Cei 385 de fermieri secui care au achiziționat tractoare Belarus 820 prin sprijinul financiar pentru dezvoltare economică acordat de Fundația Pro Economica pot răsufla ușurați: propunerea de modificare legislativă a deputatului UDMR Benedek Zakariás a fost adoptată și promulgată, asigurând condițiile prin care aceste tractoare pot circula pe drumuri publice.

Anul trecut, în jur de două mii de fermieri aveau posibilitatea să beneficieze de cel mult 70 mii lei (15 mii euro), cu o contribuție proprie de 25%, dintr-un buget total de 131 milioane lei (30 milioane euro) oferit de guvernul Ungariei.

Sprijinul financiar s-a acordat pe teritoriul județelor Harghita, Covasna și Mureș, pentru achiziția unor echipamente, mașini agricole sau animale reproducătoare, sau plantarea și reînnoirea unor livezi.

Belarus 820, cel mai tare

Mașinile agricole – printre care în primul rând tractoarele – s-au dovedit foarte populare în rândul solicitanților. După cum am aflat, modelul cel mai bine vândut a fost Belarus 820, un tractor ieftin, ușor de întreținut și reparat, dar cu un randament relativ mare, conceput în Belarus.

Cu un preț sub 20 de mii de euro, acest tractor este o ofertă imbatabilă în România. Un atu în plus reprezintă faptul că se încadra în bugetul oferit plus contribuția proprie solicitată de Pro Economica.

Doar că a fost o problemă ascunsă, despre care nimeni n-a vorbit aplicanților.

„De fapt nici nu ar fi voie să se vândă aceste tractoare pe piață, fiindcă motorul nu respectă reglementările privind emisiile, deci nu pot fi înmatriculate. Acest model este de nivel Tier 1 după declarația de conformitate, iar în Uniunea Europeană se cere nivelul Tier 4. Cu toate acestea, până acum autoritățile au închis ochii la comercializarea acestui tractor.” – explică pentru Átlátszó Erdély un antreprenor care vinde tractoare second hand.

Reglementări mai stricte, portițe închise

Am stat de vorbă cu mai mulți agricultori și primari din zonele respective, care ne-au spus că tractoarele vechi, care nu respectau nici un fel de reglementări de mediu, se foloseau într-un fel de zonă gri. Sistemul era că primăriile eliberau niște numere de înmatriculare locale (de culoare galbenă) pe baza contractelor de vânzare-cumpărare, cu care se putea circula atât pe drumuri publice, cât și pe drumuri agricole pe teritoriul localității.

Dar de la începutul anului 2020 Ministerul de Interne a comunicat că numerele de înmatriculare galbene nu se mai pot emite fără certificate de înmatriculare (reglementat printr-o hotărâre în luna august), iar tractoarele nu mai pot circula pe drumuri publice fără asigurare obligatorie și inspecție tehnică periodică valabilă.

„Cu toate că se poate circula în continuare fără acte pe drumuri agricole sau de pământ, de cele mai multe ori e imposibil să ajungi pe terenul agricol fără să ieși pe drum public” – ne spune o sursă adăugând că producția agricolă pe scară largă devine din ce răspândită în detrimentul gospodăriilor din jurul casei.

În locul cultivării terenului propriu, echipamentele sunt din ce în ce mai des închiriate, tractoarele circulă în permanență pe drumurile publice printre câmpuri, deci era de așteptat să dispară această portiță.

Un model foarte promovat

Mulți fermieri habar nu aveau că modelul Belarus 820 nu corespunde normelor, ne spune primarul unei localități din județul Mureș.

Totuși, există posibilitatea că mulți dintre cei care au achiziționat un tractor cu atâtea probleme nu au făcut-o din cauza prețului scăzut sau din neatenție. În perioada depunerii aplicațiilor, acest model a apărut pe mai multe imagini pe pagina de Facebook a Fundației Pro Economica.

Pe lângă tractoarele Belarus comercializate de IRUM SA, fotografiile de pe pagina Fundației mai promovau tractoarele Tagro din producția proprie a IRUM SA, însă alte mărci de tractoare au apărut mult mai rar.

