{"id":27520,"date":"2018-05-19T13:26:30","date_gmt":"2018-05-19T13:26:30","guid":{"rendered":"http:\/\/dev2.atlatszo.exot.hu\/?p=27520"},"modified":"2021-07-20T19:21:33","modified_gmt":"2021-07-20T19:21:33","slug":"sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/","title":{"rendered":"Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale \u00een Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania"},"content":{"rendered":"

Ce \u00eenseamn\u0103 afirma\u0163ia frecvent vehiculat\u0103 c\u0103 maghiarimea din Transilvania ar fi ajuns sub influen\u0163a guvernului Ungariei? Ce efect are asupra str\u0103daniilor de a ob\u0163ine autonomia teritorial\u0103 faptul c\u0103 cet\u0103\u0163enia ungar\u0103 se ob\u0163ine relativ u\u0219or? Acestea au fost subiectele primei p\u0103r\u0163i ale discu\u0163iei de la masa rotund\u0103, organizat\u0103 de blogul de investiga\u0163ii din Transilvania, \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly<\/em> (Transilvania Transparent\u0103).<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen cadrul discu\u0163iilor informale apare \u00een mod regulat ideea c\u0103 guvernul Ungariei are o putere tot mai mare asupra comunit\u0103\u0163ii maghiare din Transilvania, \u015fi mai ales asupra elitei maghiarimii din Transilvania, dar din c\u00e2te \u015ftim, \u00eenc\u0103 nimeni nu a dezb\u0103tut aceast\u0103 problematic\u0103 \u00een mod sistematic. <\/em><\/p>\n

Proiectul nostru vizeaz\u0103 analiza expansiunii influen\u0163ei partidului Fidesz \u00een r\u00e2ndul maghiarilor din Transilvania precum \u015fi a consecin\u0163elor acestui fenomen, implic\u00e2nd sociologi, politologi, anali\u015fti, speciali\u015fti \u00een \u015ftiin\u0163ele socio-politice. \u00cen prima parte a proiectului am organizat o discu\u0163ie de mas\u0103 rotund\u0103 cu participarea lui Bakk Mikl\u00f3s (politolog)<\/a>, Kiss Tam\u00e1s (sociolog)<\/a>, Salat Levente <\/a>(politolog)<\/a>, Sz\u00e9kely Istv\u00e1n Gerg\u0151\u00a0<\/a>(politolog)<\/a> \u015fi Tor\u00f3 Tibor <\/a>(politolog)<\/a>. Urmeaz\u0103 prima parte, redactat\u0103, a transcrip\u0163iei discu\u0163iilor.<\/em><\/p>\n

La ce ne g\u00e2ndim mai exact c\u00e2nd afirm\u0103m c\u0103 maghiarimea din Transilvania a ajuns sub influen\u0163a guvernului Ungariei? Prin ce se deosebesc ac\u021biunile \u00eentreprinse de guvernele lui Viktor Orb\u00e1<\/span>n, cele care vizeaz<\/span>\u0103 maghiarii de dincolo de grani\u021bele Ungariei, de perioada de dinaintea anului 2010?<\/span><\/strong><\/p>\n

Kiss Tam\u00e1s:<\/strong> Problema merit\u0103 analizat\u0103 din trei perspective diferite. Exist\u0103, pe de o parte, a\u015fa numita <\/span>\u201e<\/span>unificare a na\u0163iunii maghiare\u201d pe plan virtual. Acest lucru a \u00eenceput deja \u00een timpul primului guvern condus de Orb\u00e1n (1998\u20132002), care a luat o serie \u00eentreag\u0103 de m\u0103suri menite s\u0103 integreze maghiarimea din Transilvania \u00een comunitatea politic\u0103 din Ungaria. Pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 analiz\u0103m influen\u0163a direct\u0103 pe care Fidesz \u015fi guvernul Ungariei o au asupra c\u00e2mpului politic maghiar din Transilvania. Iar al treilea aspect important ar fi cel financiar, adic\u0103 resursele materiale alocate de Budapesta pentru comunit\u0103\u021bile de peste hotare.<\/span><\/p>\n

Desigur, aceste aspecte sunt legate \u00een mod organic \u00eentre ele, eu le-am separat acum doar pentru a putea structura mai clar ceea ce vreau s\u0103 spun. \u00cen primul r\u00e2nd a\u015f vorbi despre ultimele dou\u0103 aspecte, adic\u0103 despre influen\u0163a politic\u0103 direct\u0103 \u015fi despre resurse. Doar dup\u0103 aceea propun s\u0103 discut\u0103m despre dubla cet\u0103\u0163enie, dreptul de a vota la alegerile din Ungaria \u015fi despre impactul acestora.<\/p>\n

Prima \u00eentrebare ar fi deci: \u00een ce m\u0103sur\u0103 difer\u0103 influen\u0163a de acum a partidului Fidesz de cea din vremea primului guvern Orb\u00e1n \u015fi de cea a guvernelor de st\u00e2nga. Cred c\u0103 aceast\u0103 influen\u0163\u0103 nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u00een mod izolat, independent, ci doar lu\u00e2nd \u00een considerare \u0219i schimb\u0103rile \u015fi fenomenele politice de la Bucure\u015fti.<\/p>\n

\n

\u00cen acest context putem afirma c\u0103 \u00een cei 25 de ani de dup\u0103 1989 rolul Ungariei a fost unul absolut marginal din perspectiva strategiilor politice ale maghiarilor din Rom\u00e2nia. Ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru? \u00censeamn\u0103 c\u0103 pentru Mark\u00f3 B\u00e9la, Borb\u00e9ly L\u00e1szl\u00f3 sau Frunda Gy\u00f6rgy Budapesta n-a reprezentat niciodat\u0103 un reper politic de o importan\u0163\u0103 major\u0103. Pentru UDMR-ul condus de ace\u0219tia, principalele repere au fost procesele politice din Rom\u00e2nia, \u015fi nu tendin\u0163ele \u015fi evenimentele de la Budapesta.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Pentru a \u00een\u021belege mai profund acest aspect, este indispensabil\u0103 explicitarea esen\u021bei a\u0219a-numitului model rom\u00e2nesc de integrare a minorit\u0103\u021bilor. Noi (dar \u015fi mul\u0163i al\u0163i anali\u0219ti) am numit acest model, care a \u00eenceput s\u0103 se contureze pe la mijlocul anilor 1990, modelul controlului prin cooptare. Sintagma se refer\u0103 la faptul c\u0103 elita politic\u0103 maghiar\u0103 din Rom\u00e2nia s-a integrat \u00een via\u0163a politic\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u015fi, ce-i mai important, a fost acceptat\u0103 s\u0103 participe \u00een puterea executiv\u0103, \u00eens\u0103 acest lucru s-a realizat f\u0103r\u0103 instituirea oric\u0103ror forme de autonomie sau autoguvernare pentru comunitatea maghiar\u0103 sau a unui sistem bazat pe principiul \u00eemp\u0103r\u021birii puterii (power-sharing) pe baz\u0103 etnic\u0103. Adic\u0103, participarea politicienilor UDMR s-a realizat \u00een absen\u021ba oric\u0103ror garan\u021bii stipulate de lege, f\u0103r\u0103 garan\u021bii constitu\u021bionale sau legale.<\/p>\n

\u00centr-un astfel de sistem, totul sau aproape totul depinde de procesele politice de zi cu zi, pozi\u0163ia \u0219i puterea de negociere a UDMR depiz\u00e2nd \u00een totalitate de constela\u021bia politic\u0103 din acel moment. Iar acest lucru \u00ee\u015fi pune amprenta \u015fi asupra rezultatelor negocierilor. Vorbim deci despre un proces de negociere permanent\u0103 \u00eentre politicienii rom\u00e2ni \u0219i cei minoritari, dar aceast\u0103 negociere este mereu caracterizat\u0103 de asimetrie, \u00een detrimentul comunit\u0103\u0163ii maghiare.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 constela\u0163ie politic\u0103, de\u0219i UDMR dispune de un oarecare monopol asupra resurselor care i s-au alocat \u00een procesul men\u021bionat anterior, mereu exist\u0103 pericolul c\u0103 dac\u0103 organiza\u0163ia nu se afl\u0103 \u00een coali\u0163ia guvernamental\u0103, nu va mai putea negocia, \u015fi toate rezultatele pe care le-a ob\u021binut, se vor destr\u0103ma.<\/p>\n

Cel\u0103lalt element important este c\u0103 \u00een politica na\u021bional\u0103 a Ungariei de dup\u0103 1990 (cea privitoare la rela\u021bia statului ungar cu minorit\u0103\u021bile maghiare din statele vecine) a existat mereu o falie major\u0103. Partidele de st\u00e2nga sprijineau \u00een esen\u0163\u0103 acest model pe care l-am schi\u021bat, \u00een timp ce guvernele de dreapta (\u00eencep\u00e2nd cu Antall J\u00f3zsef \u00een 1990) erau \u00eempotriva acestuia. \u00cen timp ce partidele de st\u00e2nga erau de acord cu participarea UDMR \u00een guverne, cei de dreapta \u00eei favorizau pe acei politicieni minoritari care doreau s\u0103 condi\u021bioneze cooperarea politic\u0103 cu partidele rom\u00e2ne\u0219ti de recunoa\u015fterea autonomiei.<\/p>\n

\u015ei aici trebuie pus\u0103 \u00eentrebarea: de ce mijloace dispuneau guvernele de dreapta din Ungaria \u00een caz c\u0103 ar fi vrut s\u0103-i \u00eenl\u0103ture pe acei lideri minoritari care acceptau sistemul de control prin cooptare, sau dac\u0103 ar fi vrut s\u0103 determine UDMR-ul s\u0103 adopte o direc\u0163ie mai radical\u0103?<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 ordine de idei, Fidesz a sprijinit, pe de o parte, anumite grup\u0103ri din cadrul UDMR, \u00eempotriva conducerii centrale a Uniunii. Pe de alt\u0103 parte, au asistat la \u00eenfiin\u021barea unor forma\u0163iuni politice alternative, adic\u0103 au \u00eencercat s\u0103 creeze concuren\u021b\u0103 electoral\u0103 pentru UDMR, \u00een ideea ca aceste forma\u021biuni noi s\u0103 \u00eemping\u0103 UDMR-ul \u00eentr-o spiral\u0103 de radicalizare.<\/p>\n

