Ne-am întrebat cum este gestionată această dilemă în PE. Având în vedere retorica actualei campanii, am presupus o loialitate considerabilă față de Fidesz. În timpul campaniei electorale, au existat chiar declarații potrivit cărora ar trebui să se voteze pentru UDMR pentru a susține Fidesz.

În comparație, nu este deloc clar dacă cei doi europarlamentari ar merge alături de Fidesz în orice problemă în care Fidesz rămâne într-o minoritate militantă și în anume: în problema războiului din Ucraina, de exemplu, transilvănenii votează într-un mod atlanticist. Bineînțeles, acolo unde majoritatea europeană ar pedepsi guvernul maghiar, acesta e întotdeauna apărat de două voturi.

Ar fi fost interesant să analizăm modul în care se raportează voturile UDMR la cele ale Fidesz, dar acest lucru ar fi însemnat să prelucrăm o mulțime de date, ceea ce nu putem. În total, este posibil ca un europarlamentar să fi participat la 19610 de sesiuni de vot în acest mandat. În plus, se întâmplă ca sute de amendamente la un pachet de propuneri să fie decise în plen. Prin urmare, nu ne-am putea angaja să le rezumăm pe toate în articolul nostru.

Cu toate acestea, am reușit să analizăm voturile în funcție de diferite cuvinte-cheie și să acordăm atenție sporită problemelor care generează scandaluri. Am analizat modul în care parlamentarii au votat pentru fiecare problemă în baza de date howtheyvote.eu.

Acolo unde Fidesz e scandalagiu, UDMR-ul nu-l susține

Să ne uităm mai întâi la sesiune în care votul Fidesz a provocat indignare majoră. S-a abătut de la curentul principal european într-un mod care a atras multă atenție atât în presa maghiară, cât și în cea internațională.

Este o știre recentă că, deși purtătorii de cuvânt și politicienii Fidesz spun de câteva zile că Péter Magyar, noul star al vieții politice în Ungaria, bate femei, în PE nu au votat noile directive referitoare la violența împotriva femeilor și la violența domestică. Acestea au fost adoptate cu o majoritate covârșitoare de 84% dintre europarlamentari, Fidesz abținându-se. Cu toate acestea, situația reflectă bine faptul că UDMR acționează independent în astfel de cazuri și nu urmează în totalitate Fidesz într-o viziune paralelă asupra lumii.

Potrivit comunicatului PE, regulile vor asigura o protecție mai eficientă a femeilor împotriva hărțuirii online, pentru a proteja victimele și a preveni violurile. Lista circumstanțelor agravante ale infracțiunilor care se pedepsesc cu sancțiuni mai severe va fi extinsă, de exemplu, pentru a include infracțiuni împotriva personalităților publice, jurnaliștilor și activiștilor pentru drepturile omului.

Totodată, vătămarea altora din cauza sexului, orientării sexuale, culorii, religiei, convingerilor sociale sau politice sau pe motiv de apărare a presupusei „onoare” reprezintă o circumstanță agravantă. Statelor membre li s-au acordat trei ani pentru a transpune noile norme în sistemele lor juridice naționale.

La începutul anului trecut, Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate o rezoluție prin care se solicita înființarea unui tribunal special care să tragă la răspundere conducerea militară și politică rusă pentru masacrul civililor din Bucea și Irpin. Ideea era ca statele membre, în strânsă cooperare cu Ucraina, să înființeze un nou tribunal special în acest scop.

Niciunul dintre membrii Fidesz nu a apăsat pe buton. Abțineri și voturi împotrivă au fost exprimate de unii europarlamentari de extremă dreaptă și de socialiștii bulgari pro-ruși. Nici György Hölvényi, de la partidul satelit KDNP, blocat în Partidul Popular, nu a votat. Cu toate acestea, Vincze și Winkler au votat în favoarea propunerii.

Același lucru s-a întâmplat și la începutul acestui an, când Parlamentul European a adoptat o rezoluție împotriva interferenței Rusiei în alegerile pentru Parlamentul European din acest an. Așa-numita afacere RussiaGate a scos în evidență faptul că au existat europarlamentari despre care s-a dovedit că ar fi raportat și către ofițerul de spionaj al serviciilor secrete rusești (FSB). Potrivit PE, Kremlinul va încerca să influențeze factorii de decizie din UE cu forțe proaspete.

Cei doi membri UDMR au fost de acord cu textul declarației, în timp ce politicienii Fidesz, din nou, nu au apăsat pe buton, și nici Hölvényi. În cea mai mare parte au votat împotriva rezoluției doar cei din extrema dreaptă și câțiva din grupul stângii radicale.

