Lui Zoltán Györke îi este clar că o administrație publică profesionistă este deocamdată doar pe alocuri prezentă în România. În acest moment, el este singurul înalt funcționar public care și-a apărat în instanță dreptul la o carieră independentă de partidele politice. Interviu.

În iulie, a apărut din nou știrea că în urma unui proces Zoltán Györke și-a redobândit încă odată funcția de subprefect al județului Cluj. Dincolo de salariul atractiv, de ce ar ține cineva la o asemenea funcție într-un sistem ce pare frustrant privit din afară, precum administrația publică din România? Care sunt argumentele cu care îi convinge de fiecare dată pe judecători și care sunt motivele pentru care guvernul îl eliberează uneori din funcție?

Persoanele care ocupă funcțiile de prefect și subprefect sunt numite politic de către guvernele care se schimbă atât de frecvent, încât nu mai suntem în stare să ținem minte nici măcar numele ministrului de interne, cu atât mai puțin ale prefecților și subprefecților. Zoltán Györke nu a intentat procese în instanță ca să-i reținem numele – cu toate că i-a reușit și asta.

Ca un ultim mohican al reformei obținute prin constrângere pentru aderarea la UE dar acum pe cale de dispariție, încearcă să demonstreze că și în România administrația publică poate să fie profesionistă. S-ar putea forma o generație de funcționari capabili să soluționeze profesionist problemele administrative, orientați spre interesul cetățenilor, ale căror cariere să fie predictibile și neutre din punct de vedere politic, cum ar fi, spre exemplu, cele ale judecătorilor.

Care sunt piedicile unui asemenea proiect? De ce aproape toate partidele au interese contare? Cum se interferează politicul cu administrația? Cu ce se ocupă de fapt prefectul și subprefectul? De ce se poate desfășura imperturbabil festivalul Untold? Este nevoie de plăcuțe în limba latină pe tăblițele de demarcaţie a perimetrului administrativ-teritorial al municipiului Cluj-Napoca, sau de plăcuța cu citatul atribuit lui Nicolae Iorga pe soclul statuii lui Matia Corvin? Ne-am propus să discutăm cu Zoltán Györke despre acțiunile sale în instanță, dar am ajuns și la subiecte mai delicate. Dialogul plin de digresiuni pe care l-am purtat cu subprefectul este publicat aici într-o formă restructurată și editată.

Tăbliță indicatoare a Clujului
Tăbliță indicatoare a denumirii localității Cluj-Napoca, devenită trilingvă după un îndelung proces în justiție, cu condiția să conțină și precizarea în limba latină conform căreia Napoca este municipiu încă din vremea împăratului Hadrian. Foto: Szabó Tünde

Zoltán Györke face parte din corpul de elită al sistemului public, este înalt funcționar public din 2008. S-a pregătit încă din 1998, cu multă ambiție, pentru o carieră în administrație publică. Înainte, a predat matematică în diferite sate din împrejurimile municipiului Marghita, dar la vârsta de 28 de ani, în vederea unei schimbări radicale de carieră, s-a înscris din nou la facultate. De data aceasta, la specializarea administrație publică a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj-Napoca.

În timpul primei sale studenții la Oradea, Györke a fondat împreună cu câțiva colegi prima asociație studențească, a participat la proteste împotriva regimului postcomunist și a devenit membru al Alianței Civice. Din cauza convingerilor sale anticomuniste s-a înscris mai întâi în PNȚCD, dar acesta nu a mai intrat în parlament la alegerile din 2000, și puțin mai târziu s-a și dezintegrat. La invitația unor tineri liberali, Györke a intrat în PNL în anul 2002, tot un partid de dreapta – ne-a relatat el.

De ce nu UDMR?

Nu doar pentru că a urmat toate studiile în limba română și s-a socializat într-un mediu preponderent românesc. În perioada respectivă, el a fost convins că în maximum 20 de ani problemele minorităților vor fi rezolvate, prin urmare, UDMR își va îndeplini obiectivele propuse și nu a vrut să-și lege cariera de un partid etnic care va deveni mai devreme sau mai târziu de prisos. Presupunerea legată de soluționarea problemelor minorităților a fost greșită, și Györke recunoaște asta.

Primii patru ani din cariera lui administrativă pot avea legătură cu PNL, când a ocupat funcții în care de atunci nu a mai fost numită nici o persoană de naționalitate maghiară din România (și probabil nici înaintea lui nu au fost prea mulți). În 2004 a devenit consilierul personal al lui Marius Nicoară (președintele Consiliului Județean de atunci), iar un an mai târziu a avansat în administrația centrală, fiind director de cabinet în Ministerul Administrației și Internelor.