\u00cen acest context ce am putea spune despre cel de-al treilea guvern Orb\u00e1n, adic\u0103 despre perioada de dup\u0103 2014? Dup\u0103 p\u0103rerea mea diferen\u0163a esen\u021bial\u0103 const\u0103 \u00een faptul c\u0103 modelul de control prin cooptare din Rom\u00e2nia a ajuns \u00een impas. Eu consider c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere a puterii \u015fi a influen\u0163ei partidului Fidesz \u00een Transilvania este de fapt<\/p>\n

o consecin\u0163\u0103 a acestor schimb\u0103ri survenite \u00een natura sistemului politic din Rom\u00e2nia.<\/h3>\n

\u015ei anume, consecin\u0163a crizei \u00een care a ajuns modelul de integrare politic\u0103 descris adineauri. Elita politic\u0103 maghiar\u0103 din Rom\u00e2nia a pierdut pur \u015fi simplu reperele politice pe care le-a avut \u00een Bucure\u015fti. \u015ei astfel s-a ajuns la cre\u015fterea influen\u0163ei politice din Budapesta.<\/p>\n

Discursul politic din Rom\u00e2nia este dominat de mult timp, din 2004, de un fel de populism anti-corup\u0163ie. Iar dup\u0103 2014, una dintre consecin\u0163ele luptei \u00eempotriva corup\u0163iei a fost (chiar dac\u0103 a fost doar un efect secundar, neinten\u021bionat) ca modelul de integrare bazat pe aceste negocieri politice ad-hoc dintre actorii politici rom\u00e2ni \u015fi maghiari, s\u0103 nu mai func\u0163ioneze. \u00cen cadrul modelului de cooptare prin control, participarea la guvernare \u00eensemna pentru UDMR mai ales rezultate ce constau \u00een alocarea unor resurse, adic\u0103 rezultatele ob\u021binute puteau fi descrise \u00een termenii unui particularism politic.<\/p>\n

\n

\u015ei aici nu m\u0103 refer la corup\u0163ie, ci la investi\u0163ii direc\u021bionate c\u0103tre fiefuri electorale, la pozi\u021bii de patronaj sau la retrocedarea bunurilor na\u0163ionalizate de exemplu. Acum, c\u00e2nd DNA este puterea suprem\u0103 \u00een via\u0163a public\u0103, cei care s-ar implica \u00een negocieri cu privire la asfaltarea unor str\u0103zi din jude\u0163ul Harghita, la un spital, la o cl\u0103dire care ar urma s\u0103 fie retrocedat\u0103 bisericii, simt c\u0103 nu mai au niciun fel de protec\u021bie. \u015ei astfel se destram\u0103 capacitatea UDMR de a negocia alocarea unor resurse de la Bucure\u0219ti \u00een interesul maghiarilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Deci modelul de integrare care func\u0163iona \u00een trecut se baza \u00een primul r\u00e2nd pe aceast\u0103 capacitate. Ungaria putea avea doar un rol marginal \u00een acele vremuri, deoarece pe l\u00e2ng\u0103 beneficiile care se puteau ob\u0163ine prin negocierile din Bucure\u015fti, sprijinul financiar acordat din sursele de la Budapesta p\u0103rea nesemnificativ. Doar astfel putem \u00een\u0163elege cum a ajuns Fidesz s\u0103 aib\u0103 acum influen\u0163a pe care o are.<\/p>\n

Puterea UDMR de a negocia finan\u0163\u0103ri \u015fi de a atrage resurse de la Bucure\u015fti a sc\u0103zut \u00een mod v\u0103dit. \u015ei aici ajungem la al treilea element pe care l-am men\u021bionat la \u00eenceput, \u0219i anume sprijinul financiar acordat de Budapesta comunit\u0103\u021bilor de peste hotare. Este important de \u00een\u021beles c\u0103 acest sprijin financiar acordat de guvernul Ungariei a crescut absolut semnificativ exact \u00een paralel cu aceast\u0103 sc\u0103dere spectaculoas\u0103 a capacit\u0103\u021bii de negociere a UDMR \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Pur \u015fi simplu, \u00een acest context Budapesta a devenit capabil\u0103 s\u0103 supraliciteze tot ce ofer\u0103 Bucure\u015ftiul, din punctul de vedere al resurselor financiare. Resursele la care maghiarii transilv\u0103neni pot avea acces din Ungaria nu mai sunt nesemnificative, ci poate chiar mai importante dec\u00e2t cele pe care le pot ob\u0163ine prin Bucure\u015fti. Prin urmare, re\u0163elele clientelare ale elitelor maghiare din Transilvania se schimb\u0103, \u015fi de la sistemul de patronaj axat asupra Bucure\u015ftiului se ajunge la un sistem de patronaj centrat \u00een Budapesta. Iar din aceast\u0103 schimbare de pozi\u021bii rezult\u0103 un context politic absolut nou.<\/p>\n

Este foarte important de observat deci c\u0103 influen\u0163a \u015fi puterea cresc\u00e2nd\u0103 a partidului Fidesz nu este o cauz\u0103, ci un efect al crizei modelului controlului prin cooptare din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\"180518_kerekasztal\"<\/a><\/p>\n

Sz\u00e9kely Istv\u00e1n Gerg\u0151:<\/strong> A\u015f dori de fapt doar s\u0103 completez cele spuse de colegul meu, \u00een primul r\u00e2nd cu privire la datarea \u00eenceputului acestor schimb\u0103ri. S\u0103 ne amintim c\u0103 atunci c\u00e2nd Kelemen Hunor a fost ales pre\u0219edintele UDMR, la congresul din 2011, Fidesz \u00eenc\u0103 practica vechea strategie. La acest congres, oaspetele delegat de Fidesz, vicepre\u0219edintele Pelczn\u00e9 G\u00e1ll Ildik\u00f3, f\u0103cea aluzii foarte clare cu privire la persoana care \u00een opinia conducerii Fidesz ar trebui s\u0103 fie aleas\u0103 \u00een func\u0163ie. Desigur, rezultatul nu a fost cel dorit de Fidesz, sugestiile doamnei vice-pre\u0219edinte nu au fost atunci urmate de UDMR, \u015ftim asta.<\/p>\n

Schimbarea strategiei survine cam prin 2013, c\u00e2nd UDMR finalmente ob\u021bine acces la resursele legate de procesul de acordare a cet\u0103\u0163eniei ungare maghiarilor din Transilvania, care mai \u00eenainte era \u00een sarcina exclusiv\u0103 a Consiliului Na\u0163ional al Maghiarilor din Transilvania. Eu cred c\u0103 din perspectiva motiva\u021biei acestor schimb\u0103ri este esen\u0163ial faptul c\u0103 pentru Fidesz a devenit evident: banii investi\u0163i \u00een Consiliul Na\u0163ional al Maghiarilor din Transilvania \u015fi \u00een Partidul Popular Maghiar din Transilvania nu vor aduce rezultatele scontate. Acordarea dublei cet\u0103\u0163enii conteaz\u0103 enorm din dou\u0103 puncte de vedere. Pe de o parte deoarece din acest moment<\/p>\n

UDMR nu mai poate adopta \u00een comunicarea sa politic\u0103 o pozi\u0163ie clar\u0103 \u00eempotriva partidului Fidesz.<\/h3>\n

Mark\u00f3 B\u00e9la \u00eenc\u0103 \u00ee\u015fi mai asuma unele declara\u0163ii politice \u00een care sublinia c\u0103 el nu este de acord cu acordarea dublei cet\u0103\u0163enii, dar \u00een 2013 UDMR nu se mai poate opune acestei m\u0103suri, ar fi o cvasi-sinucidere politic\u0103 pentru ea. Din acest moment deci, \u015fi acesta este cel de-al doilea aspect la care vroiam s\u0103 m\u0103 refer, principalul obiectiv al UDMR \u00een contextul procesului de acordare a cet\u0103\u0163eniei duble va deveni ob\u0163inerea a c\u00e2t mai multor resurse ce sunt accesibile prin aceste procese, \u015fi care devin tot mai importante \u015fi pentru a suplini pierderile cauzate de reducerea posibilit\u0103\u0163ilor de negociere cu partidele politice rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

S-a spus deja c\u0103 re\u0163elele clientelistice ale elitei politice maghiare din Transilvania se schimb\u0103 \u00een acest context, dar acela\u015fi lucru se poate spune \u015fi despre Fidesz: \u0219i clientela lor transilvan\u0103 se schimb\u0103. Partidul deschide accesul la resursele legate de procesul de acordare a cet\u0103\u021beniei ungare, din 2013\/14 accesul devine posibil nu doar pentru actorii prefera\u021bi \u00eenainte, adic\u0103 pentru Consiliul Na\u0163ional al Maghiarilor din Transilvania \u0219i cele dou\u0103 partide mai mici, Partidul Popular \u0219i Partidul Civic Maghiar, sau, eventual, unii lideri teritoriali ai UDMR care au avut leg\u0103turi cu gruparea cunoscut\u0103 ca Reform T\u00f6m\u00f6r<\/span>\u00fc<\/span>l\u00e9s (Blocul pentru Reform\u0103, care a reprezentat opozi\u021bia intern\u0103 a UDMR p\u00e2n\u0103 \u00een 2003). Exist\u0103 deci resurse disponibile noi, pentru care se duce o lupt\u0103 relativ deschis\u0103 \u015fi o concuren\u0163\u0103 bazat\u0103 pe loialitate, \u00een care, desigur, pentru Fidesz conteaz\u0103 foarte mult \u015fi ce pot oferi ace\u0219ti parteneri \u00een schimb.<\/span><\/p>\n