Oare din ce cauză a promovat Fundația Pro Economica aceste modele de mașini agricole care nu sunt conforme cu standardele de protecția mediului în vigoare? – am întrebat-o pe Mónika Kozma, directorul executiv al Fundației.

„Fundația se bucură de scrisorile de mulțumire și fotografiile trimise de aplicanți, și le publică pe pagina ei. Datorită faptului că fermierii ardeleni, dar și majoritatea micilor gospodari din România au în proprietate echipamente învechite, am observat că cea mai mare bucurie și succes în rândul gospodăriilor familiale și antreprenorilor îl reprezintă achiziția unei noi mașini, unui echipament nou, care le ușurează munca, iar pentru ei nu e ceva ieșit din comun să vadă aceste mașini. Pagina Fundației nu este un spațiu publicitar, o folosim pentru publicarea propriilor noastre anunțuri!” – a răspuns directorul.

Mónika Kozma a mai adăugat că Fundația a solicitat ca aplicanții din cadrul programului, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, să achiziționeze numai echipamente cu certificate de proveniență din UE. Existența acestor certificate a fost verificată de experții evaluatori, și a constituit o condiție pentru acordarea subvenției.

Pe baza registrelor Fundației Pro Economica, dintr-un total de 4660 subvenții plătite, în 385 cazuri s-au achiziționat tractoare Belarus 820.

„Altceva nu puteam să luăm”

Am observat și faptul că unul dintre furnizorii calificați, Royal Dru SRL, a promovat programul oferit de Pro Economica pe pagina proprie de Facebook exact cu imaginea acestui tractor. Firma este aceeași despre care am scris anul trecut că vindea nume de utilizatori necesare pentru înregistrarea cererii „sub tejghea”, cu 1000 lei.

Deși atunci am primit promisiuni că firma va fi exclusă din rândul furnizorilor, acest lucru se pare că nu s-a întâmplat: pagina de Facebook a firmei conține anunțurile Fundației Pro Economica despre program, precum și fotografiile fericiților proprietari cu tractoarele tocmai predate.

„Altceva nu puteam să luăm” – zicea un gospodar, care a cumpărat un Belarus 820 tocmai de la Royal Dru SRL. A mai adăugat însă că el dorea să cumpere un tractor polonez Farmtrac, dar nu a reușit să obțină o ofertă de preț. S-a mai uitat și la alte modele de tractoare comercializate de Royal Dru SRL, dar firma i-a recomandat exact modelul acesta, spunând că pe acesta îl pot furniza.

Baza de date a furnizorilor calificați verifică conformitatea produselor

În principiu, Baza de Date a Furnizorilor Calificați al guvernului maghiar garantează fermierilor nebănuitori că nu vor avea surprize neplăcute cu echipamentul achiziționat prin program. Solicitanții sunt încurajați să aleagă din această listă și prin acordarea de punctaj maxim pentru oferte de preț de la firmele care se regăsesc aici.

„Baza de date a furnizorilor este o soluție care funcționează de mulți ani. Prin crearea acestei baze vrem să ne asigurăm că există companii importante din Ungaria sau din UE care să treacă printr-o inspecție care verifică, pe lângă numeroase alte criterii, dacă furnizorii respectă niște standarde ale pieții, sau dacă nu au încălcat concurența de piață.

Iar solicitanților, după cum am menționat, nu-i plac pregătirile prelungite, deci dacă există deja o astfel de bază de date, în care s-au înregistrat deja multe firme din Secuime, această procedură simplificată ni s-a părut să fie de ajutor.” – declara pentru Transindex directorul executiv al Fundației Pro Economica în iunie 2019.

Am găsit tractorul care nu figurează în baza de date

„Produsul de mai jos nu figurează în Baza de Date a Furnizorilor Calificați” – acesta era răspunsul scurt al lui László Csík, directorul CED Közép-európai Gazdaságfejlesztési Hálózat, Nonprofit Kft. (Central-European Network of Economic Development, compania care întreține baza de date), la întrebarea cum se poate întâmpla că unii furnizori înregistrați în această listă, precum IRUM SA sau Royal Dru SRL, vând tractoare care nu corespund standardelor UE.