Zoltán Györke afirmă că a obținut aceste funcții atât de repede datorită pregătirii profesionale și capacității sale organizatorice. Înainte de alegerile locale din 2004, el s-a ocupat de rețeaua electorală a PNL-PD, organizată pe secții de votare, și conform partidelor aceasta a avut un rol important în succesul electoral al lui Emil Boc și al lui Marius Nicoară. La Consiliul Județean Györke a rămas doar șase luni, deoarece un fost profesor din facultate l-a invitat la București, la Ministerul Administrației și Internelor.

În calitate de director de cabinet, în guvernul Tăriceanu a contribuit la elaborarea legislației referitoare la reforma administrației publice, în timp ce țara se pregătea pentru aderarea la UE. El și secretarul de stat responsabil au introdus funcția de city manager în sistem, și practic tot ei au pregătit legea cadru a descentralizării, precum și legea privind noul statut al prefecților.

Zoltán Györke
Zoltán Györke cu prilejul lansării de carte din 2017, în sala de conferințe a Palatului Bánffy. Foto: Szabó Tünde

Györke ne-a explicat că aceste posturi le-a ocupat în calitate de personal contractual și nu de funcționar public, aceștia beneficiază de un statut juridic special. Atât în administrația centrală, cât și în cea locală, majoritatea funcționarilor publici ocupă funcții de execuție, un număr redus ocupă funcții publice de conducere cum ar fi șefii de birou, șefii de serviciu sau directorii. Cei mai puțini sunt înalții funcționari publici, ne-a spus Györke, și ne-a explicat în ce constă statutul lor special.

Profesionalizarea

Györke consideră că ceea ce a contribuit cel mai mult la profesionalizarea sistemului de administrație publică din România au fost condițiile impuse de intrarea în NATO din 2004. A trebuit să ne obișnuim cu respectarea regulilor, s-au înființat noi instituții, precum Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Încă în cadrul negocierilor de aderare, Adrian Năstase le-a promis partenerilor occidentali că funcțiile de prefect și subprefect, respectiv cele de secretar general și secretar general adjunct din ministere vor fi depolitizate. Guvernul a și inițiat proiectul de lege în această privință, iar guvernul Tăriceanu a completat corpul acestora și a pus la cale funcționarea mecanismului.

Conform acestei legi, începând cu 1 ianuarie 2006 toți prefecții și subprefecții ar fi trebuit să fie înalți funcționari publici. Asta înseamnă concret că ei nu pot face parte din partide politice, trebuie să urmeze programul anual de formare specializată organizat de Institutul Național de Administrație din București și să ocupe prin concurs național o funcție publică din categoria înalților funcționari publici. Zoltán Györke a urmat această procedură: și-a dat demisia din PNL și a devenit subprefectul județului Cluj în 2008 în urma unui concurs.

Când s-a format acest corp de elită al înalților funcționari publici, puterea și opoziția au căzut de acord că guvernele vor fructifica și experiența dobândită de prefecții și subprefecții care vor fi eliberați din funcție. Cu alte cuvinte, cei care nu sunt păstrați în funcții, vor fi numiți inspectori guvernamentali – ne-a explicat Györke.

Conform acestuia a și pornit acest sistem rotativ al înalților funcționari publici, iar ocuparea prin mobilitate a acestor funcții publice a devenit naturală. Însă de la bun început au fost prefecți și subprefecți care nu au participat la niciun concurs necesar numirii în funcții, ci au fost numiți în urma unor decizii politice.

Zoltán Györke a subliniat că o astfel de desemnare îi poate asigura cuiva provizoriu funcția de prefect sau de subprefect, însă nu și statutul de înalt funcționar public. În același timp, cei care sunt eliberați din funcțiile menționate fără a fi apoi numiți în alte funcții corepunzătoare categoriei, își pierd calitatea de înalt funcționar public.

O persoană putea fi desemnată politic să exercite astfel de funcții publice pentru maximum 6 luni, cu posibilitatea de prelungire. Însă în acea perioadă, funcția publică rămânea vacantă iar persoanele care au urmat programul de formare puteau să o ocupe oricând prin concurs. Mai precis, nu oricând, ci doar când se organiza concursul.

