Cheia succesului proiectelor este cunoa\u0219terea local\u0103, cooperarea \u0219i schimbarea de mentalitate: recunoa\u0219terea faptului c\u0103 apa nu trebuie evacuat\u0103 c\u00e2t mai repede posibil, ci trebuie re\u021binut\u0103 la fa\u021ba locului. Aceasta nu mai este doar o chestiune de protec\u021bie a mediului, ci o condi\u021bie pentru supravie\u021buirea pe termen lung a comunit\u0103\u021bilor rurale. <\/p>\n\n\n\n
Foamea de p\u0103m\u00e2nt \u0219i setea de ap\u0103 \u00een regiunea Homokh\u00e1ts\u00e1g<\/h2>\n\n\n\n
De \u00eendat\u0103 ce cobor din ma\u0219in\u0103, picioarele mi se afund\u0103 \u00eentr-un sol nisipos \u0219i af\u00e2nat, care seam\u0103n\u0103 mai degrab\u0103 cu cel de pe malul m\u0103rii. C\u00e2t vezi cu ochii, \u00een jurul meu se \u00eentinde o c\u00e2mpie pustie, cu c\u00e2mpuri arate, c\u00e2teva case vechi \u0219i s\u0103r\u0103c\u0103cioase \u00eempr\u0103\u0219tiate ici-colo \u0219i c\u00e2teva zone cu tufi\u0219uri. Ne afl\u0103m \u00een Csem\u0151, \u00een apropiere de Kecskem\u00e9t, \u00een zona fermelor mici din Homokh\u00e1ts\u00e1g. Este februarie \u0219i iarna a fost relativ ploioas\u0103, dar nisipul totu\u0219i este uscat.<\/p>\n\n\n\n \u201eAici e foame de p\u0103m\u00e2nt \u0219i sete de ap\u0103\u201d \u2013 rezum\u0103 situa\u021bia G\u00e9za Szab\u00f3, care locuie\u0219te \u00eempreun\u0103 cu familia sa la una dintre fermele izolate \u0219i care, al\u0103turi de mul\u021bi al\u021bi locuitori ai fermelor, \u00eencearc\u0103 cumva s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. \u201eDac\u0103 vrei s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti aici doar din p\u0103m\u00e2nt, ai nevoie de 80\u2013100 de hectare\u201d \u2013 spune Szab\u00f3. O parte a problemei este c\u0103 aici sunt <\/p>\n\n\n\n astfel \u00eenc\u00e2t cei care nu privesc ferma doar ca pe o locuin\u021b\u0103, ci ca pe o surs\u0103 principal\u0103 de venit, trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o nou\u0103 func\u021bie pentru aceasta. Szab\u00f3 se ocup\u0103 de cai \u0219i organizeaz\u0103 cursuri de echita\u021bie, iar so\u021bia sa are un cabinet de psihologie la ferm\u0103. <\/p>\n\n\n\n \u00cen ultimii dou\u0103zeci de ani, clima din regiunea Homokh\u00e1ts\u00e1g, \u00een jurul ora\u0219ului Kecskem\u00e9t, s-a schimbat \u00een mod vizibil. De\u0219i cantitatea anual\u0103 de precipita\u021bii nu a sc\u0103zut drastic \u00een fiecare an, distribu\u021bia ploilor a devenit mai extrem\u0103. <\/p>\n\n\n\n \u00cen aceast\u0103 regiune, verile secetoase sunt din ce \u00een ce mai frecvente, \u00een timp ce stratul de z\u0103pad\u0103 din timpul iernii \u2013 care \u00eenainte se infiltra \u00eencet \u00een sol \u2013 a disp\u0103rut aproape complet. Conform studiilor, din cauza cre\u0219terii temperaturii \u0219i a intensific\u0103rii evapor\u0103rii, o cantitate din ce \u00een ce mai mic\u0103 din precipita\u021biile c\u0103zute reu\u0219e\u0219te s\u0103 alimenteze efectiv solul \u0219i rezervele de ap\u0103. Cel mai grav semn al schimb\u0103rilor este <\/p>\n\n\n\n \u00cen numeroase puncte din regiunea Homokh\u00e1ts\u00e1g, nivelul apei freatice a sc\u0103zut cu 3\u20135 metri \u00een ultimele decenii, \u00een unele locuri \u00eenregistr\u00e2ndu-se o sc\u0103dere \u0219i mai mare. \u00cen jurul ora\u0219ului Kecskem\u00e9t exist\u0103 zone \u00een care apa freatic\u0103, care \u00eenainte se g\u0103sea la o ad\u00e2ncime de c\u00e2\u021biva metri, se afl\u0103 ast\u0103zi la aproape zece metri ad\u00e2ncime. <\/p>\n\n\n\n \u00cen spatele acestui proces se afl\u0103 \u00een primul r\u00e2nd schimb\u0103rile climatice, dar \u0219i captarea intensiv\u0103 a apei, iriga\u021biile, precum \u0219i exploatarea terenurilor bazat\u0103 pe drenaj. Toate acestea accelereaz\u0103 procesul de de\u0219ertificare. De aceea, regiunea Homokh\u00e1ts\u00e1g dintre Dun\u0103re \u0219i Tisa este men\u021bionat\u0103 din ce \u00een ce mai des ca o regiune a Ungariei care se transform\u0103 \u00een semi-de\u0219ert. \u00cen ciuda situa\u021biei deprimante, G\u00e9za Szab\u00f3 <\/p>\n\n\n\n De\u0219i s-a n\u0103scut la ora\u0219, r\u0103d\u0103cinile familiei sale se afl\u0103 aici, \u00een lumea fermelor izolate. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie a visat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 la ferm\u0103. La universitate a studiat geografia, s-a specializat \u00een geologie \u0219i \u0219i-a f\u0103cut licen\u021ba dintr-un subiect din domeniul hidrogeologiei. \u00cen plus, a absolvit un liceu tehnic de silvicultur\u0103 \u0219i s-a ocupat de apicultur\u0103.<\/p>\n\n\n\n Ne urc\u0103m \u00eentr-o ma\u0219in\u0103 de teren \u2013 \u00een remorc\u0103, \u00een spate, sunt lope\u021bi \u0219i c\u00e2teva roabe. Mergem cu ma\u0219ina doar c\u00e2\u021biva kilometri, iar el ne poveste\u0219te pe parcurs: <\/p>\n\n\n\n \u201eM\u0103 intereseaz\u0103 modul \u00een care aceste crize interac\u021bioneaz\u0103 \u00eentre ele. Acum vorbim despre ap\u0103, dar este vorba de o criz\u0103 mult mai complex\u0103. \u00centotdeauna trebuie s\u0103 existe ceva de care s\u0103 ne temem. \u00cen acest moment, ne temem de secet\u0103\u201d, ne explic\u0103 el.