Un alt exemplu al opoziției UDMR față de Fidesz în privința Rusiei (cel puțin pe baza voturilor din PE) este faptul că anul acesta, când a fost vorba de votul privind condamnarea condițiilor inumane de detenție ale lui Aleksei Navalnîi, Iuliu Winkler a votat pentru, în timp ce Fidesz a votat împotrivă. Vincze nu a apăsat niciun buton sau nu a fost prezent.

Este greu de depistat o logică în criteriile pe baza cărora cei doi parlamentari maghiari din România se diferențiază de majoritatea PPE pe anumite teme. De exemplu, în luna februarie a acestui an, ei nu au votat pentru rezoluția PE în care se afirma că alegerile din decembrie din Serbia s-au desfășurat „în condiții inechitabile”. În rezoluție se spunea că Belgradul nu și-a îndeplinit obligațiile de a organiza alegeri libere, că deținătorii funcțiilor publice au continuat să abuzeze de instituții și de mass-media și că alegerile nu au respectat standardele necesare pentru o țară candidat la UE.

Vincze și Winkler s-au abținut, chiar dacă în grupul lor politic nu a existat aproape niciun vot împotrivă. Membrii Fidesz prezenți au votat împotriva rezoluției de condamnare a Belgradului. Iar dacă e să dăm crezare experților interni, există un nivel ridicat de sentiment pro-rus în rândul maghiarilor din Transilvania în contextul războiului din Ucraina, așa că s-ar putea crede că cei doi deputați europeni ar trebui să dea explicații acasă referitor la motivul pentru care nu au adoptat poziția Fidesz. Pe de altă parte, desigur, dacă ar face-o, partidele românești ar lansa o campanie împotriva lor.

Singura explicație este că sunt încrezători (pe bună dreptate, se pare) că maghiarii din Transilvania nu înțeleg și nu urmăresc modul de funcționare al UE. Este adevărat, nu ajută cu nimic faptul în campanie, UDMR mai degrabă sporește ceața și confundă competențele statelor membre cu ale UE, precum și rolurile instituțiilor UE.

Cât de verde e laleaua la Bruxelles?

Nu spun nicio noutate atunci când afirm că cea mai presantă problemă din UE este mediul. În calitate de actor major în nordul global, UE și-a asumat un rol de lider în lupta împotriva crizei climatice. În cadrul Pactului verde european, aceasta s-a angajat la neutralitate climatică până în 2050. Cele mai recente obiective vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% comparativ cu nivelul din 2005 până în 2030. În plus, vor fi plantați trei miliarde de copaci până în 2030, iar o serie de alte măsuri au fost adoptate în ciclul actual.

Atât Vincze, cât și Winkler au votat în favoarea Pactului verde european în 2020. De fapt, europarlamentarii Fidesz nu numai că au votat pentru ca Parlamentul European să salute Pactul verde european al Comisiei, dar au semnalat și au reușit introducerea în plan a unei reduceri de 55% în loc de 50%.

Botond Csoma, purtătorul de cuvânt al UDMR, a declarat recent pentru Transtelex că Pactul verde european este tendențios și că Europa s-a angajat la prea multe. Este responsabilă doar pentru o fracțiune din emisii și, chiar dacă devine neutră din punct de vedere climatic, nu va ajuta planeta în mod semnificativ. În ciuda acestui fapt, Vincze și Winkler au votat nu doar rezoluția de mai sus, ci și modul în care UE va finanța tranziția ecologică. Europarlamentarii Fidesz s-au abținut la acest vot.

La votul privind propunerea Comisiei referitoare la finanțarea Planului de investiții pentru o Europă durabilă – Green Deal, Fidesz s-a abținut, dar a fost votat de UDMR și PPE. Propunerea prevede că toate statele membre ar trebui să fie mai competitive din punct de vedere ecologic și economic. Investițiile ar trebui să urmeze principiul „fără daune semnificative”, iar investițiile publice și private ar trebui să se completeze reciproc pentru a acoperi deficitul de investiții ecologice.

Greenwashing-ul este, de asemenea, un bun exemplu în ceea ce privește separarea de Fidesz. În Directiva privind tranziția verde, Comisia stabilește cum și cine trebuie să verifice etichetele de marketing ale companiilor care etichetează un produs ca fiind „biodegradabil” sau „mai puțin poluant” înainte de a permite utilizarea lor. Și aici, transilvănenii și maghiarii au gândit diferit.

Directiva prevede, de asemenea, că cererile mai simple și mai frecvente ar trebui să facă obiectul unor verificări mai simple și mai rapide. În cazul în care o companie minte cu privire la ecologizare, aceasta poate fi exclusă din procedurile de achiziții publice, i se pot confisca veniturile sau poate fi amendată cu cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală. Europarlamentarii Fidesz prezenți s-au abținut de la vot, în timp ce Vincze și Winkler, alături de majoritatea PPE, au votat în favoarea propunerilor comisiei.

