietate de stat încă din 1876. Înainte de această dată a fost sediul Scaunului Mureș, predecesoruli legal al județului Mureș-Turda, și probabil a servit și ca sediu al Composesoratului Scaunul Mureș. Acest vechi composesorat cel mai probabil a și finanțat reconstrucția și extinderea clădirii în anii 1744-45 și 1838.
Tocmai din aceste cauze istorice este de interes și experiența profesională a celor doi politicieni: Zoltán Soós este arheolog, expert în conservarea patrimoniului, iar până în 2020 a fost director al Muzeului Județean Mureș, iar Ferenc Péter a fost primar al orașului Sovata între 2000 și 2016, și este președintele Composesoratului Mureșul, înregistrată în mai 2000.
În cazul în care cei doi politicieni nu vor să ajungă la închisoare sau măcar într-un proces penal pentru permiterea sau facilitarea transferării în proprietate privată a unei clădiri de patrimoniu de proprietate publică, vor trebui să clarifice în contencios administrativ al cui este clădirea: al orașului sau al composesoratului. Fiindcă din octombrie anul trecut, clădirea este înscrisă în cartea funciară pe numele Composesoratului Mureșul cu sediul în Sovata.
Din câte știm în momentul de față, această procedură s-a realizat în mod abuziv.
Composesoratul reînființat în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, este, din punct de vedere juridic, o asociație, ceea ce înseamnă că activele sale sunt proprietate privată. Cu toate acestea, nici composesoratul nu poate schimba funcția culturală a clădirii, funcție pe care o are de cel puțin 25 de ani, ne-a declarat József Bartha, referindu-se la informațiile oferite de avocatul contactat de către artiști.
Artiștii care își desfășoară activitatea în Vechea Prefectură sunt interesați, în primul rând, să rămână acolo sau într-o locație la fel de centrală, cu o chirie la fel de avantajoasă ca cea pe care o plătesc orașului de cel puțin 25 de ani. Ei plătesc și facturile de utilități, motiv pentru care acum nu mai stau aproape niciodată acolo: nu pot să încălzească încăperile cu pereții de jumătate de metru grosime care uneori se udă din cauza amenajării proaste a străzii, a declarat József Bartha, șeful B5 Studio. De ani de zile, el cere municipalității să transfere contractul de închiriere a spațiului de pe numele său pe cel al fundației sale, pentru a putea folosi banii din proiecte și granturi pentru a acoperi cheltuielile de utilități și de întreținere.
Singura modificare cu care a venit orașul este entitatea contractantă. Timp de zeci de ani, chiria a fost plătită societății de administrare a proprietăților orașului, Locativ SA; din 2021, artiștii au plătit către SPUM, un serviciu public al primăriei. În acest an, orașul a venit cu o firmă nouă. De la jumătatea lunii ianuarie, clădirea istorică, care de-altfel necesită renovare, este administrată de Centrul de Cultură și Artă Târgu Mureș. În momentul în care Centrul a preluat administrarea clădirii, a și izbucnit scandalul transferării dreptului de proprietate.
Conflictul de interes dintre cei doi politicieni este ceva obișnuit, în sensul că niciunul dintre ei nu vrea să vorbească despre acesta. Cazul a fost adus în atenția noastră de mai multe persoane din Târgu Mureș. Ne-au pus la dispoziție documente care nu au fost încă publicate în presă, deși cazul a fost deja semnalat în lunile ianuarie și februarie în presa locală. De aici știm care este poziția celor doi politicieni.
Rătăciți printre cuvinte
Ce înseamnă Nemes Marosszék birtokos közönsége? – ne-am întrebat la mijlocul lunii februarie, când o sursă care a solicitat anonimatul ne-a trimis următorul fragment de registru funciar. Literalmente astăzi ar însemna: Publicul posesor al Nobilului Scaun al Mureșului, iar un sens mai aproape de original ar fi Comunitatea proprietarilor de teren al nobilului Scaun al Mureșului.
Din numărul topo, suprafața și descrierea (casă de piatră cu 28 de încăperi), am văzut că aceasta este într-adevăr prima pagină din vechiul registru cadastral al clădirii contestate.
Între timp, citisem deja în presa locală despre ciudatul caz imobiliar: Composesoratul Mureșul din Sovata a trecut pe numele său Vechea Prefectură din Târgu Mureș. Presa românească a catalogat-o drept o afacere suspectă și a publicat scrisoarea deschisă cu întrebările consilierilor locali ai Partidului Oamenilor Liberi (POL) din Mureș.