Nu ne-a luat prea mult timp să găsim în baza de date modelele de tractoare Belarus, printre altele și modelul nostru cu probleme, 820. E adevărat că aici apare ca modelul 892, dar pe poză se vede bine numărul 820 de pe capotă, iar descrierea ne arată că capacitatea cilindrică și puterea motorului corespunde cu modelul 820, cu norma de poluare Euro 1.

UDMR sprijină fermierii

De ce era nevoie ca UDMR să inițieze o modificare legislativă pentru a corecta o greșeală făcută de un terț – în acest caz Fundația Pro Economica?, am întrebat-o pe Dna Csilla Hegedüs, purtătoarea de cuvânt a UDMR.

„Sprijinirea fermierilor maghiari din România este unul dintre scopurile speciale ale UDMR. Mulți dintre ei ne-au semnalat că tractoarele achiziționate de ei, asamblate în România, nu pot fi înmatriculate și utilizate pe drumuri publice din cauza unei modificări legislative care a intrat în vigoare pe 11 august, ceea ce bineînțeles le împiedică în muncile agricole. Această condiție nefericită a fost eliminată de UDMR prin modificarea legii, pentru ca fermierii care au cumpărat astfel de tractoare înainte de data de 30 aprilie 2020 dar încă nu le-au înmatriculat, să le mai poată înmatricula. Modificarea nu are deci nimic de-a face cu tractoarele beloruse, ci privește toate tractoarele care nu s-au putut înmatricula din cauza modificării legislației. Modificarea este valabilă timp de 6 luni.” – a spus purtătoarea de cuvânt.

De asemenea, am întrebat-o pe Dna Hegedüs dacă nu vede vreo contradicție în faptul că, în timp ce unul dintre subiectele principale în campania prezidențială a lui Hunor Kelemen a fost protecția mediului, modificarea legii inițiate de UDMR vizează tocmai posibilitatea de a înmatricula niște tractoare care nu sunt conforme cu niciun fel de standarde de protecția mediului?

La această întrebare nu am primit răspuns.

Traducerea: Emese Czintos

Cover foto: Tractoare Belarus 820 pe o fotografie publicată pe pagina Facebook al Fundației Pro Economica

The post Tractoare inutilizabile: UDMR ajută gospodarii înșelați de Fundația Pro Economica appeared first on Átlátszó Erdély.

Concursul de proiecte menționat a fost anunțat pentru investiții de anvergură în domeniul agriculturii, cu implementare în Secuime. Fundația Pro Economica este o fundaţie privată înregistrată în România care se ocupă de managementul acestui program finanţat de guvernul maghiar.

Fundația Pro Economica a publicat unele dintre numele câștigătorilor la sfârșitul lui noiembrie, ascunse într-un comunicat cu alt subiect. Faptul că s-a publicat parţial numele câştigătorilor are valoare de știre deoarece în iulie 2019 lista câștigătorilor a fost publicată în așa fel încât din ea nu reieșea care sunt firmele din România care au obținut fonduri nerambursabile în valoare totală de 24 miliarde de forinți (72 milioane de euro).

Lista publicată ulterior, în data de 28 noiembrie conține 24 de nume dintre cei 66 de câștigători. Aceștia au obținut subvenții cu valoarea totală de 8,7 de miliarde de forinți. Din comunicatul Fundației Pro Economica aflăm că instituția a reușit să încheie contracte cu acești antreprenori până la sfârșitul lui noiembrie.

Nu se știe dacă și restul câștigătorilor a semnat vreun contract; un comunicat din 7 decembrie avertizează însă că cei care nu vor încheia contractul până la 20 decembrie, vor pierde finanţarea.

Ne-am adresat directoarei executive a Fundației Pro Economica, Mónika Kozma, pentru a-i pune niște întrebări legate de această situație, respectiv, de alte detalii ale concursului de proiecte. Ea însă nu ne-a dat niciun răspuns.

