Finanțare record din partea guvernului maghiar: Asociația pentru Spațiul Media Transilvan a primit 20 de milioane de euro în câțiva ani. În aplicațiile asociației găsim date vagi și confuze despre audiență, în bugete sunt prevăzute linii de sute de mii de euro pentru "alte servicii", iar dezvoltările promise nu s-au concretizat până acum.

În trei ani și jumătate, până la sfârșitul lunii iunie 2021, Asociația pentru Spațiul Media Transilvan a primit de la guvernul maghiar granturi de 7,45 miliarde de forinți (la cursul de schimb actual 20 milioane euro). Datorită acestor fonduri, în câțiva ani asociația, până atunci necunoscută, a devenit de departe cel mai mare trust media din presa maghiară din Transilvania, cu un portofoliu atât de extins încât e mai ușor să enumerăm organizațiile media care nu fac parte din aceasta.

Nu e ușor să alcătuim o imagine despre mărimea acestei sume. În comparație, suma anuală acordată de guvernul român minorității maghiare – sumă care este de facto bugetul UDMR-ului – este tot 5-6 milioane de euro, adică se compară cu granturile primite anual de această asociație.

Dacă ne uităm la bilanțul pe anul 2020, asociația a avut venituri de 18,2 milioane de lei (3,6 milioane EUR). Asemenea venituri au doar marii jucători pe piața media din România, piață care este mult mai mare decât cel al comunității maghiare.

În ciuda finanțării generoase, nu găsim nici urmă de dezvoltările promise la începutul anului 2018, cum ar fi "web-ul maghiar transilvănean de secolul XXI, Transilvania 3.0". Din câte știm, numărul și salariile jurnaliștilor care lucrează pentru grup nu au crescut în mod spectaculos (de fapt, din cauza pandemiei salariile au fost reduse cu 25% pentru câteva luni în 2020), rețeaua proprie de distribuție a grupului a fost desființată, o serie de ziare locale au fost comasate în cotidianul regional Székelyhon.

Deși se vorbește de dezvoltare digitală spectaculoasă de ani buni, astea nu sunt ușor de găsit – dacă nu ne mulțumim cu canalul YouTube al portalului Székelyhon, care să ducă presa maghiară în secolul 21.

"Această perioadă a încetinit dezvoltările, dar lucrăm pentru a le revigora. Vom continua să ne dezvoltăm, să ne extindem și să creștem, nu am renunțat la aceste lucruri", ne-a răspuns la întrebări președintele Asociației, László Árpád Mohácsi. Răspunsul lui Mohácsi este publicat la sfârșitul acestui articol.

Victima colaterală a războiului Orbán-Simicska

Istoria trustului de presă maghiar din Transilvania a început în 2018, când Udvarhelyi Híradó SRL, o companie apropiată de oligarhul maghiar Lajos Simicska, a intrat în faliment. Mult timp Simicska a fost principalul oligarh al Fidesz: fost coleg de cameră al lui Viktor Orbán și cu un talent înnăscut pentru afaceri, el se ocupa cu tot ce însemna bani de partid.

Gradual, Simicska a devenit atât de puternic în guvern, încât influența lui a început să-l deranjeze pe Orbán. În 2015 cei doi au intrat într-un conflict deschis, guvernul maghiar blocând accesul firmelor lui Simicska la lucrări finanțate din bani publici. Ca urmare Simicska a fost nevoit să renunțe la averea sa.

Revenind la Udvarhelyi Híradó SRL: după ce a început conflictul, Simicska a refuzat să finanțeze această firmă prin intermediul Fundației "Fără frontiere pentru presa maghiară". Însă nici guvernul maghiar nu a mai sprijinit această fundație, temându-se că banii vor ajunge în cele din urmă la fondatorul Simicska.

Situația financiară precară a Udvarhelyi Híradó SRL a mai fost înrăutățită și de managementul defectuos al conducerii de atunci. Împotriva directorului general al societății a fost depusă o plângere penală pe baza unui raport al unui auditor independent.

