În finișul campaniei alegerilor parlamentare din Ungaria, în seara zilei de 31 martie, mai mulți jurnaliști din Transilvania și Ungaria, respectiv mai multe persoane apropiate opoziției din Ungaria au primit fotografii cu un sac plin cu buletine de vot mototolite și parțial arse, aruncate într-o groapă de gunoi ilegală de lângă Târgu Mureș.

A doua zi, după ce ne-am convins de veridicitatea informației, am scris și noi, la rândul nostru, despre buletinele de vot. Știrea s-a propagat ca focul și în aceeași zi, cele două tabere politice și-a construit propria narație despre această situație.

Conform opoziției din Ungaria, aceste buletine de vot aruncate reprezintă dovada că voturile prin corespondență provenite de peste hotare sunt sistematic fraudate. Fidesz și organizațiile apropiate din Transilvania, cum sunt și UDMR, CNMT, vorbesc despre provocare intenționată.

Cazul nu va fi investigat

Nu vom ști însă niciodată care variantă e mai aproape de realitate, deoarece Comisia Națională Electorală, apoi și Curtea Supremă din Ungaria au respins investigarea cazului. Decizia a fost motivată prin faptul că legea electorală se aplică pe teritoriul Ungariei.

„(…) fapta nu a fost comisă pe teritoriul Ungariei și din acest motiv, (Curtea Supremă – n. red.) nu poate investiga faptele comise de persoane necunoscute pe teritoriul României, din lipsă de sferă de competență.” – susține motivarea.

Din surse polițienești neoficiale, am aflat că autoritățile române continuă investigațiile. Nu știm însă dacă autoritățile ungare le-au contactat. Deoarece au fost aruncate buletinele de vot din Ungaria, întrebarea se pune dacă, va fi instrumentat un dosar în acest caz pe baza legislației din România.

Există, însă, multe alte întrebări. Am încercat să aflăm care e sursa care a făcut fotografiile și cu cât am început să săpăm mai adânc, cu atât povestea a devenit mai dubioasă. Mai jos, am adunat cele mai importante întrebări la care nu avem un răspuns, întrebări care se pot formula pe baza informațiilor destul de puține pe care le deținem.

Ce am văzut mai exact?

Sacul și conținutul acestuia se află în posesia autorităților române. Noi avem doar câteva poze și materiale video realizate la fața locului, respectiv relatarea unui martor ocular. Pe baza acestora, am reușit să ne dăm seama doar că, în sacul transparent de plastic (pe care martorul ocular l-a asemănat cu un sac simplu de deșeuri menajere), s-au găsit cam o duzină de buletine de vot și cu ceva mai multe plicuri pentru voturi (plicuri interioare și exterioare).

O parte din buletinele de vot erau completate (votaseră în favoarea partidelor de opoziție), respectiv marginea buletinelor de vot fusese arsă. Conform martorului ocular, în sac se mai găsea un strat de cenușă de circa un deget. În materialele foto și video realizate la fața locului, nu am reușit să identificăm declarații de identificare, adică formularele pe care figurează numele și datele de contact ale alegătorilor. Pe baza imaginilor pe care le avem, nu ne putem da seama dacă buletinele sunt sau nu originale.

La fața locului, nu există urme care să indice că buletinele de vot ar fi fost arse în acel loc. În imagini, se vede că sacul menajer subțire este intact, nu este topit. Toate semnele ne indică faptul că buletinele de vot fuseseră aprinse în altă parte, cenușa și buletinele arse parțial au fost puse în sacul de plastic, apoi sacul a fost aruncat în groapa cu moloz.

Oare chiar sunt urme de fraudă electorală?

Conform explicației celei mai la îndemână (care s-a răspândit foarte rapid), aceste buletine de vot reprezintă dovada că au existat abuzuri cu ocazia alegerilor prin corespondență. Persoane interesate de victoria Fidesz au distrus plicurile conținând voturi în favoarea opoziției, respectiv le-au înlocuit cu plicuri cu buletine de vot completate „corespunzător”.

Conform unei surse de-ale noastre care ajută în procesul de colectare a voturilor prin corespondență, aceste voturi au fost duse, cu mașina, de la Târgu Mureș la Consulatul General din Miercurea Ciuc. (Drumul pe care a fost găsit sacul este lângă șoseaua dintre Târgu Mureș și Miercurea Ciuc.) Plicurile au fost deschise rând pe rând și buletinele de vot au fost înlocuite. În cele ce urmează, vă vom arăta de ce această presupunere este nerealistă.