Din exemplele date până acum, s-ar putea părea că membrii UDMR se pricep la problemele ecologice, dar acest lucru este departe de adevăr. De îndată ce a devenit clar că unele dintre măsurile concrete provocau nemulțumire socială, au început să voteze în altă direcție.

Acordul preliminar privind propunerea de restaurare a naturii a trecut cu greu de PE în luna februarie a acestui an, primind doar 52% din voturi. Winkler și Vincze, împreună cu întregul grup PPE, s-au opus cerinței ca țările UE să restaureze cel puțin 30% din habitatele degradate până în 2030, 60% până în 2040 și 90% până în 2050. Interesant este faptul că europarlamentarii Fidesz au votat în favoarea acestei măsuri. Pachetul include o frână de urgență: prevederile privind ecosistemele agricole pot fi suspendate temporar și în situații excepționale.

Unul dintre cele mai interesante procese din UE este pachetul de legi „Fit for 55”. Scopul acestuia este de a elabora și de a conveni cu statele membre măsuri care să reducă în mod realist emisiile de gaze cu efect de seră. Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii a fost înăsprit și au avut loc mai multe sesiuni de vot privind transformarea combustibilului pentru aviație în combustibil mai sustenabil. 2% din combustibilul pentru aviație trebuie să provină din surse sustenabile până în 2025 și 70% până în 2050. Hidrogenul și combustibilul produs din ulei de gătit uzat vor fi considerate ecologice, iar din 2025 va fi introdusă o etichetă ecologică a UE pentru zboruri.

Aceasta a fost votată de toți. Dar, de exemplu, la votul privind decizia de eliminare treptată a cotelor gratuite în cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii, și anume de a introduce transportul rutier și clădirile publice în schema de comercializare a certificatelor de emisii începând cu 2027, Vincze a susținut-o, Winkler s-a abținut și întreaga delegație Fidesz a votat împotrivă.

„Apără” Ungaria, dar sprijină mai mult ucrainenii decât Fidesz

Cei doi europarlamentari UDMR au fost foarte atenți, și este oarecum firesc, ca partener strategic al Fidesz, să nu voteze în favoarea niciunei măsuri care condamnă guvernul maghiar. Fie că este vorba de procedura art. 7, de înghețarea fondurilor UE sau de legea care stigmatizează homosexualii.

Referitor la aceasta din urmă, Vincze a declarat: „Încă o dată, Parlamentul European a luat o poziție pripită într-o chestiune pe care nu a examinat-o cu atenție, nu a ținut cont de particularitățile statelor membre și de scopul legii”. Scopul legii este de a proteja copiii de conținutul și temele sexuale care nu sunt adecvate vârstei lor. La finalul intervenției sale, acesta a mai afirmat că UE nu este interesată de minoritățile naționale autohtone, ci doar de membrii grupului LGBT.

Cu alte cuvinte, europarlamentarii UDMR încearcă să arate o față europeană în fața colegilor lor din PPE și se vor alătura luptei doar dacă ar fi prea jenant să le explice alegătorilor lor de ce l-au „abandonat” pe Viktor Orbán la Bruxelles.

În ceea ce privește războiul ruso-ucrainean, Winkler și Vincze a votat în favoarea rezoluției PE din 15 iunie 2023 privind reconstrucția durabilă a Ucrainei și integrarea acesteia în structura euro-atlantică. Europarlamentarii Fidesz nu au apăsat pe acest buton, și nici europarlamentarul KDNP, Hölvényi. Situația e aceeași atunci când Parlamentul ia poziție cu privire la pregătirea summitului UE-Ucraina. Atât PPE, cât și UDMR au votat pentru, iar europarlamentarii Fidesz s-au abținut cu toții. UDMR a votat pentru sprijinul macrofinanciar pentru Ucraina pe 2023, în timp ce PPE și Fidesz au votat împotrivă.

O altă rezoluție a Parlamentului privind impactul războiului din Ucraina asupra femeilor a fost, de asemenea, votată de Vincze. În aceasta, o foarte mare a europarlamentarilor condamnă ferm utilizarea violenței sexuale și de gen ca armă de război. Ei insistă asupra faptului că accesul la sănătatea și drepturile sexuale și reproductive de bază trebuie să fie garantat în toate țările gazdă și de tranzit din UE și consemnează că 90% dintre refugiații din Ucraina sunt femei și copii. Cu toate acestea, europarlamentarii Fidesz nu au fost de acord cu rezoluția, iar europarlamentarii prezenți s-au abținut.