Ziarele din Secuime salvate prin manevre atent planificate

Guvernul ungar nu a lăsat totuși să se destrame firma care administra mai multe cotidiene (ziarul regional Krónika, și ziarele locale Vásárhelyi Hírlap, Csíki Hírlap, Gyergyói Hírlap, Udvarhelyi Híradó), un săptămânal (Erdélyi Napló) și unul dintre cele mai vizitate portaluri de știri din presa maghiară din Transilvania (szekelyhon.ro).

Manevrele atent planificate s-au desfășurat în mod discret la sfârșitul anului 2017 și începutul anului 2018, unul dintre principalii promotori fiind părintele intelectual și "ambasadorul neoficial" al trustului de presă transilvănean, Szilárd Demeter, născut în Secuime, și care lucra deja de mai mulți ani la un think tank apropiat guvernului maghiar.

Primul pas era un sprijin financiar de 1,45 miliarde de forinți (4,5 milioane de EUR)  acordat unei asociații necunoscute până atunci, Asociația pentru Spațiul Media Transilvan (Erdélyi Médiatér Egyesület) pe 27 decembrie 2017.

Pasul al doilea s-a întâmplat pe 6 ianuarie 2018: Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, dispunând deja de capital, a cumpărat acțiuni de 5% dintr-o mică firmă din Odorheiu Secuiesc, Prima Press SRL, administratorul Príma Rádió, aflat în proprietatea omului de afaceri János László.

Pe data de 8 ianuarie, Prima Press SRL a angajat peste 160 de lucrători ai Udvarhelyi Híradó SRL, aflat în faliment. Câteva zile mai târziu, pe 12 ianuarie, János László și-a vândut partea, iar Asociația pentru Spațiul Media Transilvan a devenit proprietar unic al firmei.

Iluziile s-au risipit repede 

Cine ar fi crezut în 2013, la înregistrarea Asociației pentru Spațiul Media Transilvan, că în mai puțin de cinci ani va deveni principalul actor al presei maghiare din Transilvania? Inițial, asociația a avut un singur scop: publicarea portalului de analiză și opinie Főtér.ro, cu un venit anual de aproximativ 600.000 de lei (120.000 de euro), sumă care a provenit, în cea mai mare parte, din granturi din Ungaria.

"Scopul nostru a fost să reprezentăm diferite subiecte pe o axă de dreapta-stânga și să ajutăm astfel dezbaterea publică în societatea maghiară din Transilvania", a declarat István Szakáts, un activist care a fost pentru scurt timp președinte al asociației la înființarea acesteia.

El își amintește că în prima aplicație portalul Főtér a fost încă definit clar ca un organ de presă care nu era de dreapta, dar apoi și-a dat seama că jurnaliștii de dreapta începeau să predomine în asociație și printre autorii Főtér, de aceea Szakáts a părăsit asociația.

Următorul președinte al asociației a devenit László Árpád Mohácsi, fotograf și grafician, fost membru al biroului de europarlamentar al lui László Tőkés (în aceeași perioadă, Szilárd Demeter era șeful de cabinet al lui Tőkés).

Mohácsi nu are experiență deosebită ca jurnalist sau manager media. În fotografiile de pe Facebook, el poate fi văzut în compania organizatorilor Universității de Vară Tusványos, a activiștilor Partidului Popular Maghiar din Transilvania și a lui Szilárd Demeter.

Demeter Szilárd (előtérben) és Mohácsi Árpád (harmadik) Tusványoson 2018-ban. Fotó: Tusványos Facebook-oldala
Szilárd Demeter (în prim plan) și Árpád Mohácsi (al treilea) la Universitatea de Vară de la Tusványos în 2018. Foto: pagina Facebook al Tusványos

Portofoliul continuă să crească permanent

După manevrele de la începutul anului 2018, Asociația și-a continuat achizițiile. În această primăvară, de exemplu, au cumpărat Radio GaGa din Târgu Mureș, unul dintre proprietarii postului fiind fostul senator UDMR György Frunda.