Székelyhon a încercat să găsească o explicație, discutând cu topograful și expertul cadastral Botond Rákossy pentru a afla cum a putut înregistra composesoratul pe numele său o proprietatea publică, în condițiile în care clădirea este administrată de municipalitate cel puțin din 1999, primăria o închiriază artiștilor, iar hotărârea guvernului Năstase din 2002 a inclus-o în inventarul orașului. Rákossy, autor al unei cărți despre cele mai absurde 101 încheieri de carte funciară, și la câteva zile distantă și Ferenc Péter, au dat în mare aceeași explicație: orașul pur și simplu a omis să înscrie clădirea în cadastru din 2002 încoace.
Dar, în timp ce Ferenc Péter susține că transferul clădirii în proprietatea actualului composesorat s-a putut realiza doar pentru că în cartea funciară composesoratul figurează ca unic proprietar încă din 1915, nefiind menționată nici măcar naționalizarea, Rákossy spune că
composesoratul ar fi trebuit să inițieze o procedură de restituire.
Cu alte cuvinte, composesoratul ar fi trebuit să ceară clădirea de la primărie, arătând prin ce contract sau lege a intrat în posesia vechiului composesorat, care a fost apoi lichidat prin naționalizare după 1946. În cazul în care cererea este considerată validă, primăria emite o decizie de restituire sau un titlu de proprietate, cu care composesoratul actual se prezintă la oficiul de cadastru pentru a-și înregistra proprietatea asupra clădirii. În cazul în care primăria refuză restituirea, composesoratul poate merge în instanță și revendica proprietatea.
Angajații oficiului de cadastru nu pot stabili singuri succesiunea juridică dintre vechiul și noul composesorat și nu pot transfera dreptul de proprietate asupra clădirii fără un titlu de proprietate sau o decizie de restituire, ne-a confirmat Botond Rákossy. În teorie, un astfel de transfer cvasi-automat e posibil dacă succesiunea este declarată printr-o hotărâre judecătorească, ne-a spus un jurist.
Ferenc Péter susține că composesoratul are o astfel de hotărâre judecătorească pe baza căreia biroul de cadastru a corectat pur și simplu numele anterior, Composesoratul Scaunul Mureș, cu noul nume, Composesoratul Mureșul. (După cum s-a dovedit ulterior, acest lucru nu este adevărat: oficiul de cadastru a transcris numele pe baza unei declarații a însuși președintelui Péter.) În plus, acesta a liniștit opinia publică , asigurându-l că clădirea va continua să servească comunitatea locală, în armonie cu obiectivele municipiului Târgu Mureș.
Această armonie a fost întărită de primarul Zoltán Soós, care a susținut că imobilul nu a fost niciodată proprietatea orașului. A și stricat însă puțin armonia, spunând că va da în judecată oficiul de cadastru pentru a anula înscrierea composesoratului ca proprietar și ca instanța să atribuie clădirea orașului. Întrucât primarul Soós nu a răspuns la solicitările noastre repetate, am aflat de la juriștii noștri că, în virtutea utilizării clădiri timp de zeci de ani, Soós trebuie să inițieze un proces din oficiu pentru a obține proprietatea asupra clădirii.
De fapt, ar fi trebuit să intenteze acest proces acum un an,
după cum am aflat din documentul primăriei pe care l-am primit de la consilierul POL Zolt Pápai. Este vorba de un Memoriu tehnic, o descriere a clădirii emis de un inginer topograf la 1 februarie 2022, care a făcut măsurătorile pentru ca primăria să-și poată înscrie proprietatea în cartea funciară. Vezi capitolul Scopul lucrării:
În descrierea juridică din 2022 se menționa deja că proprietarul era Composesoratul Scaunul Mureș.
Deși primarul Soós știa măcar din luna februarie a anului trecut că în cartea funciară nu figurează orașul ca proprietar , abia după scandalul din acest an a anunțat că va da în judecată oficiul de cadastru.
„Mi s-a adus la cunoștință că municipalitatea nu poate acționa, nu poate investi în clădire pentru că nu-i aparține. Atunci am clarificat situația proprietății cu avocații”, a declarat Ferenc Péter pentru Népújság. De aici se pare de fapt că și el ar fi aflat tot prin februarie 2022 că municipalitatea nu deține clădirea, iar atunci a acționat el cu composesoratul pe care-l conduce.
Cu toate acestea, composesoratul a început demersul pentru înscrierea clădirii cu cel puțin doi ani în urmă, conform extrasului de carte funciară trimis de către organizație portalului Székelyhon.
Extrasul a fost emis în aprilie 2021. Se presupune că composesoratul știa cel puțin din acel moment că ar putea avea legătură cu clădirea.