Repolitizarea și dezavantajele acesteia

Mulți dintre cei care au fost declarați admiși în urma concursurilor din 2008 s-au pensionat deja, unii au fost eliberați din funcție, alții s-au retras din funcțiile corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici. De atunci sunt extrem de puțini cei care au intrat corp, deoarece intenționat nu se mai organizează concursuri deja de zece ani, a explicat Györke. Aproape toate partidele își doresc să elimine statutul de înalt funcționar public, fiindcă majoritatea politicienilor preferă să numească pe cineva în funcțiile respective, chiar și temporar.

Azi doar câțiva prefecți, subprefecți, secretari generali și secretari generali adjuncți din ministere au statut de înalt funcționar public: din totalul de 241 funcții publice, în cazul a 194 au fost desemnate diverse persoane care să exercite temporar funcțiile publice vacante, a declarat Györke.

În general, în aceste funcții sunt numiți oamenii de încredere ai liderilor locali sau județeni de partid, în multe situații fără studii de specialitate, fără o minimă experiență în administrația publică. De multe ori nu-i cunoaște nici ministrul responsabil, cu atât mai puțin primul ministru.

Teoretic legea limitase numirile provizorii: concursul trebuia organizat după maximum 6 luni. Cu toate acestea, un profesor al Universității Tehnice a exercitat funcția de prefect al județului Cluj timp de 5 ani, prin prelungiri din 6 în 6 luni.

Sarcina principală a prefectului este de a verifica legalitatea actelor administrative adoptate de consiliile locale și județene, respectiv să le atace în contenciosul administrativ pe cele pe care le consideră nelegale. Conform Constituției, el conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, cum ar fi Inspectoratul Școlar, Direcția de Sănătate Publică, etc. Acestea sunt în realitate conduse de directorii lor, fiindcă prefectul nu ar putea coordona atâtea instituții, dar poate influența funcționarea lor, ne-a spus Györke. În cazul unor proteste, în situațiile prevăzute de lege, intervenţia în forţă a jandarmeriei se dispune tot de către prefect sau înlocuitorul acestuia.

Interesul partidului aflat la guvernare este ca prefectul unui județ să nu atace actele administrative ale primarilor și consiliilor locale care aparțin aceluiași partid politic, cu alte cuvinte să nu le obstrucționeze activitatea, decât ale celor din opoziție. Așadar, odată ce un partid ajunge la guvernare, nu va susține un sistem în care prefecții sunt specialiști, neutri din punct de vedere politic, așa încât nu s-a mai organizat niciun concurs pentru ocuparea acestor funcții deja de un deceniu.

După cum a dezvăluit Györke, sunt și cazuri în care prefectul nu verifică hotărârile autorităților locale, din cauza unei capacități reduse. În consiliile locale se votează uneori hotărâri vădit nelegale, care în aceste condiții vor produce efecte. De exemplu, bugetul unității administrativ-teritoriale se aprobă tot prin hotărâre a consiliului local, care poate astfel include cheltuieli nelegale efectuate de majoritatea politică sau de către primar.

De fapt, chiar și cetățenii au dreptul să solicite instanțelor de judecată anularea actelor administrative. Diferența este că dacă le atacă prefectul în termen de 6 luni de la comunicare, hotărârile respective se suspendă până în momentul în care instanța se pronunță asupra legalității lor. Dacă cererea se depune de către persoane fizice, hotărârea rămâne în vigoare până la anularea ei de către instanța de contencios administrativ.

Györke este de părere că reprezentanții vieții publice, de la politicieni până la presă, consideră că statutul de politician de facto al prefectului este unul normal– deși atât pentru cetățeni, cât și pentru administrația publică ar fi cel mai bine ca ei să fie specialiști, independenți de partidele politice.

(Dar nu numai prefecții. În timpul pandemiei de coronavirus a devenit evident faptul că multe spitale și Direcții de Sănătate Publică nu sunt conduse de persoane competente. Aceștia au fost copleșiți, chiar depășiți de sarcinile specifice situațiilor de criză: investigații epidemiologice, identificarea cazurilor și a contactelor, organizarea și desfășurarea testărilor, aprovizionarea în timp util cu echipamente și în cantități suficiente, planificarea eficientă a activităților din spitale pentru a evita contactul dintre persoane infectate și sănătoase, etc.)

Györke și-a dorit o carieră de înalt funcționar public. El a considerat că atât pregătirea profesională, cât și experiența dobândită îl recomandă pentru asta. În 2008 s-a eliberat o funcție de subprefect în județul Cluj, așa că a participat la concurs și a obținut funcția. După schimbarea de guvern din 2009 a fost numit inspector guvernamental, printre primii care au îndeplinit această funcție, și în această calitate a verificat documentele primăriilor din județul Cluj referitoare la situațiile de urgență. În această perioadă a scris și a publicat lucrarea sa de doctorat cu titlul Instituția Prefecturii în Clujul interbelic.