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n \u201eSunt o persoan\u0103 orientat\u0103 spre solu\u021bii, \u00eencerc s\u0103 privesc totul cu optimism \u0219i s\u0103 scot ce e mai bun din orice situa\u021bie. \u0218i aceast\u0103 situa\u021bie poate fi schimbat\u0103. <\/p>\n\n\n\n dac\u0103 am f\u0103cut tot ce am putut\u201d \u2013 spune Szab\u00f3. Ma\u0219ina opre\u0219te l\u00e2ng\u0103 ni\u0219te tufi\u0219uri. \u00cempreun\u0103 cu fratele s\u0103u mai mic, Istv\u00e1n, descarc\u0103 repede uneltele, \u00eempart pr\u0103jiturile mamei lor, apoi mica noastr\u0103 echip\u0103 se aventureaz\u0103 \u00een tufi\u0219uri. \u00cen spatele copacilor se afl\u0103 un \u0219an\u021b, peste care este construit un prag din p\u0103m\u00e2nt b\u0103t\u0103torit. Deasupra pragului se afl\u0103 pu\u021bin\u0103, foarte pu\u021bin\u0103, ap\u0103.<\/p>\n\n\n\n Ne afl\u0103m \u00eempreun\u0103 cu partenerii no\u0219tri de proiect, jurnalistul \u0219i fotograful de la KecsUp<\/a> Kecskem\u00e9t, \u0219i astfel, la fa\u021ba locului sunt mai mul\u021bi jurnali\u0219ti \u0219i fotografi, dec\u00e2t muncitori \u0219i ne \u0219i sim\u021bim jena\u021bi de asta. \u201eNu-i nimic, re\u021belele sociale au un impact mult mai mare dec\u00e2t toat\u0103 munca pe care o facem noi aici. E mult mai util s\u0103 fluturi o lopat\u0103 \u00een fa\u021ba camerei dec\u00e2t s\u0103 cari p\u0103m\u00e2nt \u00een \u0219an\u021b\u201d \u2013 spun fra\u021bii Szab\u00f3 r\u00e2z\u00e2nd, \u00een timp ce \u00eencarc\u0103 roabele cu p\u0103m\u00e2nt. <\/p>\n\n\n\n Gluma are \u00eens\u0103 baz\u0103 real\u0103: mi\u0219carea de protec\u021bie a resurselor de ap\u0103 din Ungaria a \u00eenceput s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia la nivel na\u021bional \u00een ultimii ani, pe fondul secetelor \u0219i al lipsei de ap\u0103 din ce \u00een ce mai grave. <\/p>\n\n\n\n Fermierii, ecologi\u0219tii \u0219i reprezentan\u021bii societ\u0103\u021bii civile \u00ee\u0219i promoveaz\u0103 activitatea \u00een principal pe re\u021belele de socializare \u2013 Facebook \u0219i YouTube \u2013, unde se g\u0103sesc o mul\u021bime de materiale, iar aceste videoclipuri \u0219i podcasturi constituie principalele instrumente pentru schimbarea mentalit\u0103\u021bilor. <\/p>\n\n\n\n Una dintre principalele cauze ale crizei hidrologice din Bazinul Carpatic este faptul c\u0103, \u00een ultimul secol \u0219i jum\u0103tate, din cauza lucr\u0103rilor de regularizare a r\u00e2urilor \u0219i a drenajelor, apa se scurge prea repede din peisaj. Administratorii resurselor de ap\u0103 depun eforturi pentru ca precipita\u021biile s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 c\u00e2t mai mult timp \u00een zon\u0103, s\u0103 se infiltreze \u00een sol \u0219i s\u0103 alimenteze din nou p\u00e2nza freatic\u0103 \u0219i habitatele care se usc\u0103.<\/p>\n\n\n\n La fel ca fra\u021bii Szab\u00f3 \u0219i voluntarii din jurul lor, \u0219i membrii mi\u0219c\u0103rii lucreaz\u0103 cu solu\u021bii simple, adaptabile la scar\u0103 local\u0103. <\/p>\n\n\n\n \u00cenchid \u0219an\u021buri, construiesc baraje mici, refac habitatele acvatice temporare sau promoveaz\u0103 metode de utilizare a terenurilor care contribuie la reten\u021bia apei. <\/p>\n\n\n\n \u201eDe fapt, eu nu m-am al\u0103turat mi\u0219c\u0103rii ap\u0103r\u0103torilor apelor. Am \u00eenceput s\u0103 fac asta pe cont propriu, de patru ani. La \u00eenceput, construiam barajele noaptea, cu lanterna frontal\u0103, ascunz\u00e2ndu-m\u0103 printre tufi\u0219uri \u2013 ziua nu se putea pentru c\u0103 mi s-ar fi f\u0103cut observa\u021bii\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te G\u00e9za Szab\u00f3. <\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n Fratele s\u0103u, Istv\u00e1n, s-a mutat la ferm\u0103 acum doi ani, iar \u00eemp\u0103r\u021birea sarcinilor s-a f\u0103cut rapid: G\u00e9za, cu personalitatea sa exploziv\u0103, este specialistul \u0219i purt\u0103torul de cuv\u00e2nt, iar Istv\u00e1n, mai t\u0103cut \u0219i mai retras, este organizatorul mi\u0219c\u0103rii. Activit\u0103\u021bile s-au diversificat: pe l\u00e2ng\u0103 protejarea resurselor de ap\u0103, ei str\u00e2ng gunoiul, planteaz\u0103 copaci \u0219i se ocup\u0103 de copiii din zon\u0103 care tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie extrem\u0103. <\/p>\n\n\n\n La \u00eenceput, la aceste activit\u0103\u021bi participau doar cei care treceau pe la ferma de cai, dar acum cercul participan\u021bilor s-a l\u0103rgit. \u201eMul\u021bi nu \u00een\u021beleg ce \u00eenseamn\u0103 protec\u021bia apelor. <\/p>\n\n\n\n am crescut \u00eentr-un peisaj artificial \u0219i, deoarece vedem asta \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, suntem \u00eenclina\u021bi s\u0103 credem c\u0103 este ceva normal. Dar, pe vremuri, lucrurile st\u0103teau cu totul altfel\u201d, explic\u0103 G\u00e9za Szab\u00f3. Tufi\u0219ul acolo unde se afl\u0103 \u0219an\u021bul este un exemplu foarte bun \u00een acest sens. <\/p>\n\n\n\n Acest \u0219an\u021b este un canal al p\u00e2r\u00e2ului Kis-Gerje, amenajat artificial, ad\u00e2ncit \u0219i drenat. Este singurul p\u00e2r\u00e2u din zon\u0103 ale c\u0103rui ape sunt curate \u0219i nu se alimenteaz\u0103 din ape uzate epurate sau neepurate.