Cum s-ar fi putut face așa ceva? Condiția de bază ar fi fost ca făptașii să fi știut care plicuri conțineau voturi în favoarea opoziției. Dacă plicurile (cele din interior și cele din exterior) nu au fost închise, acest lucru ar fi fost ușor de aflat.

Dacă însă au fost închise – iar majoritatea plicurilor, cel mai probabil, au fost închise la predare – nu ne este clar cum s-ar putea selecta voturile „cu probleme” fără să fie deschise toate plicurile. Având în vedere faptul că Fidesz a primit 94% din voturile prin corespondență, voturi în favoarea opoziției ar fi existat în fiecare al douăzecilea plic. Deschiderea tuturor plicurilor ar fi implicat, evident, mai multe pierderi (fiecare vot să fie pus în alt plic), decât beneficii.

Să presupunem că plicurile cu voturi în favoarea opoziției ar fi putut fi totuși identificate. În acest caz, dacă autorii aveau pachete de vot necompletate, le-ar fi putut completa, punând în plic formularul de identificare din plicurile „cu probleme”, apoi au închis plicurile și le-au predat la consulat. Dacă s-a întâmplat așa, avem motivul pentru care nu s-au găsit declarații de identificare la fața locului.

După părerea noastră, frauda electorală nu poate fi exclusă, aceasta, teoretic, fiind posibilă. Dar totodată, este puțin probabil să se fi comis fraudă electorală la scară mai mare prin această metodă.

Buletinele de vot să fi fost aruncate în grămada de moloz chiar așa, în văzul tuturor?

Relatările din presă arată că sacul conținând buletinele de vot a fost descoperit lângă un drum circulat care duce de la Târgu Mureș spre comuna învecinată, Livezeni. Ceea ce ne duce cu gândul că buletinele de vot zăceau, de fapt, acolo, în văzul tuturor.

Am fost la fața locului de mai multe ori, iar din experiența noastră, putem spune că lucrurile pot fi nuanțate: drumul spre Livezeni e, desigur, foarte circulat, însă, în special, de mașini. Staționarea este posibilă doar în parcarea cimitirului învecinat (și, probabil, persoanele care se duc la cimitir opresc aici cel mai adesea).

Într-adevăr, există un trotuar îngust, dar secțiunea aceasta de drum este frecventată rar de pietoni. Este important, de asemenea, că pentru a ajunge la groapa cu moloz, trebuie să virezi pe un drum lăturalnic și să parcurgi circa 45-50 m de la drumul principal.

Sacul care ne interesează pe noi se afla la aprox. 2-3 m de acest drum lăturalnic, pe lângă alți saci plini de moloz. Probabil, ar fi fost vizibil de pe drum că sacul conține acte, însă locul ar fi trebuit inspectat îndeaproape.

Având în vedere acest fapt, e cam greu de imaginat că sacul a fost descoperit de o persoană aflată pe acolo în trecere.

Cine a descoperit aceste buletine de vot?

După cum a reieșit din cele arătate mai sus, sacul cu buletinele de vot se afla într-un loc circulat, dar totuși lăturalnic unde șansele ca un simplu trecător să-l descopere sunt infime.

Este, de asemenea, important de menționat că buletinele de vot ar fi putut fi făcute dispărute ca nimeni să nu le găsească vreodată. De exemplu, buletinele ar fi putut fi arse complet.

Având în vedere aceste aspecte, presupunem că scopul a fost ca sacul să fie găsit. Iar cel care a descoperit sacul fie că a fost martor ocular în locul în care a fost aruncat sacul, fie el însuși a aruncat sacul în moloz.

Oricine să fi fost persoana care l-a descoperit, aceasta știa, cu siguranță, ce face. Datele de contact ale ziariștilor și ale redacțiilor din județul Mureș nu sunt confidențiale, dar nu oricine are acces facil la acest tip de informație, pentru obținerea acestora fiind necesare un fel de rutină și pricepere într-ale vieții publice.

