În timp ce toată lumea tânjește după fonduri europene, pentru că, deși UE înseamnă reguli stricte dar, în schimb, și bani ușor de obținut, Odorheiu Secuiesc este orașul în care pare să fie din ce în ce mai indicat să ai suspiciuni când vine vestea despre noi fonduri câștigate. Pentru că Odorheiu Secuiesc a învățat în ultimii ani că dacă câștigi un grant nu înseamnă neapărat că investiția se va realiza.

Între 2016 și 2019, orașul a câștigat unsprezece proiecte UE, dar implementarea lor este foarte lentă. Una dintre cele mai importante este restaurarea cetății Székelytámadt, care ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului 2023, dar în toamna anului 2022 orașul încă este în căutarea unui antreprenor.

Cetatea din secolele XV-XVII, în locul căreia ar fi existat o fortăreață încă din perioada romană și care a fost reconstruit de-a lungul secolelor pentru a răspunde nevoilor schimbătoare ale vremii, ar putea fi cel mai interesant și valoros monument din Ținutul Secuiesc, potrivit arheologului Dr. András Sófalvi. Arheologii lucrează la viteză maximă de când municipalitatea a lansat și a aprobat achiziția publică pentru lucrări.

Avem la dispoziție puțin peste un an ca

• arheologii să cerceteze cel mai vechi monument al orașului,
• să conserve în mod profesionist zidurile medievale și premoderne,
• să construiască o platformă în aer liber în șanțul cetății,
• să restaureze și reconstruiască parțial unul dintre bastioane, care va găzdui o sală de conferințe, un punct de belvedere, precum și o expoziție despre istoria cetății.

În același interval de timp, vor trebui să amenajeze incinta castelului și să renoveze strada adiacentă, de la conductele de utilități până la pavaj.

Știți bancul acela în care două monumente se întâlnesc?

Deci asta e bancul la care nici cei din Odorhei nu pot râde. În zona interioară a castelului se află acum o clădire școlară impunătoare, ea însăși un monument, care, potrivit arhitectului șef Szabolcs Guttmann, „domină” spațiul.

Deoarece școala construită în 1890 și cetatea medievală sunt înscrise în cărți funciare diferite, școala nu poate beneficia de fondurile câștigate pentru renovarea cetății, deși clădirea ar merita și ea o renovare completă. Acesta este și un motiv de conflicte între locuitorii orașului: unii cred că cetatea este de fapt doar un gard în jurul școlii, iar alții că școala este un parazit al cetății.

Potrivit arheologului András Sófalvi, problema mai mare este că prin săparea zidurilor și coborârea nivelului de mers, utilitățile școlii vor ieși parțial deasupra nivelului de mers. Turiștii nu sunt încântați de țevile portocalii de plastic, iar apa îngheață în ele la suprafață, așa că fie nu se sapă sub ele, fie sunt mutate și mai jos. În cazul în care acestea sunt îngropate mai adânc, vor fi necesare cercetări arheologice suplimentare, ceea ce va întârzia partea din proiect care vizează creșterea standardelor de viață.

Problema mai mare care provoacă pagube fatale este că țevile de canalizare ale școlii au scurgeri, iar acesta nu este un fenomen unic în oraș. Se deteriorează din cauza lor ruine subterane care abia au fost descoperite de arheologi, părți ale porții originale a cetății.

Cercetările din această vară au arătat că poarta originală a cetății nu se afla acolo unde se credea inițial. Mai mult, această poartă a rămas intactă, mai intactă decât porțile exterioare și interioare care au fost folosite mai târziu, din care arheologii au descoperit, de asemenea, urme mult mai fragmentare.

Doar că această poartă veche este acum inundată de ape uzate. Primăria a votat și a cheltuit 100.000 de lei pentru a-l repara, dar situația nu s-a îmbunătățit.