Nu doar prin măsuri administrative, ci și prin mijloace politice s-a încercat restrângerea corpul de elită al înalților funcționari publici, dar aceștia s-au opus cu succes împotriva adoptării acelor proiecte legislative. În 2018 a fost adoptat cu o largă majoritate parlamentară Codul administrativ care ar fi repolitizat aceste funcții, însă Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional din cauza încălcării procedurii de adoptare.

În 2013, primul ministru Victor Ponta a decis desființarea funcțiilor publice de inspector guvernamental din motive de economie bugetară. Intenția a fost reducerea cu 4% a numărului de funcții din toate autoritățile și instituțiile publice, iar în cazul Secretariatului General al Guvernului s-a concretizat în desființarea a peste 50 de funcții publice de inspectori guvernamentali. Într-o singură zi aproape toți acești înalți funcționari publici au fost eliberați din funcție. Doar 3-4 persoane au fost păstrate în funcție, dar și asta s-a aflat ulterior – ne-a relatat Györke.

Procesele

Inspectorii guvernamentali disponibilizați au atacat în instanță deciziile, dar nu toți au dus procesul până la capăt și nu toți au câștigat.

Potrivit statutului funcționarilor publici, în situația desființării funcțiilor publice pe care le ocupă, aceștia nu pot fi concediați precum ceilalți salariați din sistemul public. Ei pot fi eliberați din funcție doar din motive disciplinare sau de incompetență. Dar, în termen de 30 de zile de la eliberarea din funcția publică din motive independente de voința lor, ei pot solicita numirea în funcții publice similare vacante. Acest drept le asigură stabilitatea în exercitarea funcției publice, adică motivația să se perfecționeze continuu și să rămână în sectorul public, deoarece nu rămân fără un loc de muncă nici în cazul reorganizării instituțiilor – ne-a explicat Györke.

În 2013, el a știut că o funcție de subprefect din județul Cluj este vacantă, fiind exercitată temporar de către o persoană fără concurs, desemnată prin numire politică. De aceea, a solicitat transferul în această funcție, însă Secretariatul General al Guvernului nu i-a dat niciun răspuns, iar el a deschis procesul. În instanță, el a argumentat spunând că

  • în cazul inspectorilor guvernamentali eliberarea din funcție a încălcat mai multe legi;
  • respectiv că la Secretariatul General al Guvernului nu a avut loc de fapt o reorganizare, aceasta fiind doar un pretext pentru disponibilizarea lor;
  • mai mult, nu li s-au oferit alte funcții de înalți funcționari publici.

După mai mult de doi ani de procese, judecătorii au pronunțat sentința definitivă în 2015, prin care au obligat guvernul să-l numească pe Györke în funcția de subprefect al județului Cluj. În acei ani, a lucrat ca expert independent în administrație publică – a declarat Györke.

Între timp, s-a pronunțat și Curtea Constituțională în sensul că actul normativ privind desființarea funcțiilor de inspectori guvernamentali este neconstituțional, prin urmare Secretariatul General al Guvernului a fost obligat să-i reangajeze. Așa s-a și întâmplat cu toți cei 50, dar au primit atribuții doar o parte din ei – a precizat Györke. În prezent sunt aproximativ 30, dar abilitățile, experiența și pregătirea profesională a 10 dintre ei a fost ignorată până în aprilie 2020, când ministrul dezvoltării regionale și administrației publice i-a însărcinat cu verificarea proiectelor locale finanțate de minister, să controleze legalitatea și modul lor de executare.

Inspectorii guvernamentali pot primi atribuții de la miniștri și de la secretarul general al guvernului. La întrebarea noastră referitoare la tipurile acestora Györke ne-a dat exemple concrete precum coordonarea construcției autostrăzilor sau a spitalelor regionale, adică sarcini de management pentru care este necesară cunoașterea aprofundată a legislației, a proceselor administrative și a sistemului de finanțare prin fonduri UE.

Györke a asistat la mai multe schimbări de guvern în calitate de subprefect până în 2019, când organizația județeană a partidului aflat la guvernare a numit pe altcineva în acestă funcție. Printr-o hotărâre de guvern din februarie 2019, Györke a fost numit din nou inspector guvernamental. În acel moment, nu a dorit anularea acestei hotărâri, ci doar suspendarea ei. A mai rămas două luni în funcția de subprefect, dar nu a reușit să obțină definitiv suspendarea hotărârii de guvern.