Tor\u00f3 Tibor:<\/strong> Exist\u0103 anumite aspecte precedente importante, cred eu, despre care n-a\u0163i vorbit. Dup\u0103 2008, legea descentraliz\u0103rii a asigurat o libertate mai mare de ac\u0163iune \u015fi o putere mai \u00eensemnat\u0103 primarilor \u015fi pre\u015fedin\u0163ilor de consilii jude\u0163ene. O consecin\u021b\u0103 a acestei m\u0103suri a fost ca<\/p>\n

mai multe personalit\u0103\u0163i marcante din UDMR s-au retras \u00een administra\u0163iile locale.<\/h3>\n

Dup\u0103 anul 2011 s-a petrecut un fenomen de descentralizare \u015fi \u00een cadrul UDMR, o consecin\u021b\u0103 a acestui proces este c\u0103 unii primari vor \u00eencerca s\u0103 se foloseasc\u0103 de rela\u0163iile lor politice, f\u0103r\u0103 s\u0103 implice partidul. Acest proces de negocieri se f\u0103cea \u00een prealabil \u00eentr-un mod centralizat, \u00een timp ce primarii care nu f\u0103ceau parte din UDMR f\u0103ceau asta, adic\u0103 negociau pentru resurse \u00een mod independent. Consider c\u0103 ace\u0219tia din urm\u0103 au fost cei care s-au adaptat noii situa\u0163ii mult mai u\u015for.<\/p>\n

Un alt precedent important de men\u0163ionat este schimbarea de genera\u0163ii \u00een Fidesz. Pentru noii veni\u0163i nu mai este evident de ce ar trebui s\u0103 men\u0163in\u0103 rela\u0163ii bune cu Consiliul Na\u0163ional al Maghiarilor din Transilvania, Partidul Popular Maghiar, respectiv Partidul Civic Maghiar. Cei pentru care aceste rela\u0163ii erau importante sunt \u201eb\u0103tr\u00e2nii\u201d care devin \u00eens\u0103 din ce \u00een ce mai marginaliza\u021bi \u00een partid. Noii veni\u0163i caut\u0103 alte tipuri de rela\u0163ii. \u00cen viziunea lor rela\u0163iile politice \u015fi cele economice se \u00eentrep\u0103trund.<\/p>\n

Acest tip de schimbare de paradigm\u0103 se poate distinge clar de-a lungul grani\u0163ei dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, unde politicienii din Fidesz colaborau activ de la bun \u00eenceput cu UDMR, nu au dezvoltat rela\u021bii cu celelalte partide maghiare \u0219i au sprijinit, \u00eentr-un mod mai mult sau mai pu\u0163in evident \u015fi deschis UDMR-ul la alegerile locale din 2012. Cele \u00eent\u00e2mplate sugereaz\u0103 din mai multe puncte de vedere c\u0103 pentru cei din a doua \u015fi a treia linie de conducere din Fidesz interesele politice \u015fi economice s-au suprapus, s-au contopit.<\/p>\n

Salat Levente:<\/strong> M\u0103 nemul\u0163ume\u015fte faptul c\u0103 nimeni n-a adus \u00eenc\u0103 \u00een discu\u0163ie problema responsabilit\u0103\u0163ii. Pe de alt\u0103 parte, mi se pare c\u0103 explica\u0163ia propus\u0103 de Tam\u00e1s, cu care sunt de acord \u00een linii mari, trece pe l\u00e2ng\u0103 ceva foarte important. Este vorba de faptul c\u0103 e\u015fecul actorilor politici care au reprezentat interesele minorit\u0103\u0163ii maghiare din Rom\u00e2nia a preg\u0103tit, \u00eencetul cu \u00eencetul, terenul pentru o convingere r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 foarte rapid dup\u0103 \u00eencheierea primului exerci\u021biu guvernamental al UDMR: \u015fi anume c\u0103 maghiarii nu au motive s\u0103 se a\u0219tepte la solu\u021bii la problemele lor din partea autorit\u0103\u021bilor de la Bucure\u015fti. Mai multe obiective urm\u0103rite anterior de politica minoritar\u0103 \u00een cadrul unui dialog cu reprezentan\u021bii statului rom\u00e2n au fost restructurate treptat \u00eentr-un sistem de rela\u0163ii cu guvernul ungar.<\/p>\n

\n

Primele semne ale acestei reorient\u0103ri au ap\u0103rut pregnant \u00een anul 2000, c\u00e2nd dup\u0103 o lupt\u0103 politic\u0103 acerb\u0103 dus\u0103 de ani buni, liderii UDMR au ajuns la concluzia c\u0103 str\u0103daniile de reinstaurare a Universit\u0103\u021bii Bolyai nu vor avea rezultatele scontate \u015fi trebuie s\u0103 ne resemn\u0103m cu g\u00e2ndul c\u0103 nu exist\u0103 nicio \u015fans\u0103 real\u0103 pentru a atinge vreodat\u0103 acest obiectiv. Atunci au trecut politicienii UDMR, \u00een ultima lun\u0103 a primei particip\u0103ri la guvernare, la ideea universit\u0103\u0163ilor private, oferind prima \u015fans\u0103 major\u0103 guvernului Ungariei s\u0103 intervin\u0103, preg\u0103tind terenul pentru un model care a fost aplicat ulterior \u00een numeroase ale domenii.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u00cen anii care au urmat am putut fi martori la acumularea treptat\u0103 a experien\u0163elor care au dus la concluzia exprimat\u0103 foarte clar \u00een demisia din func\u0163ia de pre\u0219edinte al UDMR a lui Mark\u00f3 B\u00e9la, \u015fi anume c\u0103 \u00een Transilvania o politic\u0103 a minorit\u0103\u0163ii maghiare care contravine intereselor \u015fi inten\u0163iilor urm\u0103rite de partidul Fidesz nu are nicio \u0219ans\u0103.<\/p>\n

Din anul 2011 a devenit tot mai pregnant\u0103 tendin\u0163a elitei politice maghiare din Transilvania de a a\u015ftepta solu\u0163ii pentru problemele comunit\u0103\u0163ii maghiare din Transilvania nu din partea autorit\u0103\u021bilor din Bucure\u015fti, ci de la Budapesta, \u00een tot mai multe privin\u0163e \u015fi tot mai multe domenii. Motiva\u021bia reorient\u0103rii este adesea u\u0219urin\u021ba cu care diferite forme de sprijin pot fi ob\u021binute, prin re\u021belele de clientel\u0103 ale Fidesz la care politicienii maghiari din Transilvania au fost conecta\u021bi, comparativ cu accesul la resursele statului rom\u00e2n care ar fi trebuit s\u0103 ajung\u0103 la membri minorit\u0103\u021bii maghiare \u00een calitatea acestora de cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni.<\/p>\n

Aceast\u0103 reorientare, petrecut\u0103 pas cu pas \u0219i care a ajuns azi la dimensiuni spectaculoase, mi se pare o decizie gre\u015fit\u0103, deoarece nu cred c\u0103 \u00een regiunea \u00een care tr\u0103im interesele unei minorit\u0103\u0163i cu 1,2-1,3 milioane de membri ar putea fi asigurate de sprijinul oric\u00e2t de substan\u0163ial al unei \u0163\u0103ri \u201emam\u0103\u201d, prin m\u0103suri luate oarecum independent sau \u00een opozi\u0163ie chiar cu guvernul statului \u00een care minoritatea respectiv\u0103 tr\u0103ie\u015fte.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, mi se pare greu de evitat ca acest sistem de sprijin acordat de dinafar\u0103 s\u0103 duc\u0103 la o disociere dintre \u201emaghiarii cei buni din Transilvania\u201d, care accept\u0103 \u0219i apreciaz\u0103 sprijinul \u021b\u0103rii \u201emam\u0103\u201d, \u015fi membrii minorit\u0103\u021bii maghiare considera\u021bi \u201er\u0103t\u0103ci\u0163i de la calea cea dreapt\u0103\u201d, sau chiar tr\u0103d\u0103tori ai na\u0163iunii, dac\u0103 au rezerve privind oportunitatea interven\u021biei guvernului ungar sau se tem de posibile consecin\u021be nefaste ale interven\u021biei privind \u0219ansele de consolidare a situa\u021biei minorit\u0103\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Indiferent de ce cred eu, aceast\u0103 reorientare s-a petrecut deja, \u015fi este o dimensiune important\u0103 a procesului descris de Tam\u00e1s. A\u015f mai ad\u0103uga, complet\u00e2nd analiza propus\u0103 de el, c\u0103 la situa\u021bia de fa\u021b\u0103 s-a ajuns printre altele \u0219i din pricina unui e\u0219ec ce caracterizeaz\u0103<\/p>\n

performan\u021ba de dinainte de anul 2010 a elitei politice maghiare din Rom\u00e2nia.<\/h3>\n

Aceast\u0103 elit\u0103 poart\u0103 responsabilitatea faptului c\u0103 nu s-a achitat de cea mai important\u0103 sarcin\u0103 pentru care a primit o \u015fans\u0103 istoric\u0103 \u00een 1989: consolidarea, din punct de vedere politico-juridic, a situa\u021biei comunit\u0103\u0163ii maghiare din Transilvania, \u00een condi\u0163iile specifice ale schimb\u0103rii de regim din Rom\u00e2nia. Iar ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dup\u0103 2010 poart\u0103 riscul de a elimina \u015fi ultimele \u015fanse pentru acest obiectiv.<\/p>\n

\"180518_kerekasztal\"<\/a><\/p>\n

Bakk Mikl\u00f3s:<\/strong> Oricum am analiza situa\u0163ia, exist\u0103 \u015fi o dimensiune istoric\u0103 a problemei\u2026 Cum ar\u0103ta politica na\u0163ional\u0103 \u015fi ideea de fundamentare \u0219i consolidare a na\u0163iunii \u00een trecut? Existau mai multe strategii. Prima era cea revizionist\u0103: revizia \u201eTrianonului”, strategie dominant\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale care viza refacerea, integral\u0103 sau par\u021bial\u0103 m\u0103car, a Ungariei Mari. <\/span><\/p>\n