Pierderi mari, bătălii mici

Implementarea proiectelor europene a fost blocată ani de zile de faptul că directorii de investiții s-au tot schimbat, erau perioade în care această funcție nici nu era ocupată. Pentru o vreme, managerul orașului a încercat să îndeplinească acest rol, dar în paralel cu atribuțiile sale, el a trebuit să lucreze și în locul directorului economic, care a demisionat și el.

Apoi pentru o vreme aproape că erau doi directori în același timp, iar acum iarăși nu e niciunul. Conducerea orașului recunoaște că certurile politice interne și personale au împiedicat implementarea proiectelor, printre care și poate celui mai important, renovarea castelului Székelytámadt, în valoare de 5 milioane de euro.

Istorie falsă vs. experiență pentru turiști

A treia problemă este că există dezacorduri între profesioniști cu privire la restaurarea castelului. Potrivit lui Ildikó Márton, fostul arhitect șef al orașului, fost angajat al Oficiului județean pentru protecția monumentelor istorice, și sculptorului Imre Berze, în Ținutul Secuiesc nu au existat bastioane și cetăți ca cei din proiectul lui Szabolcs Guttmann și colegii săi. Această formă nu este tipică pentru regiunea secuiască ci pentru zonele săsești.

Planul este însă de a reconstrui unul dintre bastioane, cel care se află în starea cea mai bună și a fost excavat arheologic. Acest lucru este necesar deoarece un proiect care vizează îmbunătățirea calității vieții locuitorilor nu se poate opri doar la niște lucrări de consolidare a zidurilor.

Aceste planuri au stârnit furia intelectualilor locali, care consideră clădirea prea modernă și nepotrivită, străină de Odorheiu Secuiesc. Potrivit lui Ildikó Márton, planul este inacceptabil și din punct de vedere arhitectural. Din cauza inexistenței unor pereți despărțitori o eventuală conferință s-ar desfășura în același spațiu cu conversația turiștilor care vizitează incinta.

Pe de altă parte, castelul nu a arătat deloc așa și, construindu-l astfel, nu numai că mințim cu privire la aspectul original, dar putem inspira și generațiile viitoare să reconstruiască și celelalte bastioane în același mod.

A construi sau a conserva?

Potrivit fostului director de investiții Sámuel Szabó, ambele sunt viziuni valabile. Problema este că acest plan nu poate fi modificat substanțial, pentru că în acest caz proiectul cu finanțare UE nu va fi finalizat la timp. Iar cetatea cu siguranță nu va putea fi renovată fără bani UE, deși orașul așteaptă de zeci de ani.

Din câte cunoaștem, avizul de protecție a monumentului istoric a întârziat mult, ceea ce a împiedicat lansarea procedurii de achiziție publică. Însă Ildikó Márton, care, potrivit lui Szabolcs Guttman, nu a trimis autorizația la București pentru aprobare, nu mai lucrează la biroul județean de protecție a patrimoniului, și între timp s-a obținut și autorizația. Astfel, firma Transarcheo din Cluj a început lucrările cu o întârziere de trei-șase luni.

Pentru a corecta marile greșeli ‒ intenționate sau accidentale, datorate lipsei de timp și de resurse umane ‒ proiectanții și primăria ne asigură că totul va fi demontabil, reversibil, schimbabil în timp. Odată ce vor exista bani pentru toalete și pentru renovarea școlii, toaleta poate fi scoasă din cazemate.

Opozanții spun că nu are sens să cheltuim o mulțime de bani pentru ceva ce știm deja că trebuie demolat. Intelectualii locali, de exemplu, au sugerat o soluție în care arheologii să cerceteze castelul, orașul să renunțe la partea de îmbunătățire a nivelului de trai din proiect, să exproprieze terenuri de lângă castel și să amplaseze acolo expoziția și alte activități culturale și toaletele.

Deocamdată primăria nu este interesat de această idee. Reasfaltarea și introducerea utilităților publice pe o stradă din dreptul terenurilor din fața cetății este un alt proiect secundar al grantului, dar nici acesta nu avansează.