Așadar, în majoritatea cazurilor, UDMR tinde să tragă spre Partidul Popular la Bruxelles. Întrebarea este cum vor rescrie actualele alegeri raportul de forțe, unde va intra Fidesz (dacă va intra undeva) și dacă va lua UDMR-ul cu el. Asta rămâne de văzut, dar dacă vreți să știți exact cum au votat cei doi europarlamentari UDMR pe celelalte teme, puteți consulta această pagină. Poate fi extrem de utilă pentru a face o alegere bazată pe valori.

Sursa imaginii: pagina de Facebook a UDMR.

Articol tradus de Maria Augusta Szász. Articolul original în limba maghiară:

Această serie de materiale a fost realizată cu susținere financiară din cadrul proiectului Expanding Production of Independent Content (EPIC), coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul Internews. Această serie de materiale reflectă numai punctele de vedere ale Átlátszó Erdély – Transilvania Transparentă, iar partenerii menționați nu pot fi făcuți responsabili pentru nicio utilizare a informațiilor conținute aici.

The post Arareori dansează UDMR-ul la Bruxelles cum îi cântă Fidesz appeared first on Átlátszó Erdély.

În voturile și explicațiile sale, am regăsit doar urme ale sloganurilor de campanie din retorica Fidesz și ale sloganurilor în sprijinul neîncrederii în UE  a maghiarilor transilvăneni (decizii eșuate ale UE, birocrația UE supradimensionată, ideologia verde „nocivă”, întoarcerea la „rădăcinile” UE, nevoia de schimbare și de politici publice „centrate pe oameni” etc.).

Acest dublu limbaj pare a fi intenționat: în timp ce informațiile despre comerțul exterior, dezbaterile și deciziile de la Bruxelles, voturile celor doi europarlamentari maghiari, care sunt în centrul atenției în PE, apar rar în presa maghiară din Transilvania, Iuliu Winkler însuși nu încearcă să umple acest gol pe paginile sale în limba maghiară de pe platformele sociale. 

Temele, informațiile și tonul de pe pagina sa de Twitter în limba engleză, destinată publicului internațional, respectiv de pe pagina sa oficială de Facebook în limba maghiară ale lui Winkler prezintă diferențe atât de mari, încât cititorul neatent 

ar putea chiar crede că este vorba de doi politicieni diferiți. 

Pe de o parte, vorbește un tehnocrat bine înrădăcinat la Bruxelles, aflat la al patrulea mandat, care îi reprezintă pe maghiarii din Transilvania în Parlamentul European din 2007. De cealaltă parte, ni se înfățișează un politician populist care face campanie pe baza nemulțumirilor și temerilor – adesea reale și justificate – ale electoratului. Cu teme care nu sunt neapărat probleme ale PE, dar cel puțin sunt formulate în așa fel încât să nu poată fi cu adevărat trași la răspundere.  

Bazându-se doar pe comunicările UDMR, alegătorul de rând nu prea are idee despre cum arată munca unui europarlamentar. Și sunt disponibile chiar și mai puține informații despre ce anume au făcut Winkler și Vincze la Bruxelles în ultimii 5 ani.

Tocmai de aceea, ne propunem să prezentăm o imagine oarecum cuprinzătoare a mandatelor celor doi europarlamentari pentru perioada 2019-2024. Cu ocazia investigației noastre, am comparat materialele disponibile pe site-ul Parlamentului European – prezentările temelor, informații despre alegeri, respectiv motivele acordării anumitor voturi pe paginile lui Winkler și Vincze cu paginile X/Twitter oficiale în limba engleză ale celor doi europarlamentari (aici și aici), cu paginile de Facebook în limba maghiară (aici și aici), respectiv materialele de presă distribuite pe aceste platforme. 

Am pus în context mai larg performanțele cuantificabile ale celor doi parlamentari UDMR cu ajutorul materialelor realizate de Panorama, Politico și WWF.

Cantitatea de materiale este imensă, așa că a trebuit să selectăm: am analizat doar ultimul mandat al lui Winkler și Vincze. Pe de altă parte, am fost selectivi în ceea ce privește subiectele, de exemplu, am analizat în profunzime doar comunicările lor în limba maghiară în perioada campaniei electorale. Acest lucru înseamnă că putem prezenta doar cele mai importante subiecte, astfel încât selecția noastră este departe de a fi completă. 

De asemenea, le-am solicitat celor doi politicieni un interviu, pentru a afla, printre altele, care consideră ei că este cea mai importantă realizare a mandatelor lor și de ce există o astfel de neconcordanță între activitatea pe care o desfășoară în PE și modul în care le vorbesc despre această activitate alegătorilor lor în timpul campaniei.    