Apoi a urmat epoca regimului comunist, care a m\u0103turat sub pre\u0219 chestiunea na\u0163iunii, adic\u0103 o scotea afar\u0103 din aten\u0163ia public\u0103, desigur, \u00een sens discursiv, deoarece o construc\u021bie na\u021bional\u0103 inerent\u0103 tot se f\u0103cea \u015fi \u00een acest context, prin m\u0103surile perioadei lui K\u00e1d\u00e1r. Aceast\u0103 construc\u021bie era una stato<\/span>–<\/span>na\u021bional\u0103 care reducea ideea de na\u021biune maghiar\u0103 la dimensiunea popula\u021biei statului ungar prezent. Drept rezultat, dup\u0103 schimbarea de regim, \u00een timpul primului guvern Antall, s-au lansat dou\u0103 concep\u0163ii paralele de na\u0163iune, care concurau politic, \u015fi care s-au instalat separat \u00een cele dou\u0103 tabere politice mari ale Ungariei. <\/span><\/p>\n

St\u00e2nga continua ideea de stato-na\u021biune, legitimat\u0103 de perioada K<\/span>\u00e1d\u00e1r, iar dreapta considera na\u021biunea \u00een sens cultural, adic\u0103 comunitatea tuturor vorbitorilor de limb\u0103 maghiar\u0103, deci un concept care cuprindea \u0219i minorit\u0103\u021bile maghiare din \u021b\u0103rile \u00eenvecinate cu Ungaria. P\u00e2n\u0103 aici, aceast\u0103 evolu\u021bie este una cunoscut\u0103, cel pu\u021bin \u00een literatura din Ungaria.<\/span><\/p>\n

Problema de discutat este conceptul dreptei, cum se acomodeaz\u0103 el cu realit\u0103\u021bile istorice. Adic\u0103 \u00een ce mod poate extinde Ungaria politica sa na\u021bional\u0103 asupra unor segmente ale cet\u0103\u021benilor statelor \u00eenvecinate. Guvernul Antall, de\u0219i nu era revizionist, datorit\u0103 acestui concept nu putea \u00eenl\u0103tura b\u0103nuiala c\u0103 nu ar nutri ni\u0219te proiecte revizioniste. Chiar \u0219i guvernul de st\u00e2nga, guvernul Horn, cel care a semnat tratate de baz\u0103 cu vecinii, nu putea sc\u0103pa complet de aceast\u0103 b\u0103nuial\u0103. Iar conceptul de na\u021biune cultural\u0103 a vorbitorilor de limb\u0103 maghiar\u0103, asimilat\u0103 \u0219i propagat\u0103 de dreapta maghiar\u0103 \u2013 tipul de discurs public ce rezult\u0103 din acest concept \u2013 nici nu f\u0103cea posibil\u0103 \u00eenl\u0103turarea dubiilor, a echivocului revizionismului ce plana asupra tuturor m\u0103surilor de politici publice culturale, luate de Ungaria \u00een sprijinul minorit\u0103\u021bilor maghiare din statele \u00eenvecinate. <\/span><\/p>\n

\u00cen disputa politic\u0103 din Ungaria \u00eentre cele dou\u0103 tabere mari, acest echivoc se r\u0103sfr\u00e2ngea \u0219i asupra electoratului din Ungaria. De\u0219i la nivelul elitei politice exista cvasi-consensul c\u0103 Ungaria nu are nici ra\u021biunea, nici puterea urm\u0103ririi unui scop revizionist, la nivelul electoratului existau grupuri subculturale care enun\u021bau, zgomotos, asemenea scopuri. Deci ambiguitatea persista, \u0219i politica de dreapta mai putea exploata aceast\u0103 ambiguitate.<\/span><\/p>\n

\n

\u00cen cazul guvernului lui Orb\u00e1n aceast\u0103 situa\u0163ie s-a schimbat, dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00een felul urm\u0103tor: la nivelul discursului a r\u0103mas intact\u0103 continuitatea concep\u0163iei de dreapta \u00een privin\u021ba na\u0163iunii, dar la nivel concret al realit\u0103\u0163ii politice guvernul Orb\u00e1n a realizat cea mai profund\u0103 acomodare a statului ungar al prezentului cu consecin\u0163ele deciziilor de la Trianon. Paradoxul accept\u0103rii Trianonului: \u00een timp ce la nivelul discursului politic pare c\u0103 guvernul Orb\u00e1n se pozi\u021bioneaz\u0103 undeva \u00een zona revizionismului ascuns, politica concret\u0103 a guvernului se bazeaz\u0103, totu\u0219i, pe acceptarea complet\u0103 a realit\u0103\u021bii, \u00eencerc\u00e2ndu-se extragerea folosului maxim din acceptarea status-quo-ului. Ungaria ca un stat mic \u00eencearc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la influen\u021b\u0103 maxim\u0103 \u00een regiune, baz\u00e2ndu-se (\u0219i) pe consecin\u021bele Trianonului.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Care sunt efectele \u00eenlesnirii ob\u0163inerii cet\u0103\u0163eniei ungare, respectiv acord\u0103rii dreptului de a participa la alegerile parlamentare din Ungaria (deci a implic\u0103rii maghiarimii de dincolo de hotarele Ungariei \u00een politica ungar\u0103) asupra proiectelor de lung\u0103 durat\u0103 ale maghiarimii din Transilvania, cum ar fi de exemplu str\u0103daniile de a ob\u0163ine autonomia?<\/strong><\/p>\n

Salat Levente:<\/strong> Cu cet\u0103\u0163enia dubl\u0103, ca \u015fi concept \u015fi la modul general, n-ar fi nicio problem\u0103. Exist\u0103 peste tot \u00een Europa at\u00e2tea versiuni de cet\u0103\u0163enie dubl\u0103 sau multipl\u0103, \u00eenc\u00e2t asigurarea unui proces \u00eenlesnit de a ob\u0163ine cet\u0103\u0163enia maghiar\u0103 n-ar trebui s\u0103 \u00eensemne nicio problem\u0103 \u00een privin\u021ba Ungariei, chiar dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare faptul c\u0103 situa\u0163ia statului ungar e destul de aparte \u00een Uniune European\u0103, datorit\u0103 comunit\u0103\u0163ilor maghiare \u00eensemnate care se g\u0103sesc \u00eenafara grani\u0163elor \u0163\u0103rii-mam\u0103. \u00cen Europa privit\u0103 \u00een sens geografic, doar rom\u00e2nii, ru\u015fii \u015fi albanezii se afl\u0103 \u00een situa\u021bii similare.<\/p>\n

\n

\u00cen opinia mea, problema const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u00een paralel cu practica \u00eenlesnirii accesului la cet\u0103\u0163enie f\u0103r\u0103 obliga\u021bia de re\u0219edin\u021b\u0103, \u00een Ungaria exist\u0103 un discurs foarte ap\u0103sat care vizeaz\u0103 p\u0103strarea, respectiv restaurarea suveranit\u0103\u0163ii \u0163\u0103rii. Ori eu cred c\u0103 aceste dou\u0103 obiective nu pot fi urm\u0103rite simultan.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Foarte pe scurt: concep\u0163ia suveranit\u0103\u0163ii, \u00een forma \u00een care o folosim azi \u0219i \u00een accep\u021biunea \u00een care ea continu\u0103 s\u0103 joace, \u00eencep\u00e2nd cu 1648, de la Tratatul de pace din Westfalia \u00eencoace, un rol de seam\u0103 \u00een politica interna\u0163ional\u0103, a ap\u0103rut \u00een lucrarea lui Jean Bodin, g\u00e2nditor politic francez, publicat\u0103 \u00een 1576, care se ocup\u0103 de defini\u0163ia statului \u015fi atribu\u0163iile suveranului. Pe l\u00e2ng\u0103 interpret\u0103rile uzuale, acest tratat se poate citi \u0219i ca o teorie revolu\u0163ionar\u0103 a localit\u0103\u021bii, contrast\u00e2nd cu universalismul care a dominat mentalitatea comunit\u0103\u021bilor politice timp de peste 1500 de ani, pornind, \u00een mod interesant, de la cet\u0103\u0163enia roman\u0103.<\/p>\n

Cet\u0103\u0163enia roman\u0103 era o inova\u0163ie politic\u0103 foarte \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 \u00een vremurile respective, cu scopuri \u015fi obiective fundamental diferite de practicile din ora\u015fele-state grece\u015fti, unde institu\u021bia cet\u0103\u0163eniei se baza pe logica localit\u0103\u021bii: cet\u0103\u021benia practicat\u0103 de grecii antici urm\u0103rea perpetuarea formei de via\u0163\u0103 \u015fi a tradi\u0163iilor locale specifice prin limitarea strict\u0103 a dreptului de participare \u00een luarea deciziilor politice la b\u0103rba\u0163ii n\u0103scu\u021bi \u00een localitatea respectiv\u0103. Calitatea de cet\u0103\u021bean al polis-ului \u00eensemna totodat\u0103 c\u0103 cet\u0103\u021benii aveau obliga\u021bia s\u0103 fie tot timpul la dispozi\u021bia cet\u0103\u021bii (pentru consult\u0103ri \u0219i decizii politice, func\u021bii publice \u0219i ap\u0103rarea cet\u0103\u021bii \u00een r\u0103zboi). Cet\u0103\u0163enia roman\u0103, \u00een schimb, s-a definit din perspectiva drepturilor (ius connubii, ius hereditas, ius commercii, ius suffragii, ius honorum) \u0219i putea fi extins\u0103, cu unele restric\u0163ii, \u015fi asupra persoanelor din regiunile cucerite de romani.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu sec. III \u00ee.e.n., cet\u0103\u021benia roman\u0103 a devenit treptat instrumentul asimil\u0103rii politice \u0219i a dus ulterior la apari\u021bia ideii de universalism: \u201eCivitatem omnibus datam\u201d, enun\u021b\u0103 triumfal Constitutio Antoniana, edictul emis de \u00eemp\u0103ratul Caracalla \u00een 212 e.n. Cre\u0219tinismul, varianta religioas\u0103 a universalismului, ridicat la rang de religie oficial\u0103 \u00een 380, a dominat timp de peste 1000 de ani mediul cultural \u0219i politic al occidentului, biserica cre\u0219tin\u0103 universal\u0103 (<\/span>\u03ba\u03b1\u03b8\u03bf\u03bb\u03b9\u03ba\u03b9<\/span>)<\/span> condus\u0103 de la Vatican fiind \u00een tot acest r\u0103stimp cea mai influent\u0103 autoritate peste multiplele identit\u0103\u0163i locale.<\/span><\/p>\n