Al patrulea motiv este întâlnirea dintre birocrație, Uniunea Europeană și administrația românească

Nici birocrația statului român și a Uniunii Europene UE nu ușurează situația câștigătorilor de licitație: ei trebuie să respecte reguli și legi contradictorii. De exemplu, lucrările arheologice din cadrul proiectului trebuie să fie scoase la licitație publică, ceea ce prezintă o problemă, deoarece este imposibil de știut dinainte cât de mult va fi de lucru.

În principiu, în România lucrările arheologice nu pot fi efectuate de firme, dar acest proiect a fost forțat să facă acest lucru. În plus, compania care efectuează lucrările trebuie să aibă o cifră de afaceri totală în domeniul arheologic de peste 500.000 de lei în ultimii 3 ani. Muzeul local care a efectuat lucrările până acum nu are o astfel de cifră de afaceri.

Prin urmare, a fost necesar să se găsească o firmă care, deși nu are dreptul legal de a efectua cercetări arheologice pe cont propriu, ar putea câștiga licitația publică. Transarcheo SRL, care are cifra de afaceri cerută și poate efectua cercetările împreună cu experții muzeului ‒ directorul arheologic András Sófalvi ‒ a fost o portiță de scăpare.

Mai mult, modificarea planurilor nu înseamnă automat că proiectul va cădea. Planul reconstrucției poate fi schimbat de rezultatele săpăturilor arheologice. De exemplu, partea din plan care se referă la excavarea și reconstrucția porților originale pentru a îmbunătăți experiența vizitatorilor a fost deja abandonată, deoarece acestea nu se află acolo unde s-a așteptat să fie.

În ciuda dificultăților și a costurilor crescute primăria nu renunță, dar nici nu mai speră, dar nici nu mai speră să încheie cel mai mare proiect al său până la termenul limită. „Construcția nu poate fi finalizată în totalitate până la sfârșitul anului 2023 din cauza complexității și dimensiunii proiectului. Sperăm să folosim fondurile pe care le primim de la UE și suntem încrezători că lucrările care vor fi plătite din fondurile proprii vor putea fi finalizate și după 2023″, mi s-a răspuns la întrebare.

Bugetul total al licitației este de 30.104.817,66 lei, din care contribuția proprie a orașului este de 9.109.598,07 lei (2% din valoarea eligibilă și valoarea costurilor neeligibile). În 2019, când a fost semnat contractul de finanțare de către oraș, valoarea totală a licitației a fost de 21.460.194,57 lei, din care contribuția proprie a orașului a fost de 464.974,98 lei. Atât au crescut prețurile de atunci, ne-a spus primăria.

The post Și-au bătut joc de cetatea din Odorhei: porți înfundate în apa de la canalizare, bani înfundați în incompetența primăriei appeared first on Átlátszó Erdély.

Clădirea, construită între 1989 și 1991, trebuia să fie preluată de Societatea Astronomică Univers, înființată în 1990, dar elementul principal al observatorului, telescopul, nu s-a mai achiziționat, iar tinerii astronomi amatori s-au împrăștiat. Deși asociația a fost reînființată în 2005, clădirea, care se întinde pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați, se deteriorase până la punctul în care nu mai era potrivită pentru nicio activitate.

Primăria a anunțat în 2018 că a reușit să obțină fonduri europene pentru reabilitarea imobilului, dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. De ce? Primele 4 licitații pentru desemnarea constructorului au eșuat. Abia a cincea a fost cu noroc, procedura de atribuire a fost finalizată în august 2022, iar proiectul poate, în sfârșit, să demareze.

Între timp, însă, contribuția proprie a Primăriei a crescut de la 2% la peste 50%. În plus, cu o astfel de întârziere, este, de asemenea, îndoielnic dacă consorțiul care a câștigat licitația va putea finaliza proiectul până la termenul limită de 31 decembrie 2023. În caz contrar, în principiu, subvenția UE nu va fi plătită, iar orașul va trebui să plătească totul.