Cea mai mare firmă aparținând asociației este Prima Press SRL, care deține marea majoritate a angajaților trustului media: 189 de persoane, și care publică majoritatea organelor media din grup. Societăți mai mici sunt Agotika Invest SRL, Friss FM din Sfântu Gheorghe și Kelet Info SRL din Gheorgheni, deținătoarea licenței pentru Fény TV. Anterior, o serie de alte publicații au aparținut Editurii Varjúvár SRL care s-a desființat, iar personalul angajat acolo a fost preluat de Asociația pentru Spațiul Media Transilvan. Managementul grupului și vânzarea de spații publicitare este asigurată de o societate înființată în acest scop, Transversum SRL. Această firmă este deținută doar parțial de către asociație: 20% din acțiuni e deținută de o firmă din Ungaria, Magyar Médiaszolgáltatást Támogató Központ Nonprofit Kft.

Cele aproximativ 30 de canale media din portofoliul asociației sunt enumerate pe site-ul Transversum, care vinde spații publicitare: pe lângă cotidienele și site-urile acestora, portofoliul include, de asemenea, și posturi de radio comerciale, un portal de locuri de muncă, o revistă pentru femei, un supliment cultural, televiziune locală și chiar un serviciu de teletext.

Publicitate: 10% din venituri

E dificil de estimat suma veniturilor independente de guvernul maghiar. Nu avem date privind veniturile din vânzarea publicațiilor tipărite. Însă cifra de afaceri al Transversum SRL, care se ocupă cu vânzarea de publicitate, era de 2,2 milioane de lei în 2019.

Anul trecut cifra de afaceri al firmei a scăzut la 1,6 milioane de lei probabil din cauza pandemiei, însă această pierdere a fost parțial compensată prin sumele primite ca și parte a campaniei anti-COVID al guvernului. Potrivit datelor publicate de ExpertForum, firmele aparținând trustului de presă au primit aproximativ 250 mii de lei până la finalul 2020.

Aceste venituri de 1,8-2,2 milioane de lei reprezintă aproximativ 10-15% din veniturile trustului. Acest aspect este important pentru că la început s-a promis că firmele media își vor reduce costurile de funcționare, și trustul de presă va deveni independent financiar pe termen mediu.

Deși la început asociația a cumpărat în principa organe media afiliate opoziției UDMR, mai târziu acest lucru s-a schimbat. Portofoliul și mijloacele de informare asociate includ aproape toate organele de presă locale care nu sunt deținute direct de UDMR.

Opinii critice față de guvernul maghiar nu pot fi publicate 

În ciuda ofertei mediatice aparent bogate, consumatorii media maghiari din Transilvania nu au prea multe opțiuni: pot urmări fie organele de presă gestionate de Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, fie cele finanțate de UDMR, adică Erdélyi Magyar Televízió (Televiziunea Maghiară Transilvană) și Erdély FM, gestionate de Fundația Jenő Janovics, și maszol.ro, publicat de Fundația Progress.

În principiu, finanțarea redacțiilor maghiare ale televiziunii și a radioului public ar trebui să fie independentă de politică, însă conducătorii acestora sunt, de asemenea, numiți în mare parte pe criterii politice de către UDMR.

Deși mulți s-au temut că banii din Ungaria vor însemna apariția unei propagande pro-guvernamentale strict centralizate după modelul de la Budapesta și  în Transilvania, nu există niciun semn că acest lucru s-ar fi întâmplat.

Potrivit surselor noastre, important nu e ceea ce se poate scrie, ci mai degrabă ceea ce nu: nicio voce critică la adresa guvernului maghiar nu poate apărea în publicațiile trustului de presă. Deși în trecut au existat exemple de materiale critice la adresa UDMR, și acestea au dispărut în timpul campaniilor electorale din ultimii ani.