<\/p>\n\n\n\n \u0218i, de\u0219i nu am spune asta despre acest \u0219an\u021b situat la marginea c\u00e2mpului arat, \u0219tim din vechile h\u0103r\u021bi militare c\u0103 pe acest curs de ap\u0103 func\u021bionau odinioar\u0103 opt mori de ap\u0103. <\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 ap\u0103 alimenta un lan\u021b de lacuri \u0219i mla\u0219tini; stuf\u0103ri\u0219ul impenetrabil avea o l\u0103\u021bime de 1\u20131,5 km, pres\u0103rat cu tufi\u0219uri, dealuri, albii \u0219i cursuri de ap\u0103 care se \u00eentindeau ca o re\u021bea. Era o zon\u0103 \u00een care \u00eenc\u0103 oamenii se puteau ad\u0103posti \u00een fa\u021ba t\u0103tarilor.<\/p>\n\n\n\n Dar chiar \u0219i \u00een anii \u201870 se \u00eent\u00e2mpla ca, iarna, s\u0103 fie nevoie s\u0103 se dinamiteze digul, deoarece p\u00e2r\u00e2ul Kis-Gerje se rev\u0103rsa, amenin\u021b\u00e2nd ora\u0219ul. Potrivit unui pensionar care locuie\u0219te pe malul \u0219an\u021bului, \u00een copil\u0103ria lui, p\u00e2r\u00e2ul avea \u00eenc\u0103 o ad\u00e2ncime de un metru \u0219i jum\u0103tate. Toat\u0103 vara se sc\u0103ldau aici \u0219i se puteau prinde \u0219tiuci.<\/p>\n\n\n\n \u201e\u00cen compara\u021bie cu asta, ceea ce avem aici acum este o ru\u0219ine\u201d, spune G\u00e9za Szab\u00f3 cu triste\u021be, apoi \u00eencepe s\u0103 explice. \u201eC\u00e2nd vorbim despre reten\u021bia apei, toat\u0103 lumea se g\u00e2nde\u0219te la apa vizibil\u0103 de la suprafa\u021b\u0103. La acele c\u00e2teva pic\u0103turi, la acei c\u00e2\u021biva metri cubi de ap\u0103 care se v\u0103d aici. Desigur, \u0219i asta este foarte important din punctul de vedere al habitatelor acvatice \u0219i al animalelor.<\/p>\n\n\n\n Dar, ceea ce este mult mai important, este faptul c\u0103 \u00een acest fund de vale cre\u0103m un corp de ap\u0103 subteran, un rezervor, care sus\u021bine debitul de ap\u0103 provenit din zonele mai \u00eenalte ale bazinului hidrografic. Apa care se scurge \u0219i curge \u00een jos va ajunge la destina\u021bie pu\u021bin mai \u00eencet. Prin faptul c\u0103 nu l\u0103s\u0103m apa s\u0103 se revarse rapid, <\/p>\n\n\n\n De fapt, se preg\u0103tesc pentru perioada \u00een care va ap\u0103rea o penurie, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 am\u00e2ne pu\u021bin acest moment. Deoarece nu sunt ingineri hidrologi, fra\u021bii Szab\u00f3 au descoperit prin experimente ce func\u021bioneaz\u0103 \u0219i ce nu. Barajele sunt considerate instala\u021bii temporare, a\u0219a c\u0103 nu este necesar s\u0103 se solicite autoriza\u021bie de la autorit\u0103\u021bile hidrologice pentru acestea.<\/p>\n\n\n\n Au ie\u0219it treptat din ilegalitate, hot\u0103r\u00e2nd s\u0103-\u0219i asume public apari\u021biile \u00een videoclipuri, \u00een speran\u021ba c\u0103 aceast\u0103 activitate va deveni, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, legal\u0103. <\/p>\n\n\n\n \u201eEste important s\u0103 intensific\u0103m presiunea social\u0103 asupra factorilor de decizie politic\u0103. R\u0103spunsurile formulate de politicieni nu sunt neap\u0103rat bune. A\u0219teptarea este un lux pe care nu ni-l putem permite. Dac\u0103 ar fi dup\u0103 mine, nu m-a\u0219 juca cu acest \u0219an\u021b, ci a\u0219 l\u0103sa r\u00e2ul Tisa s\u0103 curg\u0103 liber pe C\u00e2mpia Ungar\u0103\u201d \u2013 ne-a spus activistul.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n \u201eEste evident c\u0103 interesele economice pe termen scurt intr\u0103 \u00een conflict cu interesul public pe termen lung, dar ne \u00eendrept\u0103m \u00eentr-o direc\u021bie \u00een care nu mai exist\u0103 alt\u0103 solu\u021bie. Aceast\u0103 societate nefericit\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103, iar noi ne ag\u0103\u021b\u0103m de lucrurile care s-au dovedit eficiente \u00een ultimii 30 de ani. Iar de cealalt\u0103 parte, se afl\u0103 \u00eens\u0103 mecanisme formate de-a lungul a milioane de ani. <\/p>\n\n\n\n \u201eO companie mare ce nu permite ca pe terenurile sale agricole s\u0103 se formeze b\u0103l\u021bi, e un pe\u0219te mic\u2026 ce glum\u0103 grozav\u0103, ar trebui s\u0103 le numim resurse de ap\u0103 de suprafa\u021b\u0103 \u0219i<\/p>\n\n\n\n De ceva vreme, s-a stabilit o colaborare informal\u0103 cu autorit\u0103\u021bile pe problema apei: \u201eNu reu\u0219im s\u0103-i convingem \u00een multe privin\u021be, dar ei v\u0103d c\u0103 suntem oameni bine inten\u021biona\u021bi, c\u0103 nu vrem s\u0103 ne cert\u0103m cu ei, a\u0219a c\u0103 nici ei nu se ceart\u0103 cu noi\u201d, a spus G\u00e9za Szab\u00f3. <\/p>\n\n\n\n De\u0219i le-a fost fric\u0103 ei, primele \u00eent\u00e2lniri cu autorit\u0103\u021bile s-au desf\u0103\u0219urat \u00een cele din urm\u0103 cu bine. \u201eAu ap\u0103rut 3\u20134 paznici de parcuri naturale \u0219i, spre surprinderea noastr\u0103, s-au oferit s\u0103 ne ajute; \u00eempreun\u0103 cu ei am construit barajul de sus. \u00cen aceea\u0219i zi, am construit un alt baraj mai jos, c\u00e2nd au venit paznicii c\u00e2mpurilor. Ne-au \u00eentrebat ce facem cu lope\u021bile. Ne-au cerut documente, le-am spus c\u0103 nu avem. \u00abBine, atunci\u00bb, a fost r\u0103spunsul. Au fost uimi\u021bi c\u0103 <\/p>\n\n\n\n \u201eS-a dovedit c\u0103, de fapt, ne luptam mai degrab\u0103 cu noi \u00een\u0219ine; noi eram cei care ne temeam s\u0103 ie\u0219im la lumin\u0103, noi eram cei care ezitam. Apoi, c\u00e2nd ne-am asumat acest pas, nu am \u00eent\u00e2mpinat nicio rezisten\u021b\u0103; at\u00e2t fermierii, c\u00e2t \u0219i autorit\u0103\u021bile au dat dovad\u0103 de \u00een\u021belegere.