Sume relativ reduse pentru firme eficiente

Dacă ne uităm la lista câștigătorilor, este foarte clar că ei se împart în două categorii: pe o parte, sunt niște întreprinderi din Secuime care funcționează de mai mulți ani cu eficiență și stabilitate financiară; ei au obținut în general sume de câteva sute de milioane de forinți. Pe de altă parte, există categoria firmelor cărora li s-au acordat subvenții de câteva miliarde de forinți – și unde credem că rezultatele anteriore a fost înlocuit cu influențe politice. Unul dintre acești antreprenori este László Balázs, directorul executiv la două firme cu sediul în Gheorgheni, Plazmontech SRL și Batlas Holding.

Ambele firme au fost înregistrate la finalul lui noiembrie 2018, puțin înainte de anunțarea concursului de proiecte de către Fundația Pro Economica. Aceste întreprinderi nu au însă niciun fel de activitate, nici profit, nici măcar angajați. Din baza de date a companiilor listafirme.ro reiese că activitatea principală a Batlas Holding este operarea holdingurilor, iar Plazmontech se ocupă de dezvoltare și inovație științifică. Niciuna dintre aceste domenii nu este relevantă pentru concursul de proiecte.

În anunțul de concurs este trecut foarte clar că cei care aplică trebuie să fi deja încheiat doi ani de activitate și trebuie să aibă minim cinci angajați. Cele două firme nu îndeplinesc niciunul dintre aceste condiții. Ce-i drept, conform anunțului se pot lua în considerare la criterii și alte firme care se află în proprietatea persoanei care aplică.

Readuce capitalul relațional în satul natal

Consiliul de administrație al Fundației Pro Economica le-a acordat celor două firme fonduri nerambursabile cu valoarea totală de 4,5 de miliarde de forinți (13,5 de milioane de euro). După cum relatează presa locală, subvențiile vor fi folosite pentru construcția unei fabrici de produse lactate și a unui depozit frigorific, valoarea totală a proiectului fiind de 28 de milioane de euro.

De altfel, în decembrie 2019 Consiliul Județului Harghita i-a acordat premiul Pentru Judeţul Harghita lui Attila Balázs care este fratele lui László Balázs.

Din presă aflăm că Attila Balázs a obținut premiul „pentru activitatea lui de până acum, dar și ca un fel de avans pentru eforturile lui pe care le va depune în vederea consolidării economice a regiunii, adică pentru investițiile lui care urmează în viitor.” Din elogiul citat reiese de asemenea că „activitatea și traiectoria premiantului oferă un exemplu strălucit pentru comunitate, deoarece el a dezvoltat un capital relațional semnificativ și a obținut succes prin muncă perseverentă, învățătură, talent și ambiție, iar acum încearcă să readucă roadele acestor străduințe în satul său natal.”

Cumpărarea unui debarcader alături de Mészáros și Tiborcz

Capitalul relațional acumulat în Ungaria înseamnă de fapt legăturile strânse cu imperiul firmelor lui Lőrinc Mészáros și István Tiborcz.

Lőrinc Mészáros (n. 1966) este un antreprenor maghiar apropiat cercurilor partidului FIDESZ și ale premierului Viktor Orbán. Din 2018 este cel mai bogat om din Ungaria, cu extrem de multă influență financiară, însă cariera și averea lui par să fi apărute peste noapte după schimbarea guvernului în 2010. În discursul public este des criticat și ironizat deoarece numeroasele firme pe care le deține primesc mulți bani și contracte pentru executarea unor achiziții publice. Figura lui este în Ungaria aproape legendară din cauza acestei situații.

István Tiborcz (n. 1986) este un antreprenor maghiar, ginerele premierului Viktor Orbán, implicat în mai multe afaceri suspecte de corupție legate de distribuția banilor publici.

După cum am aflat din investigația realizată de Magyar Hang, Attila Balázs dispune de peste 24 de întreprinderi care se bucură de surprinzător de mult succes la concursurile pentru achiziții publice în Ungaria. De exemplu, s-au numărat printre executanții unor investiții atât de prestigioase precum Stadionul Ferenc Puskás.

Numele lui Attila Balázs s-a asociat mai recent cu achiziționarea debarcaderului din Balatonfüred: firma comună a lui Lőrinc Mészáros și István Tiborcz, Appeninn S.A. care se ocupă de gestionarea imobilelor, a cumpărat împreună cu firma Bayer Construct S.A., proprietate lui Attila Balázs, pe firma Solum-Invest SRL, care opera debarcaderul.