Am auzit în repetate rânduri că achizițiile Asociației pentru Spațiul Media Transilvan sunt de fapt un nou instrument de a controla UDMR-ul.

"Acest conglomerat are o singură funcție: să controleze UDMR", a declarat o sursă, care a precizat că UDMR ar avea probleme dacă acest trust media ar deveni brusc critic în timpul unei campanii electorale. O altă sursă, un politician maghiar din opoziția UDMR, a explicat logica Fidesz din spatele achizițiilor: "mai bine îl cumpărăm noi, ca nu cumva să-l cumpere altcineva". (Articolul nostru despre cum a evoluat relația Fidesz-UDMR este disponibil aici.)

Nu e clar câți cititori și ascultători au aceste publicații media

În afară de interviul elocvent al lui Szilárd Demeter, care promitea un "web maghiar transilvănean al secolului XXI, Transilvania 3.0", nu se cunosc prea multe despre ideea de transformare a spațiului media transilvan. Primul acord de finanțare de 1,45 miliarde de forinți semnat cu Ministerul Resurselor Umane din Ungaria nu conține aproape nimic concret. Recent, însă, Fondul Bethlen Gábor, care administrează granturile ulterioare, ne-a răspuns la solicitarea de informație, și ne-a trimis cererile de finanțare și rapoartele Asociației pentru Spațiul Media Transilvan.

Pe baza aplicațiilor, nu e ușor să ne facem o idee despre numărul de vizitatori ale organelor de presă din portofoliu: documentația anexată la cererea de finanțare nu oferă date autentice care să ateste numărul de utilizatori.

În cereri, asociația furnizează cifre diferite, uneori contradictorii, privind numărul de utilizatori. De exemplu, în cererea de finanțare din ianuarie 2019 se precizează că "numărul publicului ziarelor, portalurilor și posturilor de radio depășește 300.000 de persoane". Aplicația din iunie 2019 arată că doar platformele online ale ziarelor tipărite "au sute de mii de vizitatori".

Un an mai târziu, în aprilie 2020, cererea de finanțare precizează că „70 de canale de comunicare (portal online, facebook, etc.) sunt legate de produsele media ale grupului ", care ajung la un total de 900 de mii de maghiari din Transilvania pe lună. În altă parte, în aceeași cerere, se afirmă că grupul media ajunge la aproximativ 400.000 de persoane.

Aplicațiile asociației pot fi accesate aici (Google Drive link)

Crește sau scade?

Dacă citim cu atenție, ajungem să fim și mai confuzi. „Ca urmare a muncii noastre persistente și organizate, am reușit să ne creștem numărul de cititori în ciuda tendințelor pieței", se arată în cerere. Câteva pagini mai târziu, "menținerea numărului de cititori rămâne un obiectiv" și "chiar și menținerea constantă a numărului de cititori este o provocare în condițiile schimbate”.

BGA acordă subvențiile de aproape două miliarde de forinți pe an pe baza unor cereri de doar câteva pagini  care în mare parte conțin generalități fără prea multe detalii. Nu este clar ce parametrii și metode de măsurare au fost folosite pentru a calcula numărul de cititori, și cum au fost colectate datele de la radio, serviciile de teletext sau chiar ziarele tipărite.

Un alt mister este cum au reușit să tripleze numărul publicului în puțin peste un an, din ianuarie 2019 până în aprilie 2020 - în timp ce se plâng că menținerea numărului de cititori este o provocare. Un alt motiv pentru care aceste date sunt dificil de urmărit este că nu există cifre publice, oficiale, privind cititorii și ascultătorii publicațiilor tipărite și a posturilor de radio.