Nici Winkler, nici Vincze nu au acceptat invitația, invocând programele lor de campanie foarte încărcate. Ar fi trebuit să primim o jumătate de oră de la Iuliu Winkler pe 11 iunie, la două zile după alegeri, dar cum acest subiect nu mai va mai fi de actualitate după alegeri, nu am acceptat întâlnirea. 

Mandatului lui Winkler în cifre 

Dacă ne uităm doar la cifre, vedem că performanța lui Iuliu Winkler ca europarlamentar nu e strălucită, dar nici pe departe nu e cea mai slabă nici la nivel de țară, nici la nivel european.  

În calitate de membru al grupului Partidului Popular European (PPE), Winkler a prezentat două rapoarte în calitate de raportor (raporteur în jargonul UE). Raportorii joacă un rol-cheie în Parlamentul European, unde rapoartele lor, bazate pe consultări cu experți și părți interesate, sunt discutate și votate în plen după ce au fost adoptate în cadrul comisiilor. Un subiect important reprezintă o mare responsabilitate și îi conferă europarlamentarul care pregătește raportul o vizibilitate considerabilă.

Raportorii din umbră au, de asemenea, un rol important în pregătirea rapoartelor. Raportorii din umbră sunt numiți de grupurile politice, monitorizează procesul și depun eforturi pentru a se asigura că raportul este acceptabil pentru grupul politic pe care îl reprezintă. Winkler a lucrat la patru rapoarte în ultimii cinci ani, în calitate de raportor din umbră.

Pe lângă acestea, a depus trei avize  ca raportor,  a avut opt propuneri de rezoluție  și a mai depus trei întrebări orale. 

Nu e strălucit, dar nu e nici ultimul 

Cu aceste cifre, Winkler nu se numără printre cei mai activi europarlamentari din România: liberalul Siegfried Mureșan sau Ramona Strugariu (REPER) au depus câte zece rapoarte în calitate de raportori. De asemenea, colegul lui Winkler de la UDMR, Lóránt Vincze, a lucrat la șapte rapoarte în calitate de raportor. Cu toate acestea, 11 europarlamentari români – printre care se numără și Dacian Cioloș sau Traian Băsescu – nu au depus niciun raport. 

Family photo of @EP_Trade #INTA at the end of the 9th term of @Europarl_EN.
Thank you for everything, dear colleagues, it was a fantastic journey!#trade pic.twitter.com/Q26e2c5CGM

— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) April 24, 2024

Statisticile bazate pe cifre nu reflectă întotdeauna exact activitatea și influența reală a unui europarlamentar în Parlamentul European. În calitate de economist/specialist în comerț exterior,  Winkler a fost vicepreședintele uneia din comisiile importante din Parlamentul European și anume a Comisiei pentru comerț internațional (INTA). Comerțul exterior a fost a cincea cea mai importantă problemă a PE în actuala legislatură, cu peste 250 de inițiative. Dintre acestea, PPE a jucat un rol principal în 91, potrivit studiului Politico. 

Declarații dure la adresa Chinei 

Winkler a fost, de asemenea, membru al Delegației pentru relațiile cu Republica Populară Chineză (D-CN), așa că, pe lângă comerțul exterior, am găsit pe pagina sa de Twitter o mulțime de postări și subiecte legate de China. Deoarece în PE sunt înregistrate și activitățile de lobby, știm că în calitate de membru INTA, Winkler s-a întâlnit cu delegații chineze în repetate rânduri, respectiv a participat la discuții referitoare la China. 

The world has lost a fighter whose courage will echo through generations.

Horrified by the death of Sakharov Prize laureate Alexei Navalny.

Russia took his freedom & his life, but not his dignity.

His struggle for democracy lives on.

Our thoughts are with his wife & children. pic.twitter.com/JMSAkLpb0T

— Roberta Metsola (@EP_President) February 16, 2024

Merită să subliniem aici că, deși o analiză recentă a Political Capital a constatat că parlamentarii Fidesz au trecut în mod vizibil de partea Moscovei și a Beijingului  după începerea războiului din Ucraina, nu a existat nicio urmă a acestei schimbări radicale în declarațiile lui Winkler. Deși rareori critică direct Rusia, Winkler a distribuit recent postarea președintelui PE, Roberta Metsola, referitoare la moartea lui Aleksei Navalnîi.

În aprilie 2022, la două luni de la începutul agresiunii rusești în Ucraina, Winkler, fiind mereu prudent și echilibrat, în concordanță cu discursul euro-atlantic, a cerut socoteală Chinei pentru sprijinul acordat agresiunii rusești, pentru nerespectarea drepturilor omului în cazul minorității uigure din provincia Xinjiang și din Tibet și pentru nerespectarea democrației în Hong Kong. (Aceste declarații, de altfel, sunt în concordanță cu mesajele președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și ale Partidului Popular).