O poveste veche

Deși starea sa ar putea sugera acest lucru, soarta observatorului nu a fost o chestiune indiferentă pentru viața publică din Odorhei. Dacă ne uităm la ultimii zece ani, subiectul a apărut în mod constant în discursul public, la ședințele de consiliu și la conferințele de presă.

În vara anului 2016, coaliția formată din Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) și Partidul Civic Maghiar (PCV) a preluat conducerea orașului și, încă din noiembrie, în cadrul unei ședințe extraordinare a consiliului, a fost introdusă pe ordinea de zi cererea de renovare a observatorului și a împrejurimilor acestuia, care urma să fie depusă la Programul Operațional Regional (POR) două zile mai târziu, la 25 noiembrie.

Proiectul include:

• reconstrucția scării pietonale care urcă de la sensul giratoriu Rákóczi, iluminat public, instalarea unui sistem de camere de supraveghere;
• o reprezentare a sistemului solar ar urma să fie instalată lângă clădire, precum și megaliți de tip Stonehenge pentru a observa traiectoria soarelui;
• terasa observatorului va fi folosită ca belvedere;
• în zona împădurită, ar urma să fie creată o potecă, o parte din ea, suspendată în aer pe structuri de oțel, urmând să conducă trecătorii direct prin frunziș.

Valoarea totală a proiectului era atunci de circa 5 milioane 800 de mii de lei, din care 5,1 milioane de lei pentru spațiul verde și 732 de mii de lei pentru renovarea observatorului. Orașul trebuie să asigure 2% din costurile eligibile ca și cofinanțare.

La doi ani de la depunerea proiectului, în decembrie 2018, a ajuns vestea bună: vin banii europeni, contractul cu Autoritatea Centrală POR din Alba Iulia a fost semnat.

Atunci autoritățile au dat mai multe detalii despre proiect: sunt prevăzute, de asemenea, un loc de joacă, echipamente sportive în aer liber, un observator de păsări, un parc astrologic și un planetariu în clădirea observatorului. În plus, scările spre Mormântul Eroilor vor fi conectate la aleile din pădure, iar 240 de copaci și 6.400 de arbuști ornamentali vor fi plantați pentru a completa copacii existenți. În total, proiectul se va întinde pe o suprafață de aproximativ 2 hectare.

Prea frumos pentru a fi adevărat?

În octombrie 2019 și din nou în februarie 2020, liderul opoziției UDMR, László Derzsi, declara public că proiectul observatorului nu avansează. La ședința consiliului din august 2020, explicația este făcută publică: în 2019 au fost lansate trei proceduri de achiziții publice, toate trei au eșuat din lipsă de interes. Eșecul, potrivit agenției, a constat în faptul că prețurile au fost umflate de măsurile guvernamentale, iar estimarea inițială a prețurilor nu a fost realistă.

Prin urmare, bugetul a fost recalculat cu o altă companie specializată, iar bugetul de aproximativ 5 milioane de lei a fost majorat la 8,4 milioane de lei, cu parametri tehnici neschimbate, crescând astfel cuantumul cofinanțării de la 12% la 52%.

Rectificarea bugetară a dat roade un an mai târziu: în august 2021, biroul de presă ne-a transmis că s-a găsit un candidat și că, dacă acesta va depune actul adițional solicitat, va fi semnat un contract pentru execuția lucrărilor de reabilitare.

Dar acest lucru nu s-a întâmplat. În martie 2022, reprezentanții Primăriei au anunțat că vor face o nouă licitație, și dacă nici aceasta nu va avea succes, vor propune anularea finanțării din cauza cofinanțării ridicate și a creșterii costurilor.

La 10 august 2022, Primăria a anunțat că a cincea încercare a fost un succes și că s-a semnat contractul de proiectare și execuție pentru renovarea observatorului și a împrejurimilor sale.