O grămadă de bani pentru cititori puțini

Este mai ușor cu platformele online. Potrivit datelor publicate pe Székelyhon, cel mai mare portal al grupului media, numărul de utilizatori ai platformelor online ale grupului (users, conform Google Analytics) a fost de aproximativ 600-900 de mii pe lună în anul 2020. Prin urmare, acest număr este aproximativ același cu cel indicat în cererea de finanțare. Deși datele furnizate de organizația independentă de audit din România, BRAT, sunt diferite, discrepanța se poate datora și unor metode de măsurare diferite.

În 2020, platformele online ale grupului au avut un total de 7,7 milioane de vizitatori. Deși la prima vedere pare să fie o cifră semnificativă, nu este chiar atât de mare: maszol.ro, celălalt jucător important de pe piața media online maghiară din Transilvania, a avut anul trecut 6,6 milioane de utilizatori. Acest portal este administrat de Fundația Progress, fondată de UDMR, iar anul trecut a avut venituri de 240.000 de euro, o fracțiune din bugetul grupului de ziare Székelyhon.

Presa scrisă e luată în calcul doar timp de încă câțiva ani

Proiectul anexat la una dintre cererile de finanțare arată că o proporție semnificativă de abonați la publicațiile tipărite au renunțat la abonament în 2020. Prin urmare, în viitor asociația își va consolida prezența online.

"Piața presei scrise a fost afectată semnificativ de pandemie (...) În vânzarea publicațiilor din portofoliul Asociației pentru Spațiul Media, ne-am confruntat cu faptul că hârtia este văzută ca un mediu de infecție și de către consumatori-abonați. (...) Un număr semnificativ dintre abonații noștri au plecat din acest motiv. (...) Provocarea profesională a perioadei este cum putem/se pot reeduca consumatorii noștri de media clasică, tradițională, să fie receptive la noile tehnologii, astfel încât să le putem adresa și prin intermediul aplicațiilor online sau mobile."

Planul descrie apoi un viitor destul de sumbru pentru publicațiile tipărite ale grupului:

"în așa-numita perioadă de tranziție, va trebui să se mențină canalele tradiționale (presa tipărită). Nu se recomandă desființarea peste noapte a presei tipărite. (...) Întrebarea strategică pentru perioada următoare este cum să transformăm presa scrisă în conținut care să își păstreze funcția de formare și protecție a comunității, indiferent de platformă."

"(...) Timp de 3-5 ani, încă se mai poate conta pe rolul mediator al presei scrise, iar tranziția către canale alternative trebuie planificată și organizată. Sarcina pe termen mediu și lung este de a consolida portalurile de știri care aparțin asociației (Székelyhon, Krónika, Liget, Nőileg etc.) și de a extinde canalele de acces la acestea (aplicații mobile, social media).

Un pilon al supraviețuirii noastre

Potrivit lui Árpád Mohácsi, autorul proiectului, "existența și funcționarea grupului media este o problemă vitală", "(...) expunerea sa este extrem de mare din cauza pieței media nefavorabile și a naționalismului scenei politice românești", "grupul media este unul dintre pilonii nu doar ai informării în limba maghiară, ci și ai supraviețuirii comunității maghiare din Transilvania".

Dar pe ce se cheltuiesc toți acești bani? Potrivit bugetelor anexate la cereri, Asociația pentru Spațiul Media Transilvan utilizează o mică parte din bani pentru a-și acoperi propriile costuri de funcționare, iar o parte mai mare este distribuită pentru a acoperi costurile firmelor și publicațiilor pe care le deține și pentru a plăti salariile angajaților săi. Aceste costuri se ridică la aproximativ 600-800 de milioane HUF (1,7-2,2 milioane EUR) pe an.

Din documente însă nu reiese însă ce alte cheltuieli va acoperi asociația din acest sprijin anual de 1,8 miliarde de forinți (5 milioane de euro), majorat la 2,2 miliarde (6,1 milioane de euro) în prima jumătate a anului 2021, în afară de costurile salariale ale celor 220-250 de angajați (grupul avea 242 de angajați în 2020, potrivit bilanțurilor) și costurile de funcționare și de cheltuieli.