În calitate de inspector guvernamental nu a primit nicio atribuție timp de un an, ceea ce i s-a părut umilitor. De aceea, a pornit un nou proces. A solicitat anularea hotărârii de guvern prin care a fost demis din funcție, argumentând că

  • aceasta nu este legală,
  • nu conține motivare de fapt și de drept,
  • iar transferul lui nu s-a realizat în scopurile și condițiile prevăzute de lege.

Guvernul a înaintat recurs și în acest proces, iar din relatările presei s-a părut că Györke a acționat în instanță de mai multe ori pentru funcția de subprefect. În iulie 2020 a câștigat al doilea proces.

Györke spune că el e în acest moment singurul subprefect, înalt funcționar public care și-a păstrat statutul prin intermediul instanței. Un fost coleg de-al lui a câștigat în 2013 un proces similar, dar între timp s-a pensionat. Bineînțeles, el poate fi înlocuit oricând printr-o hotărâre a guvernului, dar cu condiția ca aceasta să fie motivată și să respecte prevederile legale – spune Györke.

În urma primului proces a primit despăgubiri echivalente cu salariul cuvenit pentru cei doi ani când nu a fost în funcție, iar acum va primi diferența dintre salariul de inspector guvernamental și cel de subprefect, de asemenea cheltuielile de judecată. Acei bani publici ar fi putut fi cheltuiți într-un mod mai rațional, a spus Györke, de exemplu prin fructificarea în mod real a expertizei înalților funcționari publici. În cazul persoanelor numite în urma deciziilor politice, pot fi necesare și câteva luni pentru însușirea atribuțiilor de serviciu.

Nu pentru guvern sunt importanți prefecții,

spune Györke. De aceea, nu se poate susține că repolitizarea funcției ar fi necesară pentru ca prefecții să poată fi trași la răspundere și pe linie de partid pentru neîndeplinirea programului de guvernare. Deoarece

  • calitatea de membru de partid nu garantează deloc că acel prefect înțelege ce se întâmplă în administrație,
  • un funcționar public are îndatorirea legală să pună în aplicare dispozițiile primite de la superiorii ierarhici, mai ales programul guvernamental, pe când un politician local se poate sustrage de la această răspundere, iar
  • primii miniștrii nu îi cunosc nici pe jumătate dintre prefecții pe care îi numesc, a spus Györke.

Prefectul îl însoțește pe primul ministru sau pe miniștri cu ocazia vizitelor acestora în județ, dar el este mai important pentru organizația județeană de partid. Din punct de vedere legal ei sunt reprezentanții guvernului, dar de facto mai degrabă reprezintă organizația județeană de partid – este de părere Györke –, sau chiar interesele personale ale președintelui organizației.

Györke spune că desemnarea formală a prefecților și a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor de către organizațiile județene de partid ar fi acceptabilă, dacă în cadrul acestora s-ar regăsi experți de primă mână din domeniul juridic, economic, administrativ, al sănătății sau al educației.

Nu se poate susține că azi prioritatea partidelor politice ar fi concentrarea specialiștilor în jurul organizațiilor lor din teritoriu, sau că s-ar preocupa de formarea profesională a propriilor membri, afirmă Györke, facând referire și la interviul nostru acordat de Levente Salat. Politologul și universitarul clujean i-a reproșat recent UDMR-ului că a neglijat formarea membrilor de partid și educarea alegătorilor.

Lipsa specialiștilor reprezintă o problemă comună a tuturor partidelor, fiind evidentă inclusiv în structurile guvernamentale – a spus Györke. De ce ar fi atunci partidele mai exigente atunci când este vorba despre prefecți?

El este total de acord cu opinia diplomatului Filon Morar, care într-o analiză recentă susținea că funcționarii publici nu trebuie să preia servil ceea ce ar putea contraveni interesului general și nu trebuie reduși la statutul de simple instrumente.

De asemenea, poate constitui o problemă faptul că odată ce primul ministru primește numele persoanei care va fi numită prefect, consilierii săi nu verifică dacă este o persoană competentă și îndreptățită pentru ocuparea funcției respective. Există doar un control minimal – a spus Györke – ca să nu fie desemnată o persoană cu antecedente penale, dar nu și criterii profesionale. Guvernul numește oricine persoană dacă este recomandată de organizația locală, pentru că acesta este interesul partidului.