După cum se arată în extras, o carte funciară este alcătuită din trei părți. Partea A conține numărul topo, dimensiunea, adresa și descrierea fizică a proprietății: o casă de piatră cu un singur etaj și 28 de camere. Partea B arată proprietarul și orice schimbări de proprietari, iar partea C arată sarcinile: dacă a existat o ipotecă asupra proprietății.
Două lucruri au ieșit în evidență din extrasul 2023 publicat de POL.
Una este că composesoratul actual e proprietar abia din octombrie 2022. Altfel spus, dacă municipalitatea ar fi vrut să împiedice ca imobilul să devină proprietatea composesoratului din Sovata, ar fi avut timp, între februarie și octombrie anul trecut, să depună propria cerere la oficiul de cadastru.
Celălalt aspect este că, între înscrierile B2 și B5, lipsesc B3 și B4.
Nu pentru mult timp însă: cei de la POL ne-au trimis o copie a cărții funciare. Mai apoi, oficiul de cadastru ne-a trimis-o și nouă. Acest document se aseamănă foarte mult cu extrasul, dar conține și înscrierile deja expirate.
Și anume, că Ruta Valer, în numele Composesoratului Mureșul, a încercat de două ori, fără succes, să transfere proprietatea pe numele actual al composesoratului. În luna iulie a anului trecut, a încercat să susțină cererea de transcriere cu două hotărâri judecătorești, iar în septembrie și cu un act notarial, care a fost emis în luna septembrie a aceluiași an. Ruta Valer, de profesie topograf, mai prestează și pentru primăria Sovata.
Deoarece, în ciuda încercărilor repetate, nu am reușit să dăm de Ferenc Péter, putem doar presupune că hotărârea din 2000 conține înființarea composesoratului actual. Iar cea din 2003 stabilește probabil că Composesoratul Mureșul este succesorul Composesoratului Scaunul Mureș.
Cu toate acestea, transcrierea cu succes din octombrie anul trecut nu a necesitat hotărâri judecătorești. Era nevoie doar de un act notarial, a cărui copie am reușit să o consultăm, spre surprinderea noastră și datorită unei surse care a cerut să rămâne anonimă. Tot ce scrie în acel act notarial este că Ferenc Péter, președintele composesoratului, declară pe propria răspundere că este de acord cu modificarea înscrierii privind denumirea composesoratului din denumirea veche Composesoratul „Scaunul Mureș” în denumirea actuală de Composesoratul „Mureșul” pe foaia B a noii cărți funciare.
Document fictiv?
Înregistrările din partea B din 2022 au indicat cu lux de amănunte documentele care au justificat sau nu transcrierea. În comparație, despre înscrierea din 1915 se știe doar că a fost făcută la 4 august și se referă la un act fără număr sau nume care ar fi putut intra în vigoare la 1 ianuarie 1915.
Întrucât primisem o copie a foii C a CF-ului vechi de la o sursă anonimă, am mers la biroul de cadastru Mureș pentru a vedea originalul foii B și pentru a solicita o nouă copie. Spre marea noastră surpriză, din versiunea scanată a cărții funciare vechi
lipsește foaia B cu numele proprietarului.
La o astfel de consultare personală, după plătirea taxei, se stă în fața unui ecran de calculator pe care se arată pagini scanate din vechiul registru funciar. Așa am văzut afișată cunoscuta pagină A cu înscrierea caligrafă Nemes Marosszék birtokos közönsége cu o mențiune în limba română deasupra ei, în creion: Composesoratul Scaunul Mureș. Deasupra ei, cu un alt creion, era scris numărul vechii cărți funciare: 946.
În mijloc se află descrierea clădirii în limba maghiară, cu mențiunea Székház (sediu), deasupra, în creion, descrierea fizică în limba română, iar în lateral, suprafața în metri pătrați. Sub descriere, sunt scrise cu pixul numărul de carte funciară nouă și un număr de dosar din 2020. Se presupune că în 2020 a fost deschisă noua carte funciară, acum în format digital. În partea de jos a paginii se află un număr de pagină 1, similar cu inscripția 946.
Rulând în jos, verso-ul alb al acestei pagini prezintă verso-ul inscripției Nemes Marosszék, cu un 2 mare în creion în josul paginii. Mai departe, în loc de pagina B, apare direct pagina C cu două înscrieri și un număr de pagină 3 în partea de jos. Apoi, spatele gol al acestei pagini cu numărul de pagină 4 în partea de jos.
Nu mai există alte pagini scanate, mi-a spus funcționarul de acolo, spre uimirea mea.