\n

Prima confruntare major\u0103 cu acest principiu al universalismului a fost Reforma Protestant\u0103 a lui Martin Luther \u00een 1517, care a marcat o spectaculoas\u0103 revigorare a localit\u0103\u021bii. Succesul remarcabil al alternativei formulat\u0103 de Luther a condus surprinz\u0103tor de repede la conflicte \u00eentre regi sau domnitori catolici \u0219i protestan\u021bi din pricina felului \u00een care \u00ee\u0219i tratau supu\u0219ii apar\u021bin\u0103tori religiei minoritare: persecu\u021biile la care aderen\u021bii la religia non-dominant\u0103 \u00een teritoriu erau expu\u0219i au constituit pretexte pentru interven\u021bii din partea domnitorilor vecini.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Teoria suveranit\u0103\u0163ii propus\u0103 de Bodin a vizat, printre altele, situa\u021bii de acest fel, suger\u00e2nd c\u0103 rolul important pe care suveranul \u00eel are de \u00eendeplinit presupune o rela\u0163ie de excludere reciproc\u0103 printre trei entit\u0103\u0163i politice: teritoriul, subiec\u021bii politici (cei supu\u0219i puterii politice) \u015fi suveranul. Pe l\u00e2ng\u0103 multe alte consecin\u021be importante, aceast\u0103 teorie \u00eencerc\u0103 deci s\u0103 previn\u0103 apari\u0163ia unor situa\u021bii \u00een care o persoan\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi subiect de drept pentru dou\u0103 puteri politice suverane distincte.<\/p>\n

Din aceste motive cred eu c\u0103 exist\u0103 o contradic\u0163ie \u00eentre cele dou\u0103 str\u0103danii simultane ale guvernului Ungariei: acordarea, pe de o parte, cet\u0103\u0163eniei persoanelor cu identitate maghiar\u0103 din \u021b\u0103rile vecine, \u0219i promovarea unui discurs, pe de alt\u0103 parte, de redob\u00e2ndire a suveranit\u0103\u0163ii \u00een cadrul UE. O astfel de contradic\u0163ie poate fi solu\u0163ionat\u0103 \u00een opinia mea doar \u00een dou\u0103 feluri.<\/p>\n

Una dintre solu\u021bii ar presupune s\u0103 intr\u0103m \u00eentr-o nou\u0103 epoc\u0103 a universalismului care scoate de pe agend\u0103 orice preocupare legat\u0103 de ideea suveranit\u0103\u021bii. Dac\u0103 aceasta este direc\u021bia c\u0103tre care lumea se \u00eendreapt\u0103, se poate afirma c\u0103 prin politica sa de cet\u0103\u0163enie Ungaria s-a pozi\u021bionat, asemenea altor state din regiune, \u00een elita inova\u0163iilor politice specifice epocii post-westfaliene \u0219i va trebui s\u0103 renun\u021be la orice preten\u021bie legat\u0103 de suveranitate \u00een sensul original al termenului. Aceast\u0103 alternativ\u0103 este, evident, pu\u021bin probabil\u0103, nu doar din pricina orient\u0103rii guvernelor ungare din ultima vreme, dar \u015fi din cauza faptului c\u0103 forme modeste ale universalismului precum globalizarea, sau variante regionale cum ar fi Uniunea European\u0103 trec prin crize profunde \u00een ultima vreme, \u0219i unul mai serios nu pare s\u0103 apar\u0103 la orizont.<\/p>\n

A doua versiune, mult mai probabil\u0103, este c\u0103 relevan\u0163a politic\u0103 a localit\u0103\u021bii va continua s\u0103 creasc\u0103 \u0219i dup\u0103 un timp va duce la o re-sincronizare a dezideratului de suveranitate cu practica acord\u0103rii cet\u0103\u0163eniei maghiarilor de peste hotare,<\/p>\n

re-sincronizare sub forma re\u00eentregirii na\u0163iunii maghiare, dezmembrat\u0103 de Pacea de la Trianon, pe teritoriul actual al Ungariei.<\/h3>\n

Deoarece ar fi greu de presupus c\u0103 \u00een timp ce \u00een Ungaria se vehiculeaz\u0103 intens ideea suveranit\u0103\u0163ii \u2013 printre altele \u00een sensul c\u0103 numai ungurii au dreptul s\u0103 decid\u0103 cu cine doresc s\u0103 convie\u0163uiasc\u0103 \u00een \u0163ara lor \u2013, \u00een statele vecine, unde locuiesc \u015fi maghiari, va r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103 o logic\u0103 fundamental diferit\u0103, cea bazat\u0103 pe ideea de neutralitate a statului.<\/p>\n

\u00cen ce prive\u015fte \u00eentrebarea referitoare la consecin\u0163ele implic\u0103rii maghiarilor dinafara grani\u0163elor Ungariei \u00een via\u0163a politic\u0103 din Ungaria, prin facilitarea accesului la cet\u0103\u0163enie \u0219i acordarea dreptului de vot, eu sunt de p\u0103rere c\u0103 cea mai grav\u0103 consecin\u0163\u0103 a acestui proces este scoaterea de pe agend\u0103 a chestiunii dac\u0103 comunit\u0103\u0163ile maghiare de dincolo de hotarele Ungariei pot sau nu pot fi considerate comunit\u0103\u021bi politice, par\u021bial de sine st\u0103t\u0103toare.<\/p>\n

Acest lucru pare straniu la prima vedere \u015fi are implica\u0163ii deosebit de dramatice, deoarece \u00een timp ce obiectivul principal al politicii na\u021bionale maghiare (cea care vizeaz\u0103 rela\u021bia statului ungar cu comunit\u0103\u021bile maghiare de peste hotare) este acceptarea de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile statelor vecine a minorit\u0103\u021bilor maghiare care tr\u0103iesc pe teritoriile lor ca \u015fi comunit\u0103\u0163i (cvasi)politice, capabile de autoorganizare \u0219i autoguvernare, cu institu\u0163ii proprii \u015fi cu lideri pe care \u00eei aleg \u00een mod nemijlocit, guvernul Ungariei anihileaz\u0103 \u00een mod arbitrar \u0219i unilateral aceste str\u0103danii prin modul \u00een care administreaz\u0103 rela\u021biile cu comunit\u0103\u021bile respective.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 politica na\u0163ional\u0103 maghiar\u0103 care \u00eenlocuie\u015fte, pe de o parte, ideea na\u0163iunii structurate \u00een jurul mai multor centre cu cea a unei na\u0163iuni unite, centralizate \u0219i dirijate din Budapesta, \u0219i degradeaz\u0103, pe de alt\u0103 parte, comunit\u0103\u0163ile de dinafara hotarelor Ungariei din statutul de comunit\u0103\u021bi (cvasi)politice \u00een popula\u0163ii de diaspor\u0103 (stabilind rela\u0163ii juridice la nivel individual cu membri acestora prin institu\u021bia cet\u0103\u021beniei),<\/p>\n

administreaz\u0103 simultan dou\u0103 lovituri fatale str\u0103daniilor de a ob\u0163ine autonomia comunit\u0103\u0163ilor maghiare de dinafara grani\u0163elor Ungariei.<\/h3>\n

Din perspectiva na\u0163iunii \u201ereunificate\u201d, centralizate \u0219i conduse de la Budapesta chestiunea oric\u0103rei forme de autonomie este absolut irelevant\u0103, iar extinderea cet\u0103\u021beniei peste cei dincolo de hotare elimin\u0103 \u015fi cea mai mic\u0103 \u015fans\u0103 ca statul rom\u00e2n, de exemplu, s\u0103-\u0219i poat\u0103 permite s\u0103 ia \u00een serios orice actor politic care \u00eencearc\u0103 includerea \u00een agenda dezbaterilor publice a ideii de autonomie \u00een numele unor cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni care de\u021bin totodat\u0103 \u0219i cet\u0103\u0163enia ungar\u0103.<\/p>\n

Kiss Tam\u00e1s:<\/strong> Dac\u0103 discut\u0103m \u00een primul r\u00e2nd problema autonomiei, atunci eu sunt de o cu totul alt\u0103 p\u0103rere. Dar dac\u0103 separ\u0103m ideea autonomiei \u2013 \u00een aceast\u0103 form\u0103 absolut teoretic\u0103 \u2013 de aspectele mult mai practice ale proceselor de edificare \u015fi consolidare a societ\u0103\u0163ii maghiarilor din Transilvania, a proceselor de construc\u021bie a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale de aici, atunci sunt mai \u00eenclinat s\u0103 fiu de acord cu p\u0103rerea lui Levente.<\/p>\n