Sursa a trimis primele fotografii jurnaliștilor din județul Mureș pe WhatsApp, în seara zilei de 30 martie, la ora 20:46. La două minute, un jurnalist de la o televiziune locală (care ne-a rugat să nu-i amintim numele, deoarece nu se ocupă de teme politice) a transmis mai departe primul mesaj sosit prin WhatsApp către Grup Presa IPJ Ms. În acest grup, sunt 97 de persoane: jurnaliști, respectiv reprezentanți ai Inspectoratului Județean de Poliție Mureș.

Numărul de WhatsApp de pe care a fost trimis primul mesaj era inițial activ. Cristian Teodorescu, primul jurnalist care a ajuns la fața locului și căruia sursa îi trimisese direct fotografiile, ne-a relatat că a avut un schimb de mesaje cu sursa, la început, timp de 10-15 minute, în timp ce căuta sacul. Ultimul schimb de mesaje a avut loc la ora 21:17, iar ulterior sursa nu a mai putut fi contactată – a spus Teodorescu.

Și noi am încercat să sunăm la numărul respectiv, însă degeaba: ne-a intrat mesajul că numărul este inexistent/ nu poate fi contactat. Am căutat numărul și în diferite baze de date, însă fără succes.

În momentul realizării fotografiilor, sursa a avut grijă ca ziariștii care vor căuta sacul să nu bâjbâie prin întuneric. În prima poză, se vede cimitirul; deci, cei care cunosc un pic zona, pot găsi ușor locul exact, fiind ușor identificabil și pe Google Maps.

Precauția sursei se vede și din faptul că pozele au fost trimise pe WhatsApp. Această aplicație șterge automat metadatele fotografiilor, ceea ce ne-ar fi dus cu un pas mai aproape de rezolvarea misterului.

Cine a împrăștiat buletinele de vot din sac?

Se observă că pozele din primul mesaj au fost făcute la lumina soarelui. Deoarece, în data de 30 martie, soarele a apus la ora 19:53, presupunem că fotografiile nu au fost realizate imediat înainte de a fi trimise, ci cel puțin cu o oră înainte sau chiar mai devreme. Este bătător la ochi, de asemenea, că majoritatea buletinelor de vot erau în sac; erau vreo două buletine sau plicuri pe lângă sac.

Din cunoștințele noastre, jurnalistul punctul.ro, Cristian Teodorescu, a fost primul la fața locului. Din spusele sale, acest film a fost realizat la ora 22:30. În material, se vede bine că buletinele nu mai erau în sac, la ora respectivă, ci erau împrăștiate pe jos.

Teodorescu a relatat pentru Átlátszó Erdély că s-a deplasat la fața locului cu un prieten apropiat pe care l-a luat cu el ca acesta să confirme că nu s-a atins de sac. În afara lor, nu mai era nimeni la fața locului. Și ei, la rândul lor, au plecat după 10-15 minute. „Și eu mi-am dat seama ulterior că primele poze și situația de facto diferă (adică, buletinele de vot erau împrăștiate)” – a spus pentru Átlátszó Erdély. Punctul.ro a publicat a doua zi, la ora 4 dimineața prima știre, distribuind-o pe Facebook la ora 7 dimineața.

Cum a aflat opoziția din Ungaria despre buletinele de vot aruncate?

La aproximativ o jumătate de oră după ce pozele au ajuns la jurnaliștii din Mureș, la ora 21:20, am primit și noi fotografiile sacului din groapa de gunoi de la o sursă apropiată opoziției din Ungaria. Din câte ne-am putut da seama, acestea sunt aceleași fotografii care au fost trimise și către punctul.ro: lumina, unghiul camerei foto și poziția sacului sunt aceleași.

La puțin timp după aceea, la ora 21:48, fotografiile i-au fost trimise și lui Tamás Bodoky, redactor-șef al platformei atlatszo.hu, de către o persoană apropiată opoziției ungare. Se presupune că fotografiile au fost trimise și altora.

Faptul că opoziția din Ungaria a aflat atât de repede de poze este interesant în sine, deoarece, din cunoștințele noastre, jurnaliștii mureșeni, majoritari de etnie română, nu au foarte multe contacte cu politicienii sau cu partidele de opoziție din Ungaria.

Cum a ajuns Boróka Parászka în cadru și cum a devenit cazul o pură „provocare stângistă”?