Interesant este faptul că ofertantul este același cu cel care a fost exclus de la licitația anterioară. Firma Viaduct, care s-a asociat cu Total Structure Design din Odorheiu Secuiesc pentru proiectare și cu Ing Service din Miercurea Ciuc pentru execuție.

După finalizarea lucrărilor, clădirea va adăposti „un fel de centru de educație științifică”. Aceasta va include un planetariu, o bibliotecă științifică, un spațiu pentru activități în cadrul programului Școala Altfel, o belvedere și o mică grădină botanică cu specii protejate în zona parcului.

Doar că bugetul de 1,1 milioane de euro aprobat pentru proiect în 2018 s-a umflat la 1,88 milioane de euro, iar diferența este suportată integral de municipalitate.

Potrivit purtătorului de cuvânt, valoarea actuală a contribuției proprii este de 4.122.796,34 lei, adică mai mult de jumătate din investiție, și poate crește în funcție de modificările legislative și de prețurile pieței. Din contractul în valoare de 7.126.447,11 lei cu TVA inclus, 141.000 de lei vor fi cheltuiți pentru proiectare, iar restul sumei va fi cheltuită pentru execuție.

Contractul, semnat la sfârșitul lunii iulie, acordă trei luni pentru proiectare și 15 luni pentru execuție – cu o lună peste termenul limită pentru licitațiile UE (31 decembrie 2023).

The post Observatorul astronomic din Odorheiul Secuiesc trebuie reabilitat cu viteza luminii appeared first on Átlátszó Erdély.

Colegiul Tehnic Bányai János din Odorheiu Secuiesc – cu denumirea actuală datând din 1993 – este una din cele mai mari instituții de formare profesională din județul Harghita, cu profil textile, coafor și frizerie, electronică, sport, industria de prelucrare a lemnului și construcții, pregătind specialiști calificați, absolvenți de liceu profesional: tehnicieni și muncitori calificați. Acesta găzduiește circa 500 de elevi.

Instituția a investit constant în laboratoarele unde învață elevii, însă clădirea principală este veche, la fel și sistemul de încălzire, iar iarna trecută copiii au înghețat în clase, temperatura la interior fiind în jur de 13 grade în zilele geroase, ne-a declarat directorul colegiului, Csaba Feleki. Clădirea a fost predată școlii în 1977 și de atunci nu s-au făcut alte renovări cu excepția proiectului din jurul anului 2002, când au fost schimbate ușile și ferestrele.

În 2018 Primăria Odorheiu Secuiesc a depus un proiect de renovare a școlii pentru a obține fonduri europene. Proiectul a fost acceptat, iar contractul de finanțare a fost semnat în 2019. De atunci, până în această vară nu s-a mai întâmplat nimic, deși toată lumea aștepta cu sufletul la gură începerea lucrărilor.

Am contactat-o pe purtătoarea de cuvânt a Primăriei, Noémi Zörgő, pentru a afla ce s-a întâmplat. Aceasta ne-a confirmat că proiectul a fost depus în februarie 2018, contractul de finanțare a fost încheiat în 2019, în 2020 s-a realizat proiectul tehnic. În 2021 a fost lansată licitația pentru desemnarea constructorului, iar de aici au început problemele. ”Licitația a fost contestată, ceea ce, evident, a pus în întârziere întregul proces”, a spus ea.

Mai exact, licitația a fost câștigată de firma Niliten din București, după ce Primăria a exclus firma locală Viaduct pe motiv că aceasta nu a procedat conform regulilor cu ocazia unei alte licitații, publicate de o altă instituție. Firma locală, care a pierdut licitația, a contestat decizia la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) și deși Consiliul nu a constatat erori în procesul de excludere, deci nu i-a dat câștig de cauză, firma a contestat și decizia CNSC în instanță. Instanța a dispus anularea procesului-verbal de achiziție publică, analizarea ofertei excluse și întocmirea unui nou proces-verbal unde să fie stabilit câștigătorul.