\u201d<\/p>\n\n\n\n Totodat\u0103, potrivit lui G\u00e9za Szab\u00f3, profesionalismul este extrem de important: orice interven\u021bie reprezint\u0103 \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u0219i un prejudiciu, de aceea este esen\u021bial s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 acel echilibru care s\u0103 corespund\u0103 at\u00e2t intereselor sectorului hidrologic, c\u00e2t \u0219i societ\u0103\u021bii, fermierilor din zon\u0103, \u0219i pe care cei de la protec\u021bia mediului s\u0103 \u00eel poat\u0103 accepta. \u201eAcesta trebuie s\u0103 fie un proiect mare, comun. Trebuie s\u0103 ne dezvolt\u0103m empatia \u0219i s\u0103 ne dep\u0103\u0219im propria lips\u0103 de viziune\u201d, a concluzionat activistul. <\/p>\n\n\n\n Conform retoricii oficiale, Ungaria este o \u201emare putere \u00een domeniul apei\u201d, dar, \u00een acela\u0219i timp, \u00een ceea ce prive\u0219te solu\u021bionarea problemei din ce \u00een ce mai acute a penuriei de ap\u0103, guvernul anterior<\/p>\n\n\n\n Contrar acestei atitudini, guvernul Tisza a semnalat \u00eenc\u0103 din prima zi c\u0103<\/a>: reten\u021bia apelor \u0219i combaterea secetei vor deveni priorit\u0103\u021bi. Prima \u0219edin\u021b\u0103 a guvernului a avut loc la \u00d3pusztaszer, unde membrii guvernului s-au informat la fa\u021ba locului cu privire la penuria mare de ap\u0103 din regiunea Homokh\u00e1ts\u00e1g \u0219i la consecin\u021bele secetei.<\/p>\n\n\n\n Se preg\u0103tesc m\u0103suri de protec\u021bie \u00eempotriva secetei pe termen scurt \u0219i interven\u021bii imediate \u00een domeniul gestion\u0103rii apei. Pe termen lung, se promit un program cuprinz\u0103tor de reten\u021bia apelor \u0219i o reform\u0103 a administra\u021biei apelor, prin re\u021binerea apei la nivel local, redirec\u021bionarea acesteia c\u0103tre peisajul natural \u0219i consolidarea solu\u021biilor naturale de reten\u021bie a apei. Organiza\u021biile profesionale \u0219i comunit\u0103\u021bile civile de protec\u021bie a apelor ar fi, de asemenea, implicate \u00een procesul decizional. <\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 lucrez la acest material, \u00een toamna anului trecut, mi-era team\u0103 c\u0103, \u00een timp ce \u00een Ungaria protec\u021bia apelor se transformase deja \u00eentr-o mi\u0219care, \u00een Transilvania nu voi g\u0103si prea multe exemple de ini\u021biative locale care s\u0103 vizeze protec\u021bia apelor. Din fericire, m-am \u00een\u0219elat: exist\u0103 ini\u021biative, de\u0219i este adev\u0103rat c\u0103 nu constituie \u00eenc\u0103 o mi\u0219care \u0219i nu sunt prea vizibile pe re\u021belele sociale.<\/p>\n\n\n\n micu\u021ba localitate se afl\u0103 la dou\u0103zeci de kilometri sud de Odorheiu Secuiesc, ascuns\u0103 printre dealuri, \u00een valea p\u00e2r\u00e2ului Ighiu. Aceast\u0103 regiune, m\u0103rginit\u0103 de dealuri cu altitudini cuprinse \u00eentre 600 \u0219i 700 de metri, reprezint\u0103 o cump\u0103n\u0103 a apelor: \u00een spatele nostru, p\u00e2r\u00e2urile se vars\u0103 \u00eempreun\u0103 cu T\u00e2rnava \u00een Mure\u0219, iar \u00een fa\u021ba noastr\u0103 apele curg spre Homorodul Mare \u0219i apoi \u00een Olt.<\/p>\n\n\n\n P\u0103\u0219unea de l\u00e2ng\u0103 Daia unde este planificat\u0103 interven\u021bia. Foto: Zsuzsanna<\/em> Fodor<\/em><\/p>\n\n\n\n Aceasta este una dintre zonele din jude\u021bul Harghita care se confrunt\u0103 de ceva vreme cu o grav\u0103 penurie de ap\u0103. Seceta este at\u00e2t de sever\u0103 \u00eenc\u00e2t animalele nu mai pot fi scoase la p\u0103\u0219une peste tot; fermierii transport\u0103 regulat ap\u0103 pentru animale \u00een rezervoare. Uneori, rezervoarele de ap\u0103 trase de tractoare trebuie umplute din Homorod, situat la 8\u201310 km distan\u021b\u0103, sau T\u00e2rnava, l\u00e2ng\u0103 O\u021beni. La \u00eenceput, acest lucru se \u00eent\u00e2mpla doar \u00een timpul caniculei din iulie, \u00eens\u0103 \u00een ultimii ani<\/p>\n\n\n\n Mul\u021bi dintre fermieri au \u00eenceput deja s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 vitele. \u00cen toamna anului 2025, urc\u0103m pe un versant pustiu, br\u0103zdat de ravene, la marginea localit\u0103\u021bii Daia. Cu pu\u021bin timp \u00eenainte, p\u0103r\u0103sind drumul care \u0219erpuia spre Cristuru Secuiesc, am traversat r\u00e2ul T\u00e2rnava la O\u021beni. P\u00e2n\u0103 la Ulie\u0219, mergem pe un drum asfaltat \u00een stare proast\u0103, iar la cap\u0103tul centrului localit\u0103\u021bii chiar \u0219i drumul asfaltat dispare. Ajungem pe un macadam plin de gropi la p\u0103\u0219unea cu copaci r\u0103zle\u021bi pe v\u00e2rful Ighiu, pres\u0103rat\u0103 cu ceri b\u0103tr\u00e2ni de sute de ani. <\/p>\n\n\n\n Versantul pe care ne afl\u0103m a fost c\u00e2ndva p\u0103\u0219une. Totu\u0219i, de ceva vreme, turma e doar \u00een trecere pe aici. Pe partea cealalt\u0103, la poalele p\u0103durii situate la grani\u021ba jude\u021bului, mai exist\u0103 un izvor, a\u0219a c\u0103 acolo se mai poate p\u0103\u0219una. Din cauza c\u0103lc\u0103rii constante, vegeta\u021bia nu se poate regenera, ceea ce agraveaz\u0103 \u0219i mai mult eroziunea. <\/p>\n\n\n\n \u2013 spune cineva din grup, \u00een timp ce examin\u0103m