O jurnalistă angajată la Radio Târgu Mureș s-a deplasat la fața locului a doua zi, după ce a aflat de caz din presă (din afirmația sa reiese că nu primise mesajul pe WhatsApp). Parászka nu locuiește departe de fața locului (casa sa se află la 1,5 km de cimitir, în linie aeriană și la 2 km pe șosea). Publicista a relatat că poliția efectua deja investigații la fața locului în momentul în care a sosit ea, iar agenții vorbeau în limba maghiară. Au legitimat pe toată lumea, dar nu i-au permis jurnalistei să se apropie de sac.

Într-o fotografie realizată la fața locului, apare și Boróka Parászka ceea ce a contribuit, în mare măsură, la întețirea scenariului de provocare stângistă, conform căruia Boróka Parászka ar avea vreo legătură cu buletinele de vot arse.

Fotografia a fost publicată prima dată pe pagina de Facebook a lui László Szőke, directorul de dezvoltare al trustului media din Secuime, finanțat de guvernul ungar, foarte activ în materie de viață publică. Fotografia fusese realizată de cineva, de undeva de mai departe, de pe un câmp din apropiere.

La întrebarea noastră, László Szőke ne-a spus doar că poza a fost făcută de o „sursă locală”. Nu am reușit să dăm de acest fotograf și nu știm nici să-i fi apărut alte fotografii despre caz.

Un alt element recurent al scenariului de „provocare stângistă” este că Transtelex „a scris în avans” acest material, deoarece în sistemul de redacție al Telex s-a strecurat o eroare tehnică în momentul preluării, postdatându-se pe o dată la întâmplare. Conform comunicatului Transtelex, la data de 1 februarie care a fost vizibilă întâmplător, scurt timp, nu s-ar fi putut „prefabrica” un astfel de articol, deoarece ordinea partidelor de pe buletinele de vot a fost trasă la sorți în 26 februarie, comisia electorală aprobând formatul buletinelor de vot în data de 4 martie.

Traducere: Szász Auguszta

Acest material face parte din proiectul de monitorizare al alegerilor parlamentare din aprilie 2022 din Ungaria. Proiectul a fost finanțat în parte de către Investigative Journalism Europe (IJ4EU) respectiv printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A. Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorului/autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.

The post Tot ce știm și presupunem despre buletinele de vot aruncate appeared first on Átlátszó Erdély.

”Construcția verticală și orizontală” a massmediei de limbă maghiară ține de mai bine de un an, ca și înființarea ”concepției dezvoltate” ”Transilvania 3.0”. Totuși, rezultatele finanţării de 1,45 miliarde de forinți (4,5 milioane de euro) acordate de guvernul maghiar prin intermediul Asociației Pentru Spațiul Media Transilvan, în decembrie 2017, nu prea se văd.

Pe 20 martie, 2019, prim-ministrul maghiar a acordat un nou sprijin financiar, de data asta de 1,9 miliarde de forinți (6 milioane de euro) Asociaţiei Pentru Spaţiul Media Transilvan.

Conform hotărîrii de guvern 1148/2019. (III. 20.) sprijinul a fost acordat ”cu scopul sprijinirii mass-mediei de limbă maghiară din Bazinul carpatic”; asociația va primi banii în două tranșe a cîte 950 de milioane de forinți prin Fondul Bethlen Gábor, fond care se ocupă cu finanţarea comunităţilor maghiare de peste hotare.

La ce a fost folosită suma de 1,45 miliarde de forinți acordată acum doi ani?

În această problemă suntem lăsați în continuare în întuneric: finanţatorul, Ministerul Resurselor Umane din Ungaria a refuzat din nou să ne prezinte bugetul detaliat, programul și justificările finanţării, ca și raportul financiar al asociaţiei.

De ce? În decembrie 2018 Asociaţia Pentru Spaţiul Media Transilvan a cerut modificarea contractului de finanţare. Cum modificarea contractului este în desfășurare, datele pe care le-am cerut sunt folosite la „argumentarea deciziei”, ne-a răspuns ministerul.

Ce este această „argumentare a deciziei”? Legea privind accesul la informaţii de interes public din Ungaria a fost modificată în 2015, introducându-se un număr de excepţii destul de vagi care pot fi invocate ca motiv de refuz.

Una dintre aceste excepţii sunt informaţiile care „sunt folosite pentru argumentarea unor decizii”. Cum orice informație poate fi folosită în scopul argumentării unor decizii viitoare, autorităţile publice folosesc această excepţie pentru a limita accesul la informaţii publice.