While clearly poor results for summit, it’s good to see a direct & outspoken EU
With @EPPGroup, I call for a responsible #China in affairs
given #trade dynamics, important to restart HED & tackle structural market issues
#sanctions against MEPs must be swiftly removed pic.twitter.com/3nQbuKe79z

— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) April 6, 2022

Mai devreme, în 2021, în calitate de co-raportor din partea Comisiei pentru Comerț Internațional a formulat o opinie referitor la strategia UE-China, prin care solicita Chinei respectarea drepturilor omului. A adus în discuție lagărele de muncă forțată ale uigurilor, încălcarea drepturilor omului în Hong Kong, îndemnând totodată la dezvoltarea relațiilor comerciale cu Taiwanul și criticând investițiile – din partea Chinei, desigur – care ar putea amenința securitatea și ordinea publică din UE.  

Sancțiuni, spionaj industrial, sabotaj

„Raportul (UE-China – nota redacției) este foarte important, deoarece clarifică și consolidează poziția UE din perspectiva relațiilor strategice cu China. Solicităm Comisiei să îndrepte dezechilibrele din ce în ce mai evidente în relațiile economice și comerciale.  (…) 

Procesul de ratificare a acordului de investiții UE-China nu poate începe până când sancțiunile chineze împotriva deputaților europeni și ale instituțiilor UE nu vor fi ridicate. Deși relațiile politice și diplomatice dintre UE și China au ajuns, din păcate, la un nivel scăzut din cauza sancțiunilor reciproce, relațiile economice și comerciale sunt din ce în ce mai puternice (…)”, a explicat Winkler votul său «favorabil» în sprijinul strategiei UE-China. 

În 2023, a fost, de asemenea, raportor al unui nou aviz INTA privind aspectele de securitate și siguranță ale influenței Chinei asupra infrastructurii critice ale Uniunii Europene. Acesta vorbește despre un deficit comercial extern record cu China de aproape 400 de milioane de euro până în 2022 și despre o dependență tot mai mare de China în anumite sectoare.   

Aceasta a ridicat problema referitoare la faptul că interesele care stau la baza investițiilor în infrastructura critică în țările terțe – și, evident, în UE – sunt neclare, trebuind monitorizate îndeaproape. De asemenea, susține că tot mai multe companii cu sediul în UE sunt vizate în aspecte de șantaj, spionaj industrial, sabotaj sau furt de date, majoritatea atacurilor provenind din China.

Alimente și băuturi contrafăcute: acordul dintre UE-China legat de denumirile de origine protejată 

Dincolo de declarațiile politice, Winkler a fost raportor al Acordului UE-China privind cooperarea referitoare la indicațiile geografice. Acest lucru este important, deoarece este primul acord de comerț exterior dintre UE și China. În esență, 100 de produse agroalimentare și băuturi europene – inclusiv vinurile naționale Recaș, Târnave, Murfatlar, Dealu Mare, țuica Zetea și salamul de Sibiu – vor fi protejate împotriva produselor contrafăcute pe piața chineză în primă fază, iar același lucru se va aplica unui număr similar de produse chinezești pe piața europeană. 

Importanța acestui acord între China și UE este importantă în opinia lui Iuliu Winkler, acesta explicând că:

„Acest lucru se datorează în principal faptului că protejează produsele care fac obiectul acordului împotriva contrafacerii pe piața chineză. În al doilea rând, este de o importanță economică esențială, deoarece exporturile agroalimentare europene către China valorează aproape 15 miliarde de euro. În al treilea rând, este, de asemenea, important din punct de vedere politic, deoarece este primul acord comercial între UE și China. Acest acord ar putea contribui la restabilirea încrederii între cele două părți în contextul unui război comercial global care durează de luni de zile.”

The facts and info about GI Agreement https://t.co/htcmpjINBd

— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) November 12, 2020

Dacă vine vorba despre Fidesz, vocea lui Winkler se domolește

În acest context, este oarecum surprinzător faptul că Winkler nu a votat raportul comisiei speciale privind interferența străină în procesele democratice din Uniunea Europeană. Motivele lui Winkler, care a participat la lucrările Comisiei speciale, arată că, deși raportul 

• scoate la iveală numeroasele lacune și deficiențe ale UE și ale statelor sale membre;
• identifică campaniile de dezinformare, atacurile specifice ale hackerilor și amenințările hibride folosite de puterile autoritare, inclusiv Rusia și China, pentru a ataca fundamentele societăților democratice europene;
• propune soluții precum măsuri legislative și economice, consolidarea educației mediatice, sancțiuni împotriva actorilor implicați în campaniile de dezinformare, interzicerea donațiilor străine pentru activități politice.