Ofertele au fost reanalizate, câștigătoare fiind tot firma Niliten, iar contractul pentru execuție a fost semnat în luna aprilie 2022.

Dar a apărut o nouă problemă. În contextul pandemiei și al războiului din Ucraina, prețurile la materialele de construcții au crescut, astfel că valoarea contractului trebuia actualizată. Astfel că Primăria a așteptat adoptarea metodologiei de aplicarea a Ordonanței nr. 15 care permite ajustarea prețurilor.

„Între timp a apărut noua Ordonanță de Urgență cu nr. 64 care se referă efectiv la finanțările europene și, implicit, și la renovarea Colegiului Bányai în cazul Municipiului Odorheiu Secuiesc, reglementând rectificarea bugetară necesară din cauza creșterii inflației, a scumpirii materialelor de construcții și a creșterii salariilor. Executantul a depus cererea pentru actualizarea prețurilor, modificarea contractului fiind în curs. Normele legale sunt în continuă schimbare, dar pe baza reglementărilor actuale, chiar dacă se schimbă suma, proporțiile rămân aceleași, deci modernizarea va fi finanțată în procent de 2% din surse proprii și în proporție de 98 % din surse europene. Conform situației actuale, pot fi executate toate lucrările licitate. Asta o spun azi, dar nu se știe ce se va schimba în lege în următoarea perioadă cât durează execuția”, ne-a explicat, la solicitarea noastră, Noémi Zörgő, purtătoarea de cuvânt a Primăriei.

Lucrările de construire au început la sfârșitul lunii iunie. Acesta au termen de finalizare ianuarie 2024.

Directorul colegiului, Csaba Feleki, spune că sunt în grafic. „Bagă cu viteză; sunt aici electricienii care trag deja cablurile la parter, au terminat etajele superioare, iar echipa de zidari tencuiește pereții după lucrare”, ne-a relatat directorul despre situația de pe șantier.

Acesta se teme însă că Primăria nu va putea acoperi creșterea prețurilor la materiale, iar lucrările s-ar putea bloca. „Mi-e teamă că, deoarece este vorba de un proiect din 2018 și există inflație față de prețurile de atunci, Primăria nu va putea să facă rectificarea, dar ei mi-au promis că se ocupă”, a spus directorul colegiului.

Lucrările derulate pe fonduri europene vizează renovarea completă în cazul clădirii principale: rețeaua electrică, sistemul de încălzire, pereții, pardoseala, a explicat directorul colegiului. Valoarea este de circa 9 milioane lei. Suma rămasă din cele 12 milioane, adică 3,7 milioane, se va cheltui pentru echipamente și mobilier, însă pentru aceasta, Primăria va publica un nou anunț de licitație.

Pe lângă clădirea principală, colegiul deține și o altă clădire în care se desfășoară ore, un cămin care este în stare acceptabilă, o cantină, două ateliere școlare, respectiv un pavilion recepționat relativ recent, și anume în urmă cu 10 ani, care a fost inițial proiectat ca bazin de înot și apoi transformat în sală de sport.

Pentru renovarea anexelor enumerate, școala trebuie să găsească alte surse de finanțare.

În clădirea principală, care va fi reabilitată, vor studia clasele de liceu, iar în cealaltă clasele școlii profesionale, deoarece acestea petrec doar 3-4 zile la școală, în restul zilelor fiind în practică, petrecând astfel mai puțin timp în clădire. Renovarea curții nu figurează în proiectul cu finanțare europeană, a spus directorul. Acesta ar dori realizarea unui teren cu gazon artificial și aici.

The post Management defectuos al proiectelor UE: birocrația ia de trei ori mai mult timp decât renovarea efectivă a școlii la Odorheiu Secuiesc appeared first on Átlátszó Erdély.