Prefecții și subprefecții

și-au obținut funcțiile în ultimii 11 ani în urma promovării unor concursuri organizate pentru diverse funcții publice de execuție din mici orașe și comune și a numirii de către primarii acelor localități în funcțiile publice respective. Pentru a fi numită apoi prefect, persoana respectivă trebuia să prezinte diploma de absolvire a unei forme de învățământ superior și dovada că are cel puțin cinci ani de experiență în muncă în orice domeniu, nu neapărat în administrație – a explicat Györke. Mulți, de exemplu și UDMR-ul, au susținut că trebuie repolitizate funcțiile de prefect și subprefect ca să nu mai fie necesară punerea în scenă a unei piese de teatru în care majoritatea actorilor erau la curent cu sensul acestor roluri.

Györke este de părere că demersul corect ar fi reînceperea organizării concursurilor pentru ocuparea funcțiilor din categoria înalților funcționari publici de către comisia specială de la București. Când el a fost membru al comisiei, examenul consta în probe de limbi străine, cunoștințe din domeniul juridic și administrativ. Ulterior au fost organizate câteva concursuri pentru ocuparea funcțiilor de secretari generali și secretari generali adjuncți din ministere, dar nu și pentru cele de prefecți sau subprefecți.

Comisia respectivă este încă constituită, dar nu există voință politică pentru reluarea activității ei – a spus Györke. Codul administrativ prevede că în perioada 2020 – 2021 vor fi organizate concursuri pentru toate funcțiile publice vacante din categoria înalților funcționari publici, ocupate în prezent prin exercitare temporară, dar probabil acest lucru se va amâna din cauza pandemiei.

Györke însuși a intentat procesul pentru a nu-și pierde calitatea de înalt funcționar public, deoarece în lipsa organizării concursurilor acest statut poate fi pierdut în situația eliberării din funcția publică, în favoarea unei desemnări politice. Îi place cariera în administrația publică, a ales-o la maturitate și admite că atât raportul său de muncă cât și atribuțiile îi pot fi oricând modificate, conform legii.

Un alt motiv pentru care nu renunță la acest domeniu și la statut este că dorește să le demonstreze tinerilor care sunt la începutul carierei că și în acest domeniu se poate reuși doar în baza criteriilor profesionale, păstrând o distanță egală față de toate partidele politice.

Mai mult, un corp de funcționari publici profesioniști poate constitui și o reală piedică în fața abuzului de putere al decidenților politici.

Györke consideră că funcționarii publici independenți de partide sunt mai puternici, mai liberi și mai eficienți în administrație decât cei partizani, deoarece nu trebuie să facă dovada unei deosebite bunăvoințe față de cei cărora le datorează desemnarea în funcție.

Györke crede că tinerii, atât cei din sistemul public cât și cei din afara lui, sunt din ce în ce mai sensibili față de abuzurile de putere. Tot mai mulți sunt dispuși să adopte atitudini împotriva exceselor și cu rezultate din ce în ce mai remarcabile, ceea ce consideră că este un proces foarte sănătos pentru întreaga societate.

Subprefecții

sunt înlocuitorii de drept ai prefecților dar pot îndeplini și o parte din atribuțiile acestuia. În fapt, nu au atribuții specifice în afara unor sarcini legate de funcționarea instituției – ne-a explicat subprefectul județului Cluj. Activitatea lor constă în sarcinile pe care le îndeplinesc cu acordul prefectului, adică depinde foarte mult de încrederea pe care prefectul o acordă subprefectului, și cât este de dispus să-i delege din propriile atribuții. De cele mai multe ori, nu prea mult – a adăugat Györke.

Comunicarea dintre cei doi este esențială, dar măsura în care și-au înțeles rolul sau ce interese trebuie să reprezinte. De toate acestea depinde calitatea verificării legalității actelor autorităților administrației publice locale, anularea prin instanță a autorizațiilor de construire sau preocuparea pentru reconstituirea dreptului de proprietate care nici după 30 de ani nu a fost soluționată în România. După părerea lui Györke, această sarcină este neglijată încă în județul Cluj.

El s-a ocupat mai mult de problemele interne, administrative. A coordonat metodologic activitatea secretarilor din primării acolo unde a fost nevoie, respectiv a condus comisia de disciplină pentru analizarea faptelor acestora. Secretarii sunt cei care pregătesc hotărârile consiliilor locale și le contrasemnează pentru legalitate, adică depinde și de ei care va fi ordinea zilei la ședința consiliilor locale, fiind și primul filtru pentru verificarea legalității actelor administrative.