ce a mai r\u0103mas dintr-un sistem de drenare construit \u00een anii \u201980. De fapt, mult\u0103 vreme, obiectivul a fost acela de a evacua apa din peisaj c\u00e2t mai repede posibil \u2013 iar conductele de beton erodate de ap\u0103 serveau tocmai acestui scop. Nu exist\u0103 nimic care s\u0103 re\u021bin\u0103 apa care se revars\u0103: astfel, r\u0103nile ad\u00e2nci din sol se ad\u00e2ncesc \u0219i mai mult cu fiecare ploaie. <\/p>\n\n\n\n Nivelul apei freatice se afla odinioar\u0103 la o ad\u00e2ncime de 2 metri, \u00eens\u0103 ast\u0103zi a sc\u0103zut la 5\u20136 metri. Situa\u021bia este at\u00e2t de disperat\u0103, \u00eenc\u00e2t chiar \u0219i proprietarul terenului, composesoratul local, a renun\u021bat la ideea de a face ceva cu aceast\u0103 zon\u0103. Astfel, echipa care se ocup\u0103 de reabilitarea peisajului, la care ne-am al\u0103turat, a primit m\u00e2n\u0103 liber\u0103. <\/p>\n\n\n\n \u00cen ciuda peisajului deprimant, atmosfera este, \u00een esen\u021b\u0103, optimist\u0103: peisagistul \u021bine o hart\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i, ocolind denivel\u0103rile \u0219i \u0219an\u021burile ad\u00e2nci de un metru, erodate de ap\u0103, discut\u0103 despre locurile exacte \u00een care s-ar putea construi \u0219an\u021buri de protec\u021bie, baraje de \u00eencetinire \u0219i baraje din nuiele, precum \u0219i despre consolidarea structurilor prin plantarea de copaci. <\/p>\n\n\n\n Obiectivul este conservarea resurselor de ap\u0103 \u0219i reabilitarea habitatelor acvatice, pentru ca via\u021ba s\u0103 revin\u0103 pe acest versant. Speciali\u0219tii se consult\u0103: exist\u0103 multe \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns, iar modelarea pe computer a terenului fragmentat nu este deloc simpl\u0103. Ar trebui s\u0103 se efectueze foraje pentru a \u00een\u021belege mai bine geomorfologia zonei, dar \u00een prezent nu exist\u0103 fonduri pentru acest lucru. A\u0219adar, r\u0103m\u00e2ne cea mai simpl\u0103 metod\u0103:<\/p>\n\n\n\n Iar apa trebuie captat\u0103 acolo \u2013 ne explic\u0103 dr. Zolt\u00e1n Hajdu, pre\u0219edintele F\u00f3kusz \u00d6ko K\u00f6zpont<\/a>, cu experien\u021b\u0103 de peste zece ani \u00een reabilitarea habitatelor acvatice. \u00cen prima etap\u0103, trebuie s\u0103 ob\u021bin\u0103 c\u00e2t mai mult posibil cu o investi\u021bie minim\u0103 \u2013 deocamdat\u0103 vizeaz\u0103 un proiect cu un buget de 20.000 de euro, \u00eens\u0103 \u00een viitor ar dori s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u0219i alte surse de finan\u021bare.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i reabilitarea p\u0103\u0219unii din Daia se afl\u0103 deocamdat\u0103 doar \u00een faza de proiectare, totu\u0219i, tot la marginea satului Daia, \u00een direc\u021bia localit\u0103\u021bii B\u0103deni, sub un mic izvor, exist\u0103 deja praguri de fund func\u021bionale: \u00een unele locuri, apa ajunge la un metru ad\u00e2ncime. \u00cen ciuda soarelui de prim\u0103var\u0103, nu este foarte cald, \u00eens\u0103, la umbra copacilor, se simte deja <\/p>\n\n\n\n \u0218i, de\u0219i, ca laic, construirea unui astfel de prag nu mi se pare foarte complicat\u0103, stabilirea pozi\u021biei \u0219i a \u00een\u0103l\u021bimii pragului nu este deloc simpl\u0103. Ca s\u0103 nu mai vorbim de faptul c\u0103 implic\u0103 multe lucr\u0103ri de terasament. Este evident c\u0103 trebuie mobilizat\u0103 comunitatea, resursele disponibile la fa\u021ba locului \u0219i expertiza necesar\u0103, \u00eens\u0103 nici acest lucru nu-i pu\u021bin din punct de vedere organizatoric.<\/p>\n\n\n\n \u201e\u00cen iulie 2025, a avut loc o ac\u021biune de voluntariat de o zi. Atunci, cu ajutorul a 50 de s\u0103teni, am cur\u0103\u021bat \u0219an\u021bul de sub izvor. A venit \u0219i topograful de la prim\u0103rie, care ne-a ajutat s\u0103 m\u0103sur\u0103m nivelurile \u2013 adic\u0103 diferen\u021ba de nivel care trebuie s\u0103 existe \u00eentre pragurile de fund. <\/p>\n\n\n\n Apoi \u00een august, am organizat o tab\u0103r\u0103 cu colaborarea directorului asocia\u021biei Homor\u00f3d-K\u00fck\u00fcll\u0151 Leader Egyes\u00fclet<\/a>, L\u00e1szl\u00f3 L\u00e1z\u00e1r, la care au participat studen\u021bi de la Centrul Universitar din Odorheiu Secuiesc. \u00cempreun\u0103 cu localnicii, au construit pragurile de fund \u00een cinci zile, folosind materiale disponibile la fa\u021ba locului: bu\u0219teni, sc\u00e2nduri, pietre \u0219i garduri \u00eempletite. <\/p>\n\n\n\n \u201eMesele \u0219i cazarea studen\u021bilor, consultan\u021ba de specialitate, costurile materiilor prime \u0219i ale combustibilului au fost acoperite din fonduri UE \u00een valoare de 10.000 de euro. Ba mai mult, se inten\u021bioneaz\u0103 chiar publicarea unei culegeri de bune practici p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii mai\u201d, explic\u0103 Szilvia Bencze, ini\u021biatoarea proiectelor legate de ap\u0103 din Daia. <\/p>\n\n\n\n \u0219i acest lucru este \u00een regul\u0103: un astfel de proiect are succes atunci c\u00e2nd, pe de o parte, r\u0103spunde unei nevoi reale a comunit\u0103\u021bii, iar pe de alt\u0103 parte, comunitatea particip\u0103 activ la realizarea lui. <\/p>\n\n\n\n Astfel, nu numai c\u0103 pragurile de fund sunt finalizate mai repede, dar exist\u0103 \u0219anse mari ca comunitatea s\u0103 se ocupe \u0219i de repara\u021biile mai mici sau mai mari care vor fi necesare \u00een timp. Un astfel de sistem de praguri de fund \u021bine, de obicei, \u00eentre 8 \u0219i 10 ani, dup\u0103 care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea ca nivelul apei freatice s\u0103 creasc\u0103 at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t pragurile de fund trebuie s\u0103 fie reconstruite mai sus.