1,2 de milion de euro pentru o firmă aflată în paragină

O subvenție de peste 400 de milioane de forinți (1,2 de milion de euro) i-a fost acordată firmei Berke Integrator de Prelucrare a Cărnii SRL. Această întreprindere de prelucrarea cărnii de vânat a fost înregistrată în anul 2005, însă în ultimii ani volumul de tranzacții a fost zero, și nu avea nici măcar un singur angajat.

Proprietarii ei sunt Cs L Transylvania Project SRL, înregistrat în 2018 și specializat pe consiliere economică, respectiv Control Group Consulting SRL care se ocupă de comercializarea produselor de carne. Din câte știm, Berke Integrator de Prelucrare a Cărnii SRL aparține sferei de interes a antreprenorului din Secuime András Albert. El este proprietarul Parcului de Animale Sălbatice din Izvoare.

Producătorul berii Igazi Csíki Sör pur și simplu nu poate pierde

Printre beneficiarii finanţării pentru dezvoltarea economiei în Secuime se numără și András Lénárd, afaceristul din spatele fabricii de bere Igazi Csíki Sör.

Igazi Csíki Sör (trad. Berea Adevărată din Ciuc) este o firmă care produce bere artizanală în comuna Sânsimion, jud. Harghita. Deoarece firma Heineken deține drepturile pentru comercializarea berii Ciuc, între cei doi producători a izbucnit un conflict, Heineken susținând că cealaltă firmă şi-a însușit, în mod fraudulos, proprietatea sa intelectuală. Scandalul a fost până la urmă soluționată cu intervenție politică.

Marca Igazi Csíki Sör are și un specific cultural: pentru cei mai mulți maghiari din Secuime, reprezintă un cod de identitate sau o formă de exprimarea apartenenței la comunitatea maghiară, ei preferă să aleagă această bere între altele și din cauza denumirii în limba maghiară (din acest motiv reprezintă o concurență serioasă pentru berea Ciuc).

Cu toate că firmele lui nu apar pe lista publicată de Fundația Pro Economica în noiembrie, Lénárd însuși a menționat într-un interviu chiar în noiembrie 2019 că lângă fabrica de bere mai dorește să construiască o fabrică de chipsuri și una de prelucrarea malțului.

Cele două proiecte înseamnă o investiție de 25 de milioane de euro, și amândouă sunt sprijinite financiar de către Fundația Pro Economica. Magyar Hang a aflat că grupurile de interes ale lui András Lénárd au câștigat în total 2 miliarde de forinți în cadrul concursului.

Mónika Kozma, directoarea executivă a Fundației Pro Economica a confirmat jurnalului Magyar Hang că cele două firme ale antreprenorului care este și proprietarul fabricii de bere Igazi Csíki Sör se află printre câștigătorii concursului de proiecte, dar nu a declarat suma acordată.

Ca să vedem cât de simplu e pentru unii să pornească o afacere în Secuime, dăm un exemplu grăitor: o piedică serioasă în calea construcției fabricii de chipsuri planificate de Lénárd a fost faptul că în localitatea respectivă (Sânsimion) nu a existat acces la gaz.

Consiliul Județului Harghita a rezolvat însă problema, și anume prin alocarea a 100 de mii de euro din bugetul consiliului ca să se realizeze infrastructura necesară pentru distribuția gazului metan în comună (în prezent se folosesc lemne pentru încălzire). Au uitat doar să menționeze că primii care vor avea acces la gaz metan, mai ieftin decât lemnele de foc, nu vor fi localnicii din Sânsimion, ci fabrica de chipsuri și de bere.

Traducere: Orsolya András

Foto mare: Balázs László, reprezentantul Batlas Holding și Plazmontech (în dreapta) și Kozma Mónika, directoarea executivă a Fundației Pro Economica, semnează contractul de finanțare. Sursa: pagina de Facebook Pro Economica

The post Un antreprenor din anturajul unui oligarh din Ungaria a câștigat sume mari la concursul de proiecte pentru dezvoltarea economiei din Secuime appeared first on Átlátszó Erdély.