Györke a lucrat împreună cu doi prefecți între 2015 și 2019, dar nu întotdeauna a simțit că ei ar fi receptivi față de activitatea sau opiniile sale profesionale. Consideră că prefecții nu s-au considerat a fi funcționari publici, mai degrabă au fost preocupați de rolul politic, iar Györke în asta nu dorește să le fie partener.

Unele situații scot în evidență pregnant întrebarea dacă prefectul să fie înalt funcționar public sau politician,

spune Györke. De exemplu, nu se aplică un tratament unitar în cazul pierderii calității de ales local în urma excluderii din partidul politic, ordinele prefectului fiind emise în funcție de anumite interese. În unele cazuri calitatea de consilier local s-a pierdut imediat, alteori mandatele au fost păstrate încă pentru o perioadă de timp.

Györke nu cultivă relații cu politicienii UDMR, și nici cu cei din alte partide politice. Bineînțeles îi cunoaște pe demnitarii UDMR și discută cu ei dacă problema se află în zona sa de competență. De asemenea, îi primește cu drag și pe cetățenii de naționalitate maghiară în audiență, dacă i se solicită. A cooperat cu inițiativa Musai-Muszáj, pentru că este preocupat de problemele minorităților și se străduiește să le soluționeze în baza legii și prin mijloace administrative. Este de părere că ar fi importantă cunoașterea acestor reguli, pentru că sunt instrumente mult mai bune pentru apărarea intereselor decât simplul argument al apartenenței la o minoritate.

Gherman si Györke
Cartea lui Györke Zoltán, Napoca, o istorie recentă a Clujului – obsesia romanizării sub două regimuri politice 1974–2014 a fost prezentată, în 2017, printre alții și de Sabin Gherman. Foto: Szabó Tünde

Nu participă însă la acele decizii care sunt eminamente politice. În 2014, alături de Bakk Miklós și de alți clujeni, a propus revenirea la denumirea Cluj a orașului, rebotezat în 1974 Cluj-Napoca. Primarul nu a organizat referendumul local, întemeindu-și decizia pe continuitatea daco-romană, deși până acum nu s-a putut demonstra că între Napoca și orașul istoric Cluj ar exista vreo continuitate din punct de vedere istoric.

Așadar, Clujul a rămas Cluj-Napoca, iar în urma cercetărilor istorice pe care și-a întemeiat inițiativa civică Zoltán Györke a scris o carte: ”Napoca, o istorie recentă a Clujului – obsesia romanizării sub două regimuri politice 1974–2014”. Volumul a fost lansat în 2017.

Rezultatele cercetării lui arată că în păstrarea denumirii Cluj-Napoca a avut un rol important nu doar Emil Boc, ci și Ioan Aurel Pop alături de alți istorici comuniști, iar pentru partidele și opinia publică românească acest nume reprezintă un simbol politic. Mai târziu, le-a propus parlamentarilor județului Cluj să se alăture demersului și să depună în parlament o inițiativă legislativă comună în sensul revenirii la denumirea Cluj a municipiului, însă aceștia au considerat că nu există nici o șansă să fie sprijinită politic.

Deciziile politice delicate nu sunt întotdeauna explicite

La Cluj-Napoca prezența așa-numitei „plăcuțe Iorga” pe soclul statuii lui Matia Corvin este un subiect sensibil. Conform legislației privind protejarea monumentelor istorice, renovarea statuii ar fi trebuit să conducă la restabilirea stării originale, adică nu ar fi fost legală păstrarea plăcuței cu citatul atribuit lui Nicoale Iorga, amplasată în perioada când primar a fost Gheorghe Funar.

Plăcuța Iorga

Fostul primar a susținut că plăcuța a fost acolo deja în anii ˈ30. Ministrul afacerilor interne a dat un ordin neoficial să se verifice în arhive existența vreunui document referitor la acel text, dar nu a fost identificată nici dovadă că Iorga ar fi scris sau declarat așa ceva. Cu toate acestea, plăcuța este în continuare acolo, iar chestiunea a dispărut din agenda publică.

În cartea lui, Györke susține în baza unor documente că primarul Emil Boc este continuatorul unui fel de discurs postfunarist. De exemplu, a respins categoric revenirea la stema tradițională a Clujului. Primăria folosește în continuare stema propusă de Funar care accentuează în mod exagerat originea romană și a fost adoptată în condiții discutabile din punct de vedere legal. Conform opiniei lui Györke, Boc cu a reușit să stabilească o relație de colaborare cu organizația locală a UDMR, dar nu și cu maghiarii din oraș.