De ce considerăm că înregistrarea composesoratului ca proprietar este neregulamentară
Toate cărțile funciare trebuie să aibă foaia B, ne-a declarat expertul în cadastrare Botond Rákossy, care a lucrat până în 2008 ca secretar de stat la agenția cadastrală din București. Foaia B trebuie să fi existat la un moment dat, indiferent de faptul că foile A și C sunt numerotate consecutiv, iar foaia B lipsește acum.
Rákossy, care este și consilier POL în județul Harghita, spune că, după revoluție, oamenii au luat pur și simplu o mulțime de registre funciare de la biroul cadastral din Târgu Mureș. La oficiul din Harghita el a constatat, de asemenea, că lipseau sute de registre funciare vechi.
Nu știm exact, ce date anume și cum au fost transferate din inexistenta pagină B a vechii cărți funciare în capitolul B al celei noi. De asemenea, nu știm nici de ce nu au fost incluse informații despre vechea foaie C în capitolul C al copiei electronice al noului registru funciar. Nu știm nici de ce capitolul B al noii cărți funciare se deschide cu metadatele vechii foi C.
În orice caz, l-am întrebat pe directorul biroului de cadastru Mureș de ce lipsește foaia B originală, cum și de ce datele din foaia C au fost transferate la capitolul B din noua carte funciară și de ce informațiile din vechea foaie C nu au fost transferate la capitolul C din noua carte. Dacă va decide să răspundă, vom actualiza articolul.
Funcționarul care ne-a arătat varianta scanată la fața locului ne-a spus că s-a scanat tot ce aveau pe hârtie din această carte funciară și că persoanele neautorizate nu pot avea acces la documente.
Prima înscriere de pe foaia C este foarte greu de citit, dar primul rând arată clar că numărul de înregistrare (3078) și data (4 august 1915) sunt identice cu înscrierea care deschide partea B a noii cărți funciare: 3078 / 04/08/1915.
Cu ajutorul mai multor istorici, am înțeles că cele două înregistrări de pe foaia C nu au nicio legătură cu atribuirea dreptului de proprietate în noile înregistrări B1 și B2. Vechea foaie C spune că la 4 august 1915 a fost înregistrat un fel de credit asupra clădirii în valoarea de 1270 de coroane, în schimbul căruia László Pap, un locuitor din Târgu Mureș, a dobândit un drept de uzufruct.
Ce am putut citi: „……….” ………… zálog-jog Ezerkétszázhetven kor. tőke részlet és annak összes járulékai, ……. … ….. .. …….. alatt felvett ingatla-nokra (?) és azoknak ha-szonélvezetére Pap László marosvásárhelyi lakós javára bekebeleztetik. – Fősz.: 699 jz. ….
Dreptul de uzufruct înregistrat a expirat după trei luni, la 4 octombrie 1915, data înscrisului C2. Alături de înscrisul C1 scrie Anulare C2. Înscrisul C2 arată că dreptul de uzufruct rezultat din creditul de 1270 de coroane se anulează pe baza hotărârii tribunalului Târgu Mureș nr. P.1482/9/1915.
Naționalizare austro-ungară
Nu am reușit să găsim legea din 1915 care atribuie clădirea Composesoratului Scaunul Mureș. În cel de-al treilea volum din Istoria Ținutului Secuiesc, publicat în 2016 [.pdf, p. 110], autorii menționează trei legi privind composesoratele, dar niciuna dintre ele nu a intrat în vigoare în 1915. Ultima datează din 1913 și reglementează gestionarea pășunilor composesoratelor.
Am găsit însă o lege din 1876 care dispune clar naționalizarea sediului Scaunului Mureș. Este vorba de Legea XXXIII din 1876 privind reglementarea teritoriului anumitor jurisdicții și măsurile referitoare la acestea, care, la punctul 6, sună în felul următor:
„Toate bunurile mobile sau imobile ale județelor (districte, scaune, provincii) unite, în măsura în care sunt folosite în scopuri pur administrative, vor fi administrate de județele unite. Veniturile realizate din aceste bunuri continuă să fie folosite pentru a acoperi cheltuielile administrației, dar sunt contabilizate în favoarea părții în a cărei proprietate se aflau până în prezent.
Singurele excepții sunt clădirile și dotările acestora care sunt deja utilizate în scopuri administrative și de au nevoie județele unite pentru scopuri administrative. Aceste clădiri devin proprietatea publică a județelor unite.”