Un milion de euro pentru cumpărarea unor organe media

Chiar și printre datele sumare găsim niște informații suspecte: în bugetul din 2019-2020, de exemplu, 58 de milioane de forinți (160 de mii de euro) au fost alocate pentru "dezvoltarea unui program IT". În anul următor, alte 40 de milioane HUF (110 000 EUR) au fost alocate în același scop.

Cheltuirea a 270.000 de euro pentru dezvoltarea de software este suspectă pentru că există o mulțime de aplicații gratuite sau foarte ieftine pentru editare, management de conținut, sau gestionarea afacerilor. Dacă ne uităm la organele media din portofoliu, acestea nu par să aibă nevoie de niște softuri specifice.

Deși un spațiu publicitar mai eficient decât portofoliul asociației e greu de imaginat, în perioada 2020-2021 s-au bugetat și 30 de milioane de forinți (83 de mii de euro) pentru publicitate.

O altă linie de buget suspectă în cheltuielile planificate pentru 2020-2021 este alocarea a 350 de milioane de forinți (1 milion de euro) pentru achiziționarea de organe media. Acest lucru ne-a atras atenția pentru că, cunoscând situația presei din Transilvania, nu vedem nicio firmă media care ar valora 1 milion de euro și să nu facă parte deja din portofoliul asociației.

Alte servicii: aici se ascunde misterul?

Cele mai ciudate sunt totuși acele „alte servicii": acestea reprezintă o poziție de 285 de milioane de forinți (790 de mii de euro) în bugetul din 2019-2020, și 200 de milioane de forinți (550 de mii de euro) în bugetul anterior. Este puțin probabil ca aceste alte servicii să acopere costuri specifice, deoarece toate celelalte cheltuieli, de la costurile de tipar și birotică până la costurile de protocol și diurne, sunt enumerate în detaliu în altă parte.

"Investițiile, dezvoltările etc. sunt informații confidențiale, nu le putem împărtăși pentru că aș încălca secrete de afaceri", a răspuns László Árpád Mohácsi când l-am întrebat despre aceste poziții ciudate din bugete.

Potrivit președintelui asociației, ei își construiesc în mod constant comunitatea, lucrează neobosit pentru a construi cea mai modernă afacere de media culturală din Transilvania și caută finanțare prin fonduri nerambursabile. "În tot acest timp, dăm socoteală pentru fiecare bănuț către finanțator în conformitate cu toată legislația relevantă, plătind toate impozitele la timp", a scris el.

„Ne dezvoltăm, ne extindem, creștem”

"Situația generală a presei e departe de a fi luminoasă, schimbarea obiceiurilor de consum din ultimii ani și efectele economice ale pandemiei afectează aproape totul, inclusiv acest sector, dar, cu toate acestea, am obținut rezultate de care suntem pe bună dreptate mândri.

Ne extindem în mod constant, publicând din ce în ce mai mult conținut divers din surse proprii, pe tot mai multe canale. Numărul de utilizatori crește constant, datorită muncii noastre temeinice și perseverente. Asta înseamnă că nu numai că nu am desființat rețeaua noastră de distribuție, ci o extindem într-un ritm fără precedent.

În timpul pandemiei, am încercat să nu concediem colegii care lucrează în firmele noastre, și să le păstrăm cu orice preț, pentru că știam că cei care rămân în stradă vor avea dificultăți în a-și găsi din nou un loc de muncă. Această perioadă a încetinit dezvoltările, dar lucrăm pentru a le revitaliza. Continuăm să ne dezvoltăm, să ne extindem și să creștem, nu am renunțat la aceste lucruri", spune Mohácsi.

Foto pe prima pagină: Szilárd Demeter (stânga) și președintele Asociației pentru Spațiul Media Transilvan, Árpád László Mohácsi. Sursa foto: Facebook

This report has been prepared with support from IRI's Beacon Project. The opinions expressed are solely those of the author and do not reflect those of IRI.