De asemenea, nici tăblițele indicatoare a denumirii localității Cluj-Napoca nu au fost amplasate conform legii. Inscripția în limba latină, elaborată tot în colaborare cu Ioan Aurel Pop – Municipium Aelium Napocense ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138) – nu este conformă regulilor care stabilesc forma și conținutul plăcuțelor de acest fel. Însă, până când nimeni nu atacă hotărârea respectivă, textul în limba latină este păstrat în continuare.

Untold, festivalul de muzică techno permanentizat deja în centrul orașului, a crescut semnificativ din 2015 deoarece nimeni nu a vrut să-i deranjeze pe organizatorii din anturajul lui Boc atrăgându-le atenția că ar trebui respectate niște reguli, precum cele privind limita poluării fonice. De asemenea, ar fi fost obligația prefectului să verifice legalitatea actului administrativ prin care consiliul local a pornit acest festival din bugetul orașului.

Stema lui Funar
Stema lui Funar care încalcă mai multe reglementări legale, amplasată pe frontispiciul sediului primăriei, monument istoric reabilitat. Fotó: Szabó Tünde

La a doua ediție a festivalului, forțele de ordine nu au mai fost coordonate de prefect, ci de un ofițer al jandarmeriei trimis din București. Explicația pentru prezența organelor de ordine centrale este faptul că festivalul a crescut atât de mult, încât este nevoie de unități ale poliției, jandarmeriei și pompierilor din alte județe. Toate guvernele, indiferent de culoarea politică, au susținut această inițiativă a lui Emil Boc, care de-a lungul timpului, prin serviciile oferite festivalierilor, a devenit profitabilă și pentru unii localnici.

În calitate de subprefect, Györke a înființat o comisie de specialitate, formată din conducătorii instituțiilor implicate, experți din domeniul protejării monumentelor, reprezentanți ai societății civile și ai bisericilor. Scopul acesteia a fost să identifice posibilitățile legale necesare interzicerii concertelor de amploare în proximitatea monumentelor istorice din centrul municipiului, dar primarul nu și-a manifestat interesul în acest sens.

La două ediții consecutive ale festivalului a solicitat Direcției județene de sănătate publică și Agenției de protecție a mediului să măsoare nivelul de poluare fonică. Așa s-a costatat că nu numai rezultatele măsurătorilor au fost contradictorii, ci și reglementările în materie, care permiteau doar sancționarea printr-o amendă minimă. Nu există nici voință politică pentru modificarea legislației în sensul asigurării reale a dreptului clujenilor la liniște, odihnă și acces liber în spațiile publice.

Doar prevederile legii privind protejarea monumentelor istorice au putut fi puse în aplicare, care obligă organizatorii să achite Ministerului culturii 3% din venitul obținut din evenimentele care au loc în apropierea monumentelor istorice. Ministerul le-a trimis o factură organizatorilor festivalului, dar ei nu au plătit decât în urma unui proces pierdut – am aflat de la Zoltán Györke.

Györke nu s-a considerat niciodată politician, spune că nu e construit pentru asta. De exemplu, nu-i place să țină discursuri. Atunci când a fost totuși nevoit să-l înlocuiască pe prefect la diverse festivități oficiale, s-a documentat zile la rând la Biblioteca Centrală Universitară.

Acum, după mai mult de trei săptămâni de la decizia definitivă a instanței pronunțată în 16 iulie, Zoltán Györke așteaptă încă să fie reintegrat în funcție. Ministerul Afacerilor Interne și Guvernul României nu au de gând să-l elibereze din funcție pe unul dintre cei doi subprefecți ai județului Cluj. Ei au fost numiți să exercite temporar aceste funcții publice, la propunerea PNL, respectiv PMP.

De atunci, guvernul s-a întrunit în mai multe ședințe, în 31 iulie a hotărât ocuparea prin exercitare temporară a funcției publice de subprefect al județului Covasna. Györke are speranța că nu se va repeta ceea ce i s-a întâmplat în 2015, o situație improprie unui stat de drept: hotărârea pronunțată în martie a fost executată abia în iulie, după ce a cerut instanței de judecată să-l oblige personal pe primul ministru și pe ministrul de interne la suportarea unor amenzi pentru fiecare zi de întârziere.

 

Traducere: Orsolya András. Articolul original:

 

Egy átlátható, számonkérhető és demokratikus erdélyi magyar közösségért