Oricum, nu modificarea contractului este motivul real pentru care ministerul a refuzat să ne ofere datele respective: în iulie 2018, cînd modificarea contractului încă nu fusese cerută, ne-au refuzat invocând aceeaşi excepţie de ”argumentare a deciziei”.

Nici din contract nu reiese pe ce au cheltuit sprijinul

Mai devreme, în martie 2018 nici măcar răspuns nu primisesem la cererea noastră de informaţii. Drept e că în februarie MRU ne-a trimis contractul încheiat între minister și Asociaţia Pentru Spaţiul Media Transilvan, dar acesta este un contract standard care nu conține aproape niciun detaliu referitoare la întrebarea: pe ce se cheltuie banii?

Dar de ce ne interesează această finanţare acordată pentru Asociaţia Pentru Spaţiul Media Transilvan? Această asociaţie obscură cu sediul în comuna Sălard din Bihor a ajuns în centrul atenției atunci cînd în decembrie 2017 a primit o sumă de 1,45 miliarde de forinți, adică 4,5 milioane de euro, ceea ce în media din comunitatea maghiară din România este o sumă astronomică. Această finanţare se completează acum cu încă 1,9 miliarde.

Pentru a înțelege proporțiile acestei finanţări e destul să amintim că până în decembrie 2017, asociaţia publica site-ul Főtér.ro cu un buget anual de 40 milioane de forinți (120 de mii de euro), cam asta fiind un buget realistic pentru o redacţie on-line din media maghiară din România. Ca şi termen de comparaţie, unul dintre portalurile cu cea mai mare audienţă, maszol.ro are un buget de 180 de mii de euro pe an. (Materialul nostru despre finanţările din Ungaria a mass-mediei maghiare din Transilvania se poate citi aici.)

Fidesz has won over the Hungarian online press in Transylvania

Hungarian public money is increasingly present and government is gaining influence on the Hungarian media in Transylvania. In 2016 the income of the biggest news websites was coming from public money from Hungary. Even though up to now the Hungarian media in Transylvania was not promoting any government propaganda, the question remains: will this change with the upcoming elections?

A fost clar de la bun început că o parte din sprijin fusese acordat pentru salvarea celei mai mari firme media maghiare din Transilvania, care este acum în mijlocul procedurii de faliment. Despre povestea firmei care, întâmplător, a căzut victimă conflictului dintre prim-ministrul Viktor Orbán și omul de afaceri Lajos Simicska am scris în decembrie 2017.

În decembrie 2017 Udvarhelyi Híradó SRL, societatea care edita număr de cotidiene (Krónika, Vásárhelyi Hírlap, Csíki Hírlap, Gyergyói Hírlap, Udvarhelyi Híradó), un săptămînal (Erdélyi Napló) unul dintre cele mai citite portaluri (szekelyhon.ro), a ajuns în situația de a cere insolvență.

Alături de gestionarea frauduloasă, firma a picat într-un joc politic atunci când relația dintre Viktor Orbán și Lajos Simicska, cel mai apropiat om al prim-ministrului ungar, conducătorul economiei gri a partidului de guvernămînt, s-a deteriorat considerabil.

În 2015 conflictul a degenerat în plin război: alături de faptul că părţile au început să-şi trimită ameninţări prin mass-media, guvernul maghiar a încercat să-i facă zile grele lui Simicska și să-l marginalizeze în afaceri, ceea ce dealtfel a și reușit după alegerile din 2018.

Udvarhelyi Híradó SRL a fost afectat pentru că pierderile firmei erau în continuu finanţate prin sponzorizări de la firme aflate în proprietatea statului maghiar. Situaţia delicată arăta aşa:

• Proprietarul firmei, Fundația ”Pentru Media de peste Hotare” (Határok Nélkül a Magyar Sajtóért Alapítvány) fusese controlată de Lajos Simicska;
• Simicska fiind în impas financiar nu a mai vrut să cheltuie bani pe mass-media de peste granițele Ungariei, dar nici nu a vrut să i le facă cadou lui Orbán;
• Temându-se că Simicska ar putea stopa şi folosi pentru interesele sale banii, firmele aflate în proprietatea statului maghiar nu au mai acordat sponzorizări fundației;
• Udvarhelyi Híradó nu și-a mai putut plăti datoriile, cerînd insolvență.