S\u0103 lu\u0103m mai \u00eent\u00e2i problema autonomiei. \u00centrebarea este, c\u00e2t de valabil\u0103 e concep\u0163ia westfalian\u0103 tradi\u0163ional\u0103, bazat\u0103 pe rela\u0163ia dintre teritoriu, subiec\u0163i \u015fi suveranitate. Rainer Baub\u00f6ck are o teorie conform c\u0103reia pentru o na\u0163iune majoritar\u0103 aceast\u0103 concep\u0163ie a suveranit\u0103\u0163ii teritorial determinate e destul de important\u0103, deci nu poate accepta \u00een acela\u015fi timp \u015fi cet\u0103\u0163enia dubl\u0103, \u015fi autonomia teritorial\u0103. Deoarece \u2013 spune Baub\u00f6ck \u2013 dac\u0103 le-ar accepta \u00een mod simultan, suveranitatea statului asupra subiec\u0163ilor cu cet\u0103\u0163enie dubl\u0103 \u015fi cu autonomie ar deveni at\u00e2t de abstract\u0103, \u00eenc\u00e2t nici n-ar mai exista \u00een mod concret.<\/p>\n

\n

Dar trebuie pus\u0103 \u00eentrebarea: cum poate fi caracterizat\u0103 concep\u021bia de suveranitate \u00een care popula\u0163ia majoritar\u0103 crede, de ce tip este aceasta<\/span>? Iar aceasta este deja o <\/span>chestiune empiric\u0103. \u00cen Slovacia de exemplu, majoritatea refuz\u0103 at\u00e2t ideea autonomiei, c\u00e2t \u015fi cea a cet\u0103\u0163eniei duble. \u00cen acela\u015fi timp \u00een Irlanda de Nord nimeni nu-\u015fi face probleme \u00een leg\u0103tur\u0103 cu coexisten\u0163a acestor dou\u0103 elemente.<\/span><\/p>\n<\/blockquote>\n

Principala \u00eentrebare se refer\u0103 deci la modul \u00een care ideile popula\u0163iei majoritare din Rom\u00e2nia vor evolua \u00een privin\u021ba conceptului de suveranitate. Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 majoritatea rom\u00e2nilor accept\u0103 ideea dublei cet\u0103\u0163enii, \u015fi o accept\u0103 chiar \u015fi \u00een cazurile \u00een care se face o referire concret\u0103 la dubla cet\u0103\u0163enie a maghiarilor din Transilvania. \u00cen plus, num\u0103rul celor care accept\u0103 aceast\u0103 idee e \u00een continu\u0103 cre\u015ftere. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, peste dou\u0103 treimi din popula\u0163ia majoritar\u0103 se declar\u0103 de acord cu asta.<\/p>\n

\u00cen ce prive\u015fte autonomia \u00eens\u0103, nu se poate constata nicio schimbare, nici \u00een perspectiva unei perioade de 15-20 de ani. Majoritatea rom\u00e2nilor refuz\u0103 ideea. Iar aceast\u0103 atitudine nu s-a schimbat \u00een niciun fel nici dup\u0103 introducerea cet\u0103\u0163eniei duble.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu autonomia eu mai am \u00eens\u0103 \u015fi o alt\u0103 problem\u0103. Consider c\u0103 nu ar trebui s\u0103 ne prefacem c\u0103 aceasta ar fi un obiectiv politic real. Deoarece nu e, \u015fi nu poate fi, at\u00e2ta timp, c\u00e2t clasa politic\u0103 maghiar\u0103 din Transilvania nu dispune de nicio strategie concret\u0103 \u015fi real\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103.<\/p>\n

\n

Dar principala func\u021bie a ideii de autonomie nici nu este aceasta. Politicienii maghiari nu doresc s\u0103 conving\u0103 popula\u0163ia majoritar\u0103 s-o accepte, ci o folosesc pentru a-\u015fi determina propria pozi\u0163ie politic\u0103 \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii, \u00eens\u0103 nimeni nu se g\u00e2nde\u015fte serios s\u0103 dezbat\u0103 problema \u00een mod realist cu politicienii rom\u00e2ni. \u00cen consecin\u0163\u0103, eu nu sunt dispus iau \u00een serios problema autonomiei.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Mult mai interesant\u0103 e problematica diferitelor proiecte de identitate. Deoarece se poate \u00eent\u00e2mpla ca cele dou\u0103 modele s\u0103 concureze, fiind vorba, pe de o parte, de proiectul de identitate a maghiarilor din Transilvania, o identitate de minoritar care are \u0219i aspecte regionale. Cuvintele-cheie legate de aceast\u0103 identitate sunt subsidiaritate, descentralizare \u015fi competen\u0163e politice pentru minoritate. Esen\u0163a este c\u0103, chiar \u0219i \u00een condi\u0163iile \u00een care nu exist\u0103 autonomie codificat\u0103 legal, vom \u00eencerca totu\u015fi s\u0103 dispunem de un sistem institu\u0163ional propriu, pe care \u00eel vom administra noi singuri. Un element al acestei concep\u021bii pe care a\u0219 dori s\u0103-l men\u021bionez este faptul c\u0103 maghiarul transilv\u0103nean, prins \u00een asimetria rela\u0163iilor cu popula\u0163ia majoritar\u0103, trebuie s\u0103 se confrunte mereu cu faptul c\u0103 adev\u0103rul lui nu este cel absolut, nu e unica perspectiv\u0103 posibil\u0103 \u00een contextul respectiv.<\/p>\n

Cealalt\u0103 versiune a identit\u0103\u0163ii presupune o identitate de diaspor\u0103, structurat\u0103 \u00een jurul ideii de patrie-mam\u0103, \u015fi al centrului (adic\u0103 al Budapestei). Cuvintele-cheie corespunz\u0103toare sunt stoparea proceselor prin care comunit\u0103\u021bile maghiare de peste hotare se dezvolt\u0103 \u00een direc\u021bii diferite sau chiar opuse, centralizarea, unificarea, \u015fi toate acestea se leag\u0103 tot mai str\u00e2ns de problematica unui lider puternic. Aceste dou\u0103 concep\u0163ii se exclud \u015fi \u00een opinia mea. Cu acest nou tip de centralism din Ungaria nu prea au ce face cei implica\u021bi \u00een procesele de consolidare a comunit\u0103\u0163ii minoritare maghiare din Transilvania.<\/p>\n

\n

Trebuie s\u0103 adaug \u00eens\u0103 c\u0103 am destule dubii fa\u021b\u0103 de aceste chestiuni. Nimic n-ar fi mai str\u0103in de inten\u0163iile mele ca o \u00eencercare de a construi un fel de mit transilvanist. De aceea m\u0103 \u00eentreb, c\u00e2t sunt de reale \u015fi realiste aceste proiecte care vizeaz\u0103 construc\u021bia unei societ\u0103\u0163i maghiare de sine st\u0103t\u0103toare din Transilvania, ob\u021binerea unor competen\u0163e pentru minoritate, respectiv subsidiaritatea. Din p\u0103cate, realitatea ar putea fi c\u0103 noi \u00eencerc\u0103m doar s\u0103 mitiz\u0103m propria noastr\u0103 situa\u0163ie.<\/p>\n<\/blockquote>\n

S\u0103 arunc\u0103m o privire de exemplu la situa\u0163ia acelor institu\u0163ii pe care noi \u00een\u0219ine le-am creat \u015fi noi le \u0163inem \u00een func\u0163iune. \u015ei vom vedea c\u0103 ele func\u0163ioneaz\u0103 pe baz\u0103 de patronaj, \u015fi nu prea au nimic de-a face cu principiul eviden\u0163ierii prin performan\u0163\u0103 sau prin valori. \u015ei acum vorbesc despre acele institu\u0163ii pe care chiar noi le-am \u00eenfiin\u0163at, nu despre cele instituite \u00een cadrul Sistemului Cooper\u0103rii Na\u0163ionale girat de Fidesz. Nu vorbesc doar despre politic\u0103, ci \u015fi despre institu\u0163iile culturale \u015fi \u015ftiin\u0163ifice. Se poate presupune c\u0103 Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale a avut acest impact semnificativ pe meleagurile noastre, a avut aceast\u0103 evolu\u0163ie spectaculoas\u0103 exact din pricina faptului c\u0103 \u00een Transilvania nu putem vorbi de subsidiaritate, de democra\u0163ie intern\u0103 sau de valori cu adev\u0103rat transilvane.<\/p>\n

De fapt am construit sisteme \u015fi re\u0163ele clientelare care sunt absolut compatibile cu Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale.<\/h3>\n

\"180518_kerekasztal\"<\/a><\/p>\n

Tor\u00f3 Tibor:<\/strong> \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu impactul cet\u0103\u0163eniei duble asupra \u0219anselor de autonomie \u015fi asupra proiectelor maghiare din Transilvania de lung\u0103 durat\u0103 eu a\u015f mai ad\u0103uga dou\u0103 comentarii importante. Teoriile clasice referitoare la politica extern\u0103 a Ungariei sus\u0163in c\u0103 aceasta se bazeaz\u0103 pe trei piloni: integrarea euro-atlantic\u0103, rela\u0163ia cu statele vecine, respectiv politica despre na\u021biune, adic\u0103 politicile destinate comunit\u0103\u021bilor de coetnici de peste hotare. Guvernele care s-au succedat difer\u0103 \u00eentre ele \u00een modul de abordare \u0219i \u00een prioritatea acordat\u0103 acestor trei aspecte.<\/p>\n

Consider c\u0103 dup\u0103 anul 2010 s-a produs o schimbare radical\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Interesul na\u0163ional al Ungariei (luat \u00een sens realist) a \u00eenceput s\u0103 domine celelalte aspecte. Acest lucru \u00eenseamn\u0103, pe de o parte, c\u0103 pe lista de priorit\u0103\u0163i a guvernului actual drepturile maghiarilor de dinafara grani\u0163elor Ungariei, proiectele acestor comunit\u0103\u0163i, cum ar fi autonomia sau drepturile minoritare, au cam pierdut din importan\u0163\u0103, ba chiar s-ar putea \u00eent\u00e2mpla ca cele dou\u0103 dimensiuni s\u0103 devin\u0103 conflictuale.<\/p>\n