Pe atunci s-a format județul Mureș-Turda prin unificare, iar sediul Scaunului Mureș a fost folosită în scopuri administrative înainte și după anul 1876. Mai mult, proprietatea forestieră a composesoratului de atunci era administrată tot de județ, cu recunoașterea faptului că proprietatea și beneficiile aparțineau celor 127 de comune care formau atunci Composesoratul Scaunului Mureș. Prin urmare, ceea ce a însemnat de fapt
Publicul posesor al nobilului Scaun Mureș
- în momentul când a fost deschisă cartea funciară originală (nu știm când),
- în 1876, când Scaunul a fost transformat în județ,
- În 1879, când s-a înregistrat firma composesoratului ca o cooperativă a proprietarilor nobili secui ai munților de pe teritoriul Scaunului Mureșul Vechi,
- sau în 1918,
rămâne de interes numai pentru istorici.
O sursă anonimă ne-a arătat un registru de imobile care indică impozitul datorat pe anul 1919. Și aici apare clădirea ca sediu al județului, scutit de impozit, fiind deținut de Publicul posesor al nobilului Scaun Mureș. Numele de sediu de județ și scutirea de impozit pot sugera că Nemes Marosszék se poate referi la organul administrativ. Dar faptul că proprietarul nu apare ca fiind județul Mureș-Turda poate însemna, de asemenea, că imobilul aparținea composesoratului.
Ambele opțiuni pot fi și vor fi dezbătute dacă primarul Zoltán Soós, fidel promisiunii sale, va da în judecată oficiul de cadastru pentru a înregistra clădirea emblematică pe numele orașului. Dar această dispută va fi soluționată în instanță și nu putem decât spera că dezbaterea va fi una profesionistă.
Întrebările noastre pentru Zoltán Soós:
Când ați observat pentru prima dată că proprietatea de pe strada Bolyai nr. 5, care a găzduit studiouri timp de 50 de ani, era înregistrată în cartea funciară ca aparținând Composesoratului Mureșul?
Într-o postare pe Facebook, pe 23 ianuarie, ați promis că veți ataca în instanță decizia biroului de cadastru. Ați acționat deja în instanță dvs. sau juriștii orașului? Dacă nu, de ce nu?
De ce nu a fost dat în judecată oficiul de cadastru timp de un an? Primăria știe de cel puțin un an că în cartea funciară a fostei Prefecturi Vechi figurează ca proprietar Composesoratul Scaunul Mureș.
De ce ați spus că imobilul trecut ca proprietate publică în Cartea Albă a orașului Târgu Mureș din 2002 nu putea fi înregistrat în CF decât până în 2010? Dacă așa stau lucrurile, de ce încercați acum să o treceți în proprietatea municipalității prin intermediul instanțelor de judecată?
Întrebările noastre pentru Ferenc Péter:
Când a fost înregistrată în cartea funciară a Prefecturii Vechi Composesoratul Scaunul Mureș ca proprietar? În calitate de președinte, dvs. ați inițiat transferul?
De ce nu a fost nevoie de o procedură de retrocedare?
Care au fost considerentele care v-au determinat să luați decizia de a revendica Prefectura Veche pentru Composesoratul Mureșul și nu pentru Consiliul Județean Mureș?
Când ați luat cunoștință de faptul că vechiul composesorat ar fi putut să dețină Prefectura Veche?
Ați văzut cartea funciară originală a clădirii?
Știați că versiunea scanată a cărții funciare originale nu include foaia B, adică foaia în care se înregistrează schimbările de proprietate?
Ați văzut vreodată această foaie B?
Știați că înscrierile B1 și B2 din extrase se bazează, de fapt, pe mențiunile din 1915 de pe foaia C a cărții funciare originale? Știați că mențiunile C1 și C2 de pe foaia C nu se referă deloc la proprietar, ci la înregistrarea și eliberarea sau anularea ulterioară a dreptului de uzufruct al unui locuitor din Târgu Mureș?
Mențiunea B1 din extras se referă la o lege nenumerotată și neprecizată care a transferat proprietatea la Composesoratul Scaunul Mureș la 1 ianuarie 1915. Puteți să-mi indicați această lege specifică?
De ce credeți că oficiul de cadastru a refuzat în iulie și septembrie anul trecut să transcrie dreptul de proprietate al imobilului pe baza hotărârilor judecătorești din 2000 și 2003?
Composesoratul Mureșul este cunoscut ca având un inventar detaliat al bunurilor vechiului composesorat. Prefectura Veche este inclusă în acest inventar? În caz afirmativ, este dispus composesoratul să facă publică această parte din vechiul inventar? În caz contrar, ce alte documente are Composesoratul Mureșul pentru a dovedi că predecesorul său a primit clădirea sediului administrativ al județului Mureș-Turda de la statul austro-ungar și că statul român a naționalizat-o abia după 1946?
Dacă vreunul dintre cei doi va răspunde, vom actualiza articolul.