Mai mult, Winkler însuși a lucrat la acest raport, susținându-l cu propuneri concrete în materie de politică economică și comercială. Cu toate acestea, raportul numește, printre altele, partidele Fidesz și Jobbik ca fiind partide apropiate de Kremlin și din acest motiv, europarlamentarul nu susține raportul. 

Raportul „tratează statele membre ale UE în mod disproporționat și se concentrează asupra Poloniei și Ungariei, precum și asupra Serbiei dintre statele din Balcanii de Vest, într-un mod extrem de discutabil. Mai mult, în cazul Ungariei, raportul se referă la comunitățile maghiare din Bazinul Carpatic în termeni generali ca la entități implicate în dezinformări dăunătoare. Consider că acest lucru este inacceptabil.” – spune în motivarea scrisă.

Largely an @EPPGroup driven #CAP reform in favor of small farmers, #youngfarmers and realistic, feasible transition goals & instruments https://t.co/h16rl3L7Z0

— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) October 24, 2020

Winkler a votat, de asemenea, împotriva propunerii de rezoluție, a Parlamentului European privind „Încălcarea legislației UE și a drepturilor persoanelor LGBTIQ din Ungaria ca urmare a modificărilor legislative adoptate în Parlamentul ungar”, adoptată de Parlamentul European în iulie 2021.

Winkler a votat împotrivă, deoarece consideră că aceasta este „bătălia culturală” a lui Macron împotriva anumitor state membre din estul UE și totodată crede că problema este de competență națională. În al treilea rând, el este pe bună dreptate, nedumerit:

„de ce Comisia Europeană este întotdeauna pregătită să forțeze limitele propriei sfere de competență, așa cum prevede subsidiaritatea, în cazul anumitor drepturi ale minorităților, în timp ce în cazul drepturilor tradiționale ale minorităților invocă cu fermitate și în mod repetat inviolabilitatea competențelor statelor membre?”

Da pentru noua politică agrară comună (PAC), Nu pentru strategia Farm to Fork 

Winkler a votat noul pachet de recomandări referitor la politica agrară comună pe perioada 2023-2027. „Noua PAC recunoaște rolul esențial al agriculturii familiale ca pilon al sustenabilității.” – și-a motivat opțiunea europarlamentarul în noiembrie 2021, adăugând că elaborarea planurilor strategice este de competența statelor membre. „Planul Național Strategic pentru România ar trebui să reducă birocrația, să se concentreze pe competitivitatea fermelor de familie și pe revitalizarea comunităților rurale.” – a spus Winkler.

Dar politicianul a votat împotriva strategiei Farm to Fork în octombrie 2021. Ca parte importantă a Pactului Verde European, strategia acoperă toate etapele producției alimentare, de la agricultură la procesare și distribuție până la consum, cu scopul de a crea sisteme alimentare mai durabile, mai sănătoase și mai rezistente.

„Nu susținem pseudo-înverzirea (…) strategia F2F nu ține cont de realitățile agriculturii românești și de caracteristicile sectorului agricol din Europa de Est. Fermierii din România acționează în mod responsabil pentru a se adapta la schimbările climatice și pentru a realiza un sector agricol durabil și puternic.” – susține în motivare, din care nu reiese însă de ce această propunere ar fi o pseudo-înverzire.

Regulamentul privind refacerea naturii ar putea distruge oare agricultura?

Winkler a votat de asemenea împotriva Regulamentului privind refacerea naturii  (întregul PPE s-a opus de altfel acestui regulament), deși organizații ecologiste mari, cum ar fi  WWF sau Birdlife, l-au considerat ca o oportunitate enormă, iar parlamentul European l-a și aprobat ulterior. 

Regulamentul prevede ca statele membre să readucă cel puțin 30% din habitatele vizate de regulament – cum ar fi pădurile, pășunile, zonele umede – la o stare ecologică bună până în 2030, cel puțin 60% până în 2040 și cel puțin 90% până în 2050.  

Statele membre trebuie să stabilească prin planurile naționale modul în care vor duce la îndeplinire obiectivele. De asemenea, în regulament a fost introdusă o frână de urgență, în cazul în care îndeplinirea obiectivelor pune în pericol securitatea alimentară a UE din cauza unor situații excepționale.

We believe climate change is the biggest challenge of our generation, & we must get it right.

This also means criticising legislation when it is not up to our standards.

This is the case with the #NatureRestoration Law: it should be rejected.

Read why: https://t.co/6er2DsqCtM pic.twitter.com/KMzb18mGd1

— EPP Group (@EPPGroup) July 7, 2023

„Nu am votat în favoarea regulamentului privind refacerea naturii. UDMR sprijină conservarea biodiversității, protecția naturii și realizarea obiectivelor europene în materie climatică, dar propunerea Comisiei Europene nu este adecvată în acest sens. CE continuă suprareglementarea începută în ultimii doi ani, cu mai mult de treizeci de acte legislative în domeniul protecției mediului adoptate în patru ani. 