Se poate urm\u0103ri acest fenomen cel mai bine \u00een cazul rela\u0163iilor ungaro-slovace, unde drepturile minorit\u0103\u0163ii maghiare nu mai figureaz\u0103 pe lista subiectelor de dezbatere, prioritate av\u00e2nd problemele colabor\u0103rii Grupului de la Visegr\u00e1d sau elaborarea unei platforme comune \u00een ceea ce prive\u015fte sistemului de cote de imigran\u0163i. Eu cred c\u0103 \u00een cazul \u00een care situa\u0163ia concret\u0103 o cere, aceste problematici ar putea disp\u0103rea \u0219i de pe agenda discu\u0163iilor politice dintre Ungaria \u015fi Rom\u00e2nia. O alt\u0103 schimbare important\u0103 prive\u015fte faptul c\u0103 \u00een ultimii anii s-a \u00eenceput s\u0103 se vorbeasc\u0103 mult mai deschis despre aducerea maghiarilor de peste hotare pe teritoriul Ungariei.<\/p>\n

Acum 10 ani aceast\u0103 chestiune era \u00eenc\u0103 un tabu \u00een discursul oficial, se discuta doar informal sau \u201ela o bere\u201d despre acei politicieni din Ungaria care se g\u00e2ndesc la a\u015fa ceva, dar nu-\u015fi rostesc p\u0103rerea \u00een spa\u0163iul public. De ceva vreme se pot citi declara\u0163ii \u00een pres\u0103, provenind din cele mai \u00eenalte cercuri politice, care propun ca<\/p>\n

Ungaria s\u0103 fie repopulat\u0103 de maghiarii de dinafara grani\u0163elor \u0163\u0103rii,<\/h3>\n

\u015fi apar diferite programe politice care pot fi interpretate \u00een acest context. Eu cred c\u0103 aceast\u0103 schimbare e una absolut semnificativ\u0103, mai ales c\u0103 maghiarii de dincolo de hotarele Ungariei, poate nu \u00een primul r\u00e2nd cei din Transilvania, dar chiar \u015fi ei, pot deveni resurse importante \u015fi din perspectiv\u0103 demografic\u0103.<\/p>\n

Bakk Mikl\u00f3s:<\/strong> \u00centregul program de acordare a cet\u0103\u0163eniei duble, care caracterizeaz\u0103 nu numai Ungaria, ci \u00eentreaga noastr\u0103 regiune, se poate interpreta mai mult \u00een func\u021bie<\/span> de<\/span> existen\u021ba spa\u0163iului european \u2013 al Uniunii Europene \u2013, cu oameni care se deplaseaz\u0103 liber \u00een acest spa\u0163iu. \u00cen aceast\u0103 libertate, cet\u0103\u0163enia nu mai reprezint\u0103 singura \u015fi cea mai important\u0103 concretizare a loialit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de un stat anume, ci vizeaz\u0103 o direc\u021bie preferat\u0103 dar nu unic\u0103 \u0219i impus\u0103 a mobilit\u0103\u021bii \u00een acest spa\u0163iu european. E o dimensionare mai virtual\u0103 a spa\u0163iului \u015fi a libert\u0103\u0163ii de mi\u015fcare prin care se stabilesc direc\u0163ii mai preferabile \u00een mobilitatea unor mase sau a unor persoane cu tendin\u0163e de migrare. \u00cen ce prive\u015fte identitatea, cet\u0103\u0163enia este doar unul din mijloacele de modelare a identit\u0103\u0163ii politice \u0219i na\u021bionale. Pe l\u00e2ng\u0103 multe alte mijloace moderne existente. Eu consider c\u0103 \u015fi cet\u0103\u0163enia dubl\u0103 are o astfel de func\u0163ie, de dedublare a identit\u0103\u021bilor teritoriale.<\/span><\/p>\n

Sz\u00e9kely Istv\u00e1n Gerg\u0151:<\/strong> Eu a\u015f merge \u015fi mai departe \u00een privin\u021ba cet\u0103\u021beniei chiar dac\u0103 ceea ce voi spune poate p\u0103rea destul de speculativ. \u00cens\u0103 mie mi se pare c\u0103 odat\u0103 ce cet\u0103\u0163enia ungar\u0103 a devenit accesibil\u0103 maghiarilor transilv\u0103neni, s-a ob\u0163inut \u0219i dreptul de vot \u00een alegerile parlamentare din Ungaria, acest lucru poate fi interpretat de elitele politice ale maghiarilor din Transilvania \u2013 sau m\u0103car de o parte a acestora\u2013 ca un rezultat important cu care se pot m\u00e2ndri.<\/p>\n

\n

Un soi de: bine, autonomie n-avem bun\u0103oar\u0103, dar cet\u0103\u0163enia dubl\u0103 tot am ob\u021binut-o, am contribuit \u015fi noi la acest lucru, dac\u0103 nu altfel, atunci m\u0103car prin ajutorul asigurat \u00een completarea formularelor de aplica\u021bie. S-ar putea ca \u00een contextul lipsei unei viziuni coerente despre viitor, clasa politic\u0103 ar putea s\u0103 \u00eencerce s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 de pe urma acestui rezultat \u00eenc\u0103 vreme de vreo 10 ani.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u00cens\u0103 dac\u0103 centralizarea din Ungaria va ajunge s\u0103 absoarb\u0103 precum un aspirator comunit\u0103\u0163ile politice maghiare din Transilvania, care acum \u00eenc\u0103 alimenteaz\u0103 mitul comunit\u0103\u0163ii politice independente, acest fapt va \u00eensemna \u015fi c\u0103 asumarea oric\u0103rei ini\u0163iative politice va deveni mult mai dificil\u0103, dac\u0103 nu imposibil\u0103, \u00een cazul \u00een care aceasta nu este aprobat\u0103 \u00een Budapesta. Deci eu \u00eemi pot \u00eenchipui c\u0103 se poate forma un nou mod de g\u00e2ndire \u00een r\u00e2ndul clasei politice transilvane, conform c\u0103reia nici nu trebuie s\u0103 facem mare lucru, deoarece ceva-ceva s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een anii trecu\u0163i.<\/p>\n

S\u0103 vin\u0103 cei din Budapesta cu ini\u0163iative, noi vom sta aici la c\u0103lduric\u0103,<\/h3>\n

iar dac\u0103 vom mai primi \u015fi ceva bani, ne vom sim\u021bi bine, mersi. Iar dac\u0103 tot vorbim despre autonomie, s\u0103-i men\u0163ion\u0103m \u015fi un alt sens al conceptului de autonomie, \u0219i anume autonomia partidelor politice, un concept propus \u00een anii 1980 de un politolog italian, pe nume Panebianco, pentru a caracteriza situa\u0163ia partidelor comuniste din Europa de Vest.<\/p>\n

Ideea lui Panebianco era c\u0103 aceste partide nu erau forma\u0163iuni politice independente deoarece toat\u0103 lumea \u015ftia c\u0103 erau finan\u0163ate \u015fi controlate din Moscova. Drept consecin\u021b\u0103, nu prea aveau spa\u0163iu de manevr\u0103 \u00een politica intern\u0103 deoarece celelalte partide \u015ftiau mult prea bine care-i treaba cu ele. \u015ei dac\u0103 nu era absolut\u0103 nevoie, nici nu discutau cu ele. Mai de mult, eu am adus \u00een discu\u021bie aceast\u0103 idee \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Partidul Civic Maghiar \u015fi Partidul Popular Maghiar din Transilvania, am spus c\u0103 e o problem\u0103 destul de mare c\u0103 aceste partide ce se doresc <\/span>\u201e<\/span>alternative maghiare\u201d pentru UDMR nu prea au autonomie politic\u0103. Un exemplu absolut elocvent \u00een acest sens a fost cel din 2016, c\u00e2nd Partidul Popular Maghiar din Transilvania nu a participat la alegerile parlamentare. Iar acum se pare c\u0103 ideea poate fi pus\u0103 \u00een discu\u021bie \u015fi cu privire la UDMR. Cel pu\u0163in nu se poate exclude aceast\u0103 posibilitate.<\/span><\/p>\n