2018 a fost anul în care a început extinderea

Cum stă acest proiect de mare anvergură care are ca scop restructurarea şi modernizarea mass-mediei maghiare din Transilvania, despre care vorbise Szilárd Demeter, ”ambasadorul neoficial” al ASMT pentru Átlátszó Erdély?

Deşi Demeter nu are nicio funcție în asociație, nu este un secret că finanţarea a fost acordată ca urmare a intervenţiei sale. Demeter este un tânăr din Secuime care a absolvit filosofia la Cluj, apoi a devenit asistentul de presă al eurodeputatului László Tőkés. Mai tîrziu s-a angajat la la Fundația Századvég, principalul think tank al guvernului maghiar. Nu ştim exact ce anume lucrat acolo, dar se pare că a făcut parte din echipa unui personaj misterios, Árpád Habony, care este considerat principalul mastermind din spatele comunicării guvernului maghiar. Nu de mult Demeter a fost numit directorul Muzeului Literar Petőfi.

În ianuarie 2018, când a acordat un interviu pentru Átlátszó Erdély despre planurile pe care le are în media maghiară din Transilvania, a declarat:

”Am formulat un plan complex care pe lîngă integrarea organelor de mass-media conține și elementele creării unei scene transilvane precum și concepțiile tuturor platformelor care servesc construirea comunității. Dorim cu precădere dezvoltare online pentru că lumea ține în această direcție.

Ne-am gîndit nu numai la platforme, ci și la un management online eficient și avem idei și pentru multe altele. Vrem să dezvoltăm soluții de infocomunicații care pot ajuta actorii din spaţiul public maghiar de peste granițele Ungariei. Pentru asta a fost înființată un grup de lucru dedicat.”

Dacă privim lucrurile din perspectiva unui cititor simplu, atunci efectele acestei investiții majore nu prea se văd. Nu apar zi de zi articole interesante şi de impact în acest grup media, nu vedem nici inovaţii tehnice, iar entuziasmul iniţial al jurnaliștilor s-a temperat simţitor.

Drept e că nici temerile conform cărora acest grup media din Transilvania va fi folosită pentru o propagandă primitivă şi super-centralizată ca în cazul publicațiilor apropiate guvernului ungar nu s-au adeverit.

Este, însă, un fapt incontestabil că, în decursul unui an, în jurul asociației minuscule s-a construit un întreg imperiu de firme. În lipsa justificărilor ne bazăm pe de o parte pe documentele publicate în Monitorul Oficial, iar pe de alta pe cele cîteva informaţii concrete pe care László Szőke, directorul de dezvoltare a portfoliului media le-a publicat într-o lucrare eseistică din 4 martie 2019. Lui i-am trimis o serie de întrebări, la care însă nu a răspuns.

Povestea a început pe 8 ianuarie 2018: ziarele locale din portfoliul Udvarhelyi Híradó SRL (Vásárhelyi Hírlap, Udvarhelyi Híradó, Csíki Hírlap şi Gyergyói Hírlap), portalul Székelyhon, cotidianul național Krónika precum și angajații SRL-ului au fost preluaţi de către firma Prima Press SRL din Odorheiu Secuiesc, firmă care până atunci opera un post radio local.

În data de 8 ianuarie încă nu exista o legătură oficială între Prima Press SRL și Asociaţia Pentru Spaţiul Media Transilvan. Conform Monitorului Oficial, asociaţia cumpără acțiuni în valoare de 4,7 la sută în date de 26 ianuarie, până atunci proprietarul este János László și firma lui, Arkum Invest SRL. După două săptămîni, pe 8 februarie ASMT a devenit singurul proprietar al Prima Press.

Export de profesionalism în celelalte comunități maghiare de peste hotare

Tot în februarie 2018 în Ungaria este înregistrată o firmă non-profit denumită Centrul de Sprijin al Serviciului Mass-Media Maghiar (Magyar Médiaszolgáltatást Támogató Központ Nonprofit Kft. prescurtat în româmă CNSSM). Firma e înființată de dr. Éva Judit Korda, care este președintele Fundației Fără Hotare pentru Mass-Media Maghiară, proprietarul Udvarhelyi Híradó SRL.