De data aceasta, propunerile pun povara pe umerii agricultorilor europeni. Legislația ar reduce suprafața agricolă la nivelul anilor 1950, cu efecte negative asupra mediului rural, a agricultorilor și a mijloacelor de trai ale familiilor acestora. (…) Dacă va fi adoptată, legislația ar putea distruge agricultura, ar amenința securitatea alimentară, ar duce la creșterea prețurilor și la inflație. Europa se află într-o situație dificilă, nu putem face experimente. (…) 

Planul Comisiei nu include un cadru de finanțare, dar ar realoca resursele PAC pentru noile obiective. Statele membre ar trebui să prezinte CE planuri naționale de redresare, asigurând resurse proprii pentru punerea lor în aplicare. Acest lucru este inacceptabil, oricine propune o normă trebuie să indice și resursele financiare pentru implementare ei.” – susține Winkler în motivarea sa. 

Am fi fost de dorit să citim niște date despre câte hectare erau cultivate și câți gospodari existau în 1950, comparativ cu cifrele de după 2020. Cu alte cuvinte, înainte de a începe să ne facem griji pentru burțile noastre și pentru mijloacele de subzistență ale micilor fermieri, să aflăm exact la cât teren agricol ar trebui să renunțe România dacă chiar ar fi cazul.

Da, acolo unde sunt bani: Fondul pentru o tranziție justă 

Dar Winkler a susținut Fondul pentru o tranziție justă. Scopul acestui fond este de a oferi sprijin pentru zonele care se confruntă cu probleme socio-economice grave ca urmare a procesului de tranziție către neutralitatea climatică. Fondul pentru o tranziție justă în valoare de 17,5 miliarde euro va sprijini punerea în aplicare a „Pactul verde european”, având ca obiectiv neutralitatea climatică a UE până în 2050. 

„Fondul pentru o tranziție justă va asigura tranziția economică, socială și ecologică a regiunilor UE care depind în prezent de mineritul cărbunelui și activități conexe. Sumele alocate României vor asigura o tranziție mai suportabilă și mai eficientă către neutralitatea climatică pentru Valea Jiului și alte zone similare”, a declarat Winkler, motivându-și votul. 

Ce nu am descoperit în comunicările lui Iuliu Winkler?

• Nu a spus nimic în ultimii ani despre drepturile minorităților– mai exact, ultima postare pe Twitter despre Minority SafePack datează din ianuarie 2021. 

Action for ethnic minority rights started in Europe way before the @EU_Commission was even created. Will not stop now! https://t.co/OJVLHMvKVn

— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) January 21, 2021

• A postat ultima dată în octombrie 2020 despre cum UE s-a apropiat de cetățeni după alegerile din 2019 – se pare că această deschidere nu a fost atât de reușită dacă una din temele importante ale campaniei din 2024?

.@IuliuWinkler from the @EPPGroup speaks about the @Europarl_EN and #GlobalTrade at #EIF20. pic.twitter.com/DeGWqgSqWh

— Martens Centre (@MartensCentre) October 27, 2020

• Am găsit o singură distribuire din 2019 care se leagă oarecum de unul din subiectele de campanie ale UDMR și anume de problema urșilor. Winkler adaugă că regiunile au nevoie de inițiative europene personalizate.

Regions need EU initiatives taylored to their specific needs and situation. Happy #NationalWildlifeDay! https://t.co/Ml9TG6SEc3

— Winkler Gyula (@IuliuWinkler) September 5, 2019

• Deși am găsit în declarațiile lui Winkler unele referiri la birocrația excesivă din UE și la blocajul de reglementare, acesta este un subiect marginal în mesajele sale de pe Twitter– aici, spre exemplu distribuie declarația similară a președintelui Partidului Popular European, Manfred Weber.

One year ago, the EPP spoke about a moratorium on a new bureaucratic burden. About an effective EU external border control. About the concerns of farmers, about competitiveness and jobs, about an industrial deal for Europe. Today, everybody can see the EPP was right! #EPP2024 pic.twitter.com/l7QD85fuHs

— Manfred Weber (@ManfredWeber) March 7, 2024

Nu am reușit să găsim nicio postare despre principalele mesaje de campanie, „luarea deciziilor în funcție de ideologie” sau „tranziția ecologică forțată”.

The post Mitica duplicare a lui Iuliu Winkler appeared first on Átlátszó Erdély.

„Nu putem să ignorăm raidul total iresponsabil din punct de vedere politic al lui László Kövér în Transilvania” – spunea