Discu\u0163ia a fost moderat\u0103 \u015fi redactat\u0103 de Sipos Zolt\u00e1n<\/a>. Acest text este o versiune adaptat\u0103 pentru publicul rom\u00e2n, versiunea original\u0103 \u00een limba maghiar\u0103 poate fi accesat aici.<\/a><\/span><\/em>
\nPartea a doua va fi publicat\u0103 luni.
\nTraducerea:<\/strong>
\nP\u00e9terfi Lenke<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce \u00eenseamn\u0103 afirma\u0163ia frecvent vehiculat\u0103 c\u0103 maghiarimea din Transilvania ar fi ajuns sub influen\u0163a guvernului Ungariei? Ce efect are asupra str\u0103daniilor de a ob\u0163ine autonomia teritorial\u0103 faptul c\u0103 cet\u0103\u0163enia ungar\u0103 se ob\u0163ine relativ u\u0219or? Acestea au fost subiectele primei p\u0103r\u0163i ale discu\u0163iei de la masa rotund\u0103, organizat\u0103 de blogul de investiga\u0163ii din Transilvania, \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly […]<\/p>\n","protected":false},"author":11,"featured_media":27522,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[25],"tags":[1378,1379,976,1310],"ppma_author":[2994],"yoast_head":"\nSistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale \u00een Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale \u00een Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Ce \u00eenseamn\u0103 afirma\u0163ia frecvent vehiculat\u0103 c\u0103 maghiarimea din Transilvania ar fi ajuns sub influen\u0163a guvernului Ungariei? Ce efect are asupra str\u0103daniilor de a ob\u0163ine autonomia teritorial\u0103 faptul c\u0103 cet\u0103\u0163enia ungar\u0103 se ob\u0163ine relativ u\u0219or? Acestea au fost subiectele primei p\u0103r\u0163i ale discu\u0163iei de la masa rotund\u0103, organizat\u0103 de blogul de investiga\u0163ii din Transilvania, \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/atlatszoerdely\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2018-05-19T13:26:30+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2021-07-20T19:21:33+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/DSC09889-1-705x405.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"705\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"405\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:creator\" content=\"@erdely_atlatszo\" \/>\n<meta name=\"twitter:site\" content=\"@erdely_atlatszo\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"30 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/\"},\"author\":{\"name\":\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\",\"@id\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/7883ab63307b8f699ceb41540dc1ea57\"},\"headline\":\"Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale \u00een Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania\",\"datePublished\":\"2018-05-19T13:26:30+00:00\",\"dateModified\":\"2021-07-20T19:21:33+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/\"},\"wordCount\":7322,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#organization\"},\"keywords\":[\"Fidesz-KDNP\",\"maghiari\",\"Transilvania\",\"UDMR\"],\"articleSection\":[\"Rom\u00e2n\u0103\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/\",\"url\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/\",\"name\":\"Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale \u00een Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#website\"},\"datePublished\":\"2018-05-19T13:26:30+00:00\",\"dateModified\":\"2021-07-20T19:21:33+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale \u00een Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#website\",\"url\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/\",\"name\":\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\",\"description\":\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#organization\",\"name\":\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\",\"url\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/logo\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/logo-atlatszo.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/logo-atlatszo.png\",\"width\":270,\"height\":104,\"caption\":\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/logo\/image\/\"},\"sameAs\":[\"https:\/\/www.facebook.com\/atlatszoerdely\/\",\"https:\/\/twitter.com\/erdely_atlatszo\",\"https:\/\/www.instagram.com\/atlatszo_erdely\/\",\"https:\/\/www.youtube.com\/channel\/UC6lunfqCrLA0aDAjt1--TKg\"]},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/7883ab63307b8f699ceb41540dc1ea57\",\"name\":\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/image\/e4dc619667492c71240167eb17f57dd6\",\"url\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/atlatszo-mini_feher_alap.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/atlatszo-mini_feher_alap.png\",\"caption\":\"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly\"},\"description\":\"Az \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly t\u00e9nyfelt\u00e1r\u00f3 honlap kiad\u00f3ja a kolozsv\u00e1ri sz\u00e9khely\u0171 \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly Egyes\u00fclet (hivatalos nev\u00e9n: Asociatia \u201eAtlatszo Erdely Egyesulet\u201d). \u00c1tl\u00e1that\u00f3, sz\u00e1monk\u00e9rhet\u0151 \u00e9s demokratikus erd\u00e9lyi magyar k\u00f6z\u00f6ss\u00e9g\u00e9rt dolgozunk, ehhez elengedhetetlen a politik\u00e1t\u00f3l f\u00fcggetlen \u00e9s a mindenkori hatalommal szemben kritikus sajt\u00f3. F\u00fcggetlens\u00e9g\u00fcnk garanci\u00e1ja, hogy nem \u00e1ll m\u00f6g\u00f6tt\u00fcnk p\u00e1rtpolitikai vagy gazdas\u00e1gi \u00e9rdekcsoport. Az egyes\u00fclet alap\u00edt\u00f3i \u00fajs\u00e1g\u00edr\u00f3k, a m\u0171k\u00f6d\u00e9s\u00fcnkh\u00f6z sz\u00fcks\u00e9ges p\u00e9nzt r\u00e9szben nemzetk\u00f6zi t\u00e9nyfelt\u00e1r\u00f3 p\u00e1ly\u00e1zatok, r\u00e9szben pedig olvas\u00f3ink adom\u00e1nyai biztos\u00edtj\u00e1k.\",\"url\":\"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/author\/atlatszoerdely\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale \u00een Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale \u00een Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","og_description":"Ce \u00eenseamn\u0103 afirma\u0163ia frecvent vehiculat\u0103 c\u0103 maghiarimea din Transilvania ar fi ajuns sub influen\u0163a guvernului Ungariei? Ce efect are asupra str\u0103daniilor de a ob\u0163ine autonomia teritorial\u0103 faptul c\u0103 cet\u0103\u0163enia ungar\u0103 se ob\u0163ine relativ u\u0219or? Acestea au fost subiectele primei p\u0103r\u0163i ale discu\u0163iei de la masa rotund\u0103, organizat\u0103 de blogul de investiga\u0163ii din Transilvania, \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly […]","og_url":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/","og_site_name":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/atlatszoerdely\/","article_published_time":"2018-05-19T13:26:30+00:00","article_modified_time":"2021-07-20T19:21:33+00:00","og_image":[{"width":705,"height":405,"url":"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/DSC09889-1-705x405.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","twitter_card":"summary_large_image","twitter_creator":"@erdely_atlatszo","twitter_site":"@erdely_atlatszo","twitter_misc":{"Scris de":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","Timp estimat pentru citire":"30 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/"},"author":{"name":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","@id":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/7883ab63307b8f699ceb41540dc1ea57"},"headline":"Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale \u00een Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania","datePublished":"2018-05-19T13:26:30+00:00","dateModified":"2021-07-20T19:21:33+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/"},"wordCount":7322,"publisher":{"@id":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#organization"},"keywords":["Fidesz-KDNP","maghiari","Transilvania","UDMR"],"articleSection":["Rom\u00e2n\u0103"],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/","url":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/","name":"Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale \u00een Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania - \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","isPartOf":{"@id":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#website"},"datePublished":"2018-05-19T13:26:30+00:00","dateModified":"2021-07-20T19:21:33+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/romana\/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-i-a-cucerit-fidesz-pe-maghiarii-din-transilvania\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Sistemul Cooper\u0103rii Na\u0163ionale \u00een Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#website","url":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/","name":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","description":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","publisher":{"@id":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#organization","name":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","url":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/logo-atlatszo.png","contentUrl":"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/logo-atlatszo.png","width":270,"height":104,"caption":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly"},"image":{"@id":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/logo\/image\/"},"sameAs":["https:\/\/www.facebook.com\/atlatszoerdely\/","https:\/\/twitter.com\/erdely_atlatszo","https:\/\/www.instagram.com\/atlatszo_erdely\/","https:\/\/www.youtube.com\/channel\/UC6lunfqCrLA0aDAjt1--TKg"]},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/7883ab63307b8f699ceb41540dc1ea57","name":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/prod2.atlatszo.exot.hu\/#\/schema\/person\/image\/e4dc619667492c71240167eb17f57dd6","url":"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/atlatszo-mini_feher_alap.png","contentUrl":"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/atlatszo-mini_feher_alap.png","caption":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly"},"description":"Az \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly t\u00e9nyfelt\u00e1r\u00f3 honlap kiad\u00f3ja a kolozsv\u00e1ri sz\u00e9khely\u0171 \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly Egyes\u00fclet (hivatalos nev\u00e9n: Asociatia \u201eAtlatszo Erdely Egyesulet\u201d). \u00c1tl\u00e1that\u00f3, sz\u00e1monk\u00e9rhet\u0151 \u00e9s demokratikus erd\u00e9lyi magyar k\u00f6z\u00f6ss\u00e9g\u00e9rt dolgozunk, ehhez elengedhetetlen a politik\u00e1t\u00f3l f\u00fcggetlen \u00e9s a mindenkori hatalommal szemben kritikus sajt\u00f3. F\u00fcggetlens\u00e9g\u00fcnk garanci\u00e1ja, hogy nem \u00e1ll m\u00f6g\u00f6tt\u00fcnk p\u00e1rtpolitikai vagy gazdas\u00e1gi \u00e9rdekcsoport. Az egyes\u00fclet alap\u00edt\u00f3i \u00fajs\u00e1g\u00edr\u00f3k, a m\u0171k\u00f6d\u00e9s\u00fcnkh\u00f6z sz\u00fcks\u00e9ges p\u00e9nzt r\u00e9szben nemzetk\u00f6zi t\u00e9nyfelt\u00e1r\u00f3 p\u00e1ly\u00e1zatok, r\u00e9szben pedig olvas\u00f3ink adom\u00e1nyai biztos\u00edtj\u00e1k.","url":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/author\/atlatszoerdely\/"}]}},"authors":[{"term_id":2994,"user_id":11,"is_guest":0,"slug":"atlatszoerdely","display_name":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly","avatar_url":{"url":"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/atlatszo-mini_feher_alap.png","url2x":"https:\/\/atlatszo.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/02\/atlatszo-mini_feher_alap.png"},"user_url":"","last_name":"\u00c1tl\u00e1tsz\u00f3","first_name":"Erd\u00e9ly","description":"Az \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly t\u00e9nyfelt\u00e1r\u00f3 honlap kiad\u00f3ja a kolozsv\u00e1ri sz\u00e9khely\u0171 \u00c1tl\u00e1tsz\u00f3 Erd\u00e9ly Egyes\u00fclet (hivatalos nev\u00e9n: Asociatia \u201eAtlatszo Erdely Egyesulet\u201d). \u00c1tl\u00e1that\u00f3, sz\u00e1monk\u00e9rhet\u0151 \u00e9s demokratikus erd\u00e9lyi magyar k\u00f6z\u00f6ss\u00e9g\u00e9rt dolgozunk, ehhez elengedhetetlen a politik\u00e1t\u00f3l f\u00fcggetlen \u00e9s a mindenkori hatalommal szemben kritikus sajt\u00f3.\r\n\r\nF\u00fcggetlens\u00e9g\u00fcnk garanci\u00e1ja, hogy nem \u00e1ll m\u00f6g\u00f6tt\u00fcnk p\u00e1rtpolitikai vagy gazdas\u00e1gi \u00e9rdekcsoport. Az egyes\u00fclet alap\u00edt\u00f3i \u00fajs\u00e1g\u00edr\u00f3k, a m\u0171k\u00f6d\u00e9s\u00fcnkh\u00f6z sz\u00fcks\u00e9ges p\u00e9nzt r\u00e9szben nemzetk\u00f6zi t\u00e9nyfelt\u00e1r\u00f3 p\u00e1ly\u00e1zatok, r\u00e9szben pedig olvas\u00f3ink adom\u00e1nyai biztos\u00edtj\u00e1k."}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27520"}],"collection":[{"href":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27520"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27520\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/27522"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27520"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27520"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27520"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/atlatszo.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/ppma_author?post=27520"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}