Care este rolul CNSSM? Szőke a declarat că acest SRL nonprofit va exporta profesionalismul creat de holdingul transilvan în celelalte regiuni maghiare de peste hotare, adică în Slovacia, în Voivodina, şi în Ucraina. Tot această firmă asigură servicii IT pentru întregul grup de firme.

În mai 2018 s-a înființat Transversum SRL de către CNSSM și de ASMT. Firma răspunde pentru problemele financiare, economice, de personal și de domeniul juridic, asigură administrarea firmelor, este administratorul averii grupului de firme precum și agenția de marketing.

Au cumpărat și proiectul mass-media din Transilvania al Jobbik

În aceeași lună, mai din 2018 se înființează Varjúvár Kiadó SRL de către CNSSM și ASMT. Szőke a declarat că firma răspunde de proiectele care pînă atunci nu au avut editură (Előretolt Helyőrség, Nőileg, Nethuszár, Székelyföld.ma), respectiv tot Varjúvár Kiadó SRL răspunde pentru funcționarea Atelierului de Documentare și Investigație (ADI) al grupului, care publică și suplimentul Kilátó al cotidianului Székelyhon.

Gruparea tipărește și revista lunară Előretolt Helyőrség, revista pentru femei Nőileg, portalul revistei pentru copii Cimbora, cimbora.net, și două site-uri on-line mai mici: Nethuszár și Székelyföld.ma. Înainte, cel din urmă fusese apropiat de partidul de opoziţie de extremă dreaptă Jobbik. Ziare asociate au devenit Háromszék, Székely Hírmondó, Nyugati Jelen şi Brassói Lapok.

La începutul lui august 2018 s-a produs o mărire de capital la Agotika SRL care a fost proprietarul staţiei radio Friss FM din Sfântu Gheorghe. Așa au apărut printre proprietari ASM și Prima Press SRL. Proprietarul anterior, Judit Ágota Petroczki renunţat la partea sa din firmă pe 20 august.

Din raportul lui Szőke reiese că gruparea a cumpărat și Mix FM și Fény TV din Gheorgheni și Kelet Info SRL care publică teletext-ul local.

Szőke a decăzut?

Rolul lui László Szőke pare a se diminua: după ce într-o perioadă a fost una dintre figurile-cheie ale proiectului media, în august i s-a găsit o funcție cu nume sonor dar cam fără greutate: el a devenit directorul de dezvoltare al portfoliului media.

Administrarea Prima Press SRL a fost preluată de un jurnalist și om de afaceri din Odorheiu Secuiesc, Imre Zilahi. Tot el a devenit directorul executiv al Agotika Invest SRL și al Transversum SRL Directorul executiv al CNSSM a fost numit Áron Győrfi, iar al Varjúvár Kiadó SRL István Horváth (acesta nu este aceeaşi persoană cu István Horváth, preşedintele Institutului pentru Studierea Minorităţilor Naţionale – n. red. 11:44 23.04.2019)

Pentru cititorii de ziare modificarea cea mai importantă este că cele patru cotidiene (Vásárhelyi Hírlap, Udvarhelyi Híradó, Csíki Hírlap și Gyergyói Hírlap) s-au contopit în ziarul cu pagini colorate de 12 pagini Székelyhon a cărui recepție a fost destul de ambivalentă, mulți cititori fiind dezamăgiţi de faptul că în noul ziar știrile locale au o pondere mult mai scăzută.

Conform raportului lui Szőke, 2018 a fost anul construcției: toți membrii firmei au fost supuși controlului financiar interior. În curînd vor introduce sistemul de management integrat. Infrastructura redacțiilor a devenit deja mai bună, și au creat un sistem unitar de administrare a conținutului care în același timp este ”cea mai mare bancă de date jurnalistice dinamică și updatată din Transilvania”.

”Asta e doar începutul…” – ne promite în încheiere Szőke.

În problema cererii noastre de informaţii refuzate, vom apela la instanţă, și vom urmări în continuare povestea acestor sume fabuloase acordate pentru media maghiară din Transilvania.

Traducere de Péter DEMÉNY

Foto: preşedintele Asociaţiei Pentru Spaţiul Media Transilvan, Árpád László Mohácsi (la stânga) şi Szilárd Demeter, „ambasadorul neoficial” al proiectului/Facebook

The post Finanţare maghiară record pentru mass-media din Transilvania: firmele sunt nenumărate, ceața-i permanentă appeared first on Átlátszó Erdély.