<\/p>\n\n\n\n Este important ca pragurile de la fund s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 scurgerea apei, f\u0103r\u0103 a o \u00eempiedica. De fapt,<\/p>\n\n\n\n ci ca apa s\u0103 se scurg\u0103 mai \u00eencet. Astfel, aceasta are timp s\u0103 se infiltreze \u00een p\u00e2nza freatic\u0103, aliment\u00e2nd-o. Pragurile de fund ar trebui construite \u00eentotdeauna dup\u0103 o por\u021biune mai plan\u0103 a albiei: astfel, curen\u021bii de ap\u0103 nu sunt prea puternici, iar presiunea exercitat\u0103 asupra pragului de fund este mai mic\u0103. Apa depune apoi sedimente pe pragul de fund \u0219i \u00eel umple p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acesta devine aproape perfect etan\u0219. <\/p>\n\n\n\n Vizit\u0103m \u0219i un alt sat \u00eenvecinat, Petecu: aici, s\u0103tenii cur\u0103\u021b\u0103 tocmai, \u00een cadrul unei ac\u021biuni colective, albia unui fost p\u00e2r\u00e2u; \u00een prim\u0103var\u0103 se vor construi \u0219i aici praguri de fund. \u00cen albia p\u00e2r\u00e2ului, de ceva vreme, apa curge doar pe alocuri, iar vara seac\u0103 de tot. Suntem \u00een decembrie \u0219i nu este ap\u0103 \u00een albia p\u00e2r\u00e2ului. <\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, Attila T\u00f3th \u00ee\u0219i aminte\u0219te \u00eenc\u0103 foarte bine c\u0103, \u00een copil\u0103rie, iarna, p\u00e2r\u00e2ul era mereu plin de ap\u0103, iar ei patinau pe apa \u00eenghe\u021bat\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201eAcum nici ap\u0103 nu este, dar chiar dac\u0103 ar fi, nu e sigur c\u0103 ar \u00eenghe\u021ba\u201d, spune el trist.” <\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n Casa familiei lui Attila T\u00f3th se afl\u0103 nu departe de acest curs de ap\u0103. Casa este situat\u0103 la o altitudine mare, iar presiunea apei de la re\u021bea este sc\u0103zut\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t apa nu ajunge \u00eentotdeauna p\u00e2n\u0103 la casa lui. Pe l\u00e2ng\u0103 copii, el se ocup\u0103 \u0219i de cre\u0219terea animalelor, iar lipsa apei \u00eei cauzeaz\u0103 constant probleme, \u0219i nu numai lui: participan\u021bii la clac\u0103 \u021bin eviden\u021ba \u0219i povestesc pe larg c\u00e2nd \u0219i unde este ap\u0103 \u0219i unde nu este. <\/p>\n\n\n\n \u0218tiu care este f\u00e2nt\u00e2na public\u0103 de la care pot lua ap\u0103 dac\u0103 este nevoie. Din cuvintele lor se \u00eentrev\u0103d tensiuni \u0219i conflicte locale: de exemplu, povestesc despre un fermier care s-a mutat recent \u00een zon\u0103 \u0219i care \u00eei acuz\u0103 c\u0103, din cauza consumului excesiv al acestora, el r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 ap\u0103. <\/p>\n\n\n\n Schimb\u0103rile \u00een regimul precipita\u021biilor sunt doar par\u021bial responsabile de actuala lips\u0103 de ap\u0103. Scopul lucr\u0103rilor de amenajare a terenurilor la scar\u0103 larg\u0103 din anii \u201980 a fost acela de a permite cultivarea terenurilor cu ajutorul utilajelor agricole; de aceea, acestea au fost nivelate \u0219i drenate \u2013 adic\u0103 s-au instalat \u00een p\u0103m\u00e2nt conducte care s\u0103 evacueze apa.<\/p>\n\n\n\n \u201e\u00cen acea perioad\u0103, problema era c\u0103 era prea mult\u0103 ap\u0103, a\u0219a c\u0103 s-a c\u0103utat o solu\u021bie. Numai c\u0103 s-a g\u0103sit o solu\u021bie foarte eficient\u0103, iar aceste conducte \u0219i sisteme de \u0219an\u021buri exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u0219i func\u021bioneaz\u0103. \u00centr-un loc, bivolii s-au t\u0103v\u0103lit at\u00e2t de mult \u00een noroi, \u00eenc\u00e2t a ap\u0103rut o conduct\u0103 din care curgea apa\u201d, poveste\u0219te Szilvia Bencze, care sus\u021bine c\u0103, de atunci, obiectivul autorit\u0103\u021bilor responsabile cu gestionarea apelor a r\u0103mas acela\u0219i: drenarea c\u00e2t mai eficient\u0103 a apei. <\/p>\n\n\n\n Adminstrat\u021bia Na\u021bional\u0103 Apele Rom\u00e2ne apare \u00een aproape orice discu\u021bie, \u0219i de obicei nu \u00eentr-un context pozitiv. Conform legilor \u00een vigoare, ei sunt autoritatea competent\u0103 \u00een domeniul gestion\u0103rii apelor. Ei au jurisdic\u021bie asupra tuturor cursurilor de ap\u0103 cadastrate, iar numai autorit\u0103\u021bile de stat pot efectua lucr\u0103ri pe acestea.<\/p>\n\n\n\n Majoritatea proiectelor de reten\u021bia apelor pe care le-am identificat au fost realizate pe cursuri de ap\u0103 ne\u00eenregistrate \u00een cadastru. Cu toate acestea, am vizitat un loc \u00een care fermierii locali au construit \u2013 f\u0103r\u0103 autoriza\u021bie \u2013 praguri de fund pe un p\u00e2r\u00e2u care este \u00eenregistrat \u00een cadastru \u0219i, prin urmare, se afl\u0103 sub autoritatea administra\u021biei apelor. <\/p>\n\n\n\n La cererea celor care au contruit pragurile de fund, nu dezv\u0103luim loca\u021bia. Nici nu am f\u0103cut fotografii, de\u0219i acesta a fost unul dintre cele mai pitore\u0219ti locuri \u00een care am fost: albia p\u00e2r\u00e2ului serpuieste frumos, iar unul dintre coturi se preteaz\u0103 pentru amenajarea unui mic spa\u021biu public \u2013 care, de altfel, se afl\u0103 deja \u00een plan. <\/p>\n\n\n\n \u201eApele Rom\u00e2ne au venit aici pentru prima dat\u0103 acum trei ani; \u00eenainte de asta, nu fuseser\u0103 niciodat\u0103 aici. Au t\u0103iat \u0219i au luat o mul\u021bime de copaci\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te fermierul, care este totodat\u0103 liderul unei organiza\u021bii civile locale. <\/p>\n\n\n\n \u2013 adaug\u0103 cel\u0103lalt: \u201eacolo unde s-a \u00eenceput consolidarea malurilor care se pr\u0103bu\u0219eau, lucr\u0103rile au r\u0103mas \u0219i ele neterminate: s-au b\u0103tut \u00een p\u0103m\u00e2nt mul\u021bi piloni solizi, dar por\u021biunea din spatele acestora a fost l\u0103sat\u0103 \u00een seama localnicilor, ca s\u0103 o umple cu crengi \u0219i p\u0103m\u00e2nt. S-au efectuat \u0219i lucr\u0103ri de cur\u0103\u021bare \u00een albia r\u00e2ului, dar, slav\u0103 Domnului, nu la fel de mult ca pe Niraj sau \u00een alte locuri, unde din p\u00e2r\u00e2ul \u0219erpuitor a mai r\u0103mas doar un canal.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eNici animalele nu ar putea fi ad\u0103pate din acest p\u00e2r\u00e2u; \u0219i pentru asta ar fi nevoie de o autoriza\u021bie de gospod\u0103rire a apelor. Ei bine, s\u0103 respecte aceast\u0103 regul\u0103 atunci c\u00e2nd animalele se \u00eenghesuie la ap\u0103\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n \u0218i nivelul apei acestui p\u00e2r\u00e2u a sc\u0103zut semnificativ \u00een ultimii treizeci de ani. \u201e\u00cen copil\u0103ria mea, acest p\u00e2r\u00e2u avea doi metri l\u0103\u021bime \u0219i un nivel al apei de cincisprezece centimetri\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te fermierul. Nivelul apei freatice a sc\u0103zut, de asemenea, \u00eentr-un ritm alarmant \u2013 conform unui calcul, cu doi centimetri pe an \u2013, dar pragurile de fund au reu\u0219it s\u0103-l ridice cu aproximativ un metru. <\/p>\n\n\n\n Construc\u021bia pragurilor de fund a \u00eenceput \u00een martie 2025, iar p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 2026 apa va ajunge p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea coapselor \u00een mai multe locuri. \u201eMalul din jur func\u021bioneaz\u0103 ca un burete. C\u00e2nd se umple malul de ap\u0103, aceasta nu se afl\u0103 doar \u00een p\u00e2r\u00e2u, ci este absorbit\u0103 capilar de sol, ajung\u00e2nd chiar cu 20\u201330 de centimetri mai sus dec\u00e2t nivelul apei. Acum, apa a ap\u0103rut \u0219i \u00een f\u00e2nt\u00e2nile din sat\u201d, poveste\u0219te intervievatul nostru.<\/p>\n\n\n\n Se are \u00een vedere \u0219i urm\u0103torul pas \u2013 \u0219i anume refacerea vie\u021bii acvatice. Au ap\u0103rut deja broa\u0219tele \u0219i tritonii, recent au fost adu\u0219i raci \u0219i poate vor reveni \u0219i pe\u0219tii. De\u0219i nu exist\u0103 sc\u0103ri de pe\u0219ti, pragurile de fund au fost construite astfel \u00eenc\u00e2t diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 niveluri ale apei s\u0103 nu dep\u0103\u0219easc\u0103 50 cm. Acest lucru permite pe\u0219tilor care \u00eenoat\u0103 \u00een amonte s\u0103 treac\u0103 de la o suprafa\u021b\u0103 a apei la cealalt\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pe mal se vor planta arini, copaci care prefer\u0103 zonele de l\u00e2ng\u0103 ap\u0103, iar animalele s\u0103lbatice din \u00eemprejurimi vin aici s\u0103 se adape: cerbii cu siguran\u021b\u0103, poate chiar \u0219i ursul. Totu\u0219i, nu se poate \u0219ti cu certitudine, deoarece, deocamdat\u0103, nu exist\u0103 fonduri pentru camere de supraveghere a faunei s\u0103lbatice.<\/p>\n\n\n\n Administra\u021bia Na\u021bional\u0103 Apele Rom\u00e2ne<\/a> sau Administra\u021biile Bazinale de Ap\u0103 (ABA) \u0219i organismele de gospod\u0103rire a apelor (SGA) aflate \u00een subordinea administra\u021biei na\u021bionale a apelor, care acoper\u0103 bazinele hidrografice?<\/p>\n\n\n\n Acest lucru este esen\u021bial, deoarece conform legii apelor<\/a>, apele care figureaz\u0103 \u00een eviden\u021ba na\u021bional\u0103, <\/a>adic\u0103 apele \u00eenscrise \u00een cadastru, sunt proprietatea statului. Singura excep\u021bie o constituie cursurile de ap\u0103 mici \u0219i temporare, care pot fi \u00een proprietatea autorit\u0103\u021bilor locale sau chiar a unor entit\u0103\u021bi private.<\/p>\n\n\n\n Sarcinile legate de \u00eentre\u021binerea albiilor \u0219i a zonelor inundabile \u00eenregistrate sunt \u00eendeplinite de autoritatea de gospod\u0103rire a apelor. De\u0219i \u0219i alte entit\u0103\u021bi pot efectua lucr\u0103ri \u00een albii r\u00e2urilor, acestea pot fi realizate numai cu aprobarea \u0219i sub supravegherea autorit\u0103\u021bii de gospod\u0103rire a apelor. \u00cen cazul cursurilor de ap\u0103 ne\u00eenregistrate, foarte mici sau intermitente, \u0219i prim\u0103riile sau consiliile jude\u021bene pot efectua lucr\u0103ri. <\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, \u00een principiu construc\u021biile necesit\u0103 autoriza\u021bie chiar \u0219i \u00een cazul \u00een care cursul de ap\u0103 nu este \u00eenregistrat \u00een cadastru, adic\u0103 nu figureaz\u0103 \u00een registrul na\u021bional. Este adev\u0103rat c\u0103 interdic\u021bia se refer\u0103 \u00een principal la construc\u021biile permanente cu funda\u021bie din beton, astfel \u00eenc\u00e2t interven\u021biile temporare \u0219i permeabile la ap\u0103, menite s\u0103 re\u021bin\u0103 apa, \u00een albia r\u00e2ului \u0219i \u00een zona inundabil\u0103 se \u00eencadreaz\u0103, \u00een opinia mea, \u00eentr-o zon\u0103 gri din punct de vedere juridic.<\/p>\n\n\n\n Sursele mele s-au pl\u00e2ns \u00een unanimitate de birocra\u021bia excesiv\u0103 \u0219i de func\u021bionarea netransparent\u0103, precum \u0219i de faptul c\u0103 acest organism de stat continu\u0103 s\u0103 se concentreze \u00een primul r\u00e2nd pe protec\u021bia \u00eempotriva inunda\u021biilor, adic\u0103 pe evacuarea c\u00e2t mai rapid\u0103 a apelor pluviale.<\/p>\n\n\n\n Rezultatele acestor ac\u021biuni sunt albii excavate, \u00eendreptate, nivelate \u0219i, pe alocuri, chiar betonate, precum \u0219i copacii t\u0103ia\u021bi de pe maluri \u2013 toate acestea fiind \u00een contradic\u021bie direct\u0103 cu principiile de reten\u021bie a apei. <\/p>\n\n\n\n Strategia<\/a> publicat\u0103 pe site-ul Administra\u021biei Na\u021bionale a Apelor con\u021bine o sec\u021biune dedicat\u0103 gestion\u0103rii durabile a resurselor de ap\u0103, care include \u0219i reabilitarea habitatelor acvatice. Un document intitulat Probleme importante de gospod\u0103rire a apelor, publicat \u00een decembrie 2025, atrage aten\u021bia asupra faptului c\u0103 apele subterane se epuizeaz\u0103 mai repede dec\u00e2t se regereneaz\u0103. <\/p>\n\n\n\n Un alt document public cuprinde \u00een total 234 de proiecte na\u021bionale <\/a>care vizeaz\u0103 reabilitarea \u0219i reten\u021bia apei \u00een meandre (cotiturile r\u00e2urilor)<\/a> \u0219i \u00een zonele inundabile. <\/p>\n\n\n\n Am fost curio\u0219i s\u0103 afl\u0103m \u00een ce stadiu se afl\u0103 punerea \u00een aplicare a acestor proiecte. De aceea, \u00een primele zile ale lunii martie, am trimis o \u00eentrebare c\u0103tre Administra\u021bia Na\u021bional\u0103 a Apelor, precum \u0219i c\u0103tre direc\u021biile de administrare a apelor din bazinele hidrografice ale r\u00e2urilor Some\u0219, Tisa \u0219i Olt. Totodat\u0103, am \u00eentrebat care este pozi\u021bia lor fa\u021b\u0103 de acele ini\u021biative \u201egrassroots\u201d, care vizeaz\u0103 reten\u021bia apei. <\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, am primit un r\u0103spuns de la Administra\u021bia Na\u021bional\u0103 a Apelor, semnat \u0219i \u0219tampilat de director, \u00een care ni se comunica doar c\u0103 \u00eentrebarea noastr\u0103 a fost transmis\u0103 Institutului Na\u021bional de Hidrologie competent; \u00eens\u0103 institutul nu ne-a r\u0103spuns de atunci.\u00a0<\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/DSC02282.jpg\")
mult mai multe ferme dec\u00e2t poate sus\u021bine p\u0103m\u00e2ntul acum, <\/h2>\n\n\n\n
sc\u0103derea continu\u0103 a nivelului apei freatice. <\/h2>\n\n\n\n
radiaz\u0103 optimism \u0219i voin\u021b\u0103 de a ac\u021biona. <\/h2>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/DSC02259.jpg\")
\n
M\u0103 culc fericit seara <\/h2>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/DSC02326.jpg\")
\n
Suntem robii obiceiurilor noastre, <\/h2>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/DSC02248.jpg\")
c\u00e2\u0219tig\u0103m timp \u0219i via\u021b\u0103 pentru natur\u0103.\u201d<\/h2>\n\n\n\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/DSC02280.jpg\")
s\u0103 dans\u0103m \u00een jurul acelor zone unde exist\u0103 ap\u0103.\u201d <\/h2>\n\n\n\n
oamenii fac a\u0219a ceva \u00een timpul lor liber.<\/h2>\n\n\n\n
a l\u0103sat organiza\u021biile civice pe cont propriu, cel mult le-a tolerat. <\/h2>\n\n\n\n
Unul dintre laboratoarele importante pentru reten\u021bia apei din Transilvania este Daia: <\/h2>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/O39A6075.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\nizvoarele pentru turme seac\u0103 \u00eenc\u0103 din prim\u0103var\u0103.<\/h2>\n\n\n\n
\u201eMult\u0103 vreme ne-am \u00eempotrivit naturii. Dar, \u00een cele din urm\u0103, natura va \u00eenvinge oricum\u201d<\/h2>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/O39A6076.jpg\")
trebuie s\u0103 se descopere locurile unde a existat odat\u0103 ap\u0103. <\/h2>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/O39A6090.jpg\")
microclimatul modificat datorit\u0103 suprafe\u021bei de ap\u0103. <\/h2>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/O39A7242.jpg\")
Pu\u021binele fonduri disponibile au fost completate prin efortul comun al comunit\u0103\u021bii,<\/h2>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/O39A7310.jpg\")
scopul nu este crearea unui bazin de captare,<\/h2>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/O39A6333.jpg\")
\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/O39A6392.jpg\")
Nu exist\u0103 nici un responsabil cu reten\u021bia apei pe teren.<\/h2>\n\n\n\n
\u201eNu-i nicio mul\u021bumire \u00een ceea ce au l\u0103sat dup\u0103 ei aici\u201d<\/h2>\n\n\n\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/O39A6353.jpg\")
Cum abordeaz\u0103 problema reten\u021biei apei<\/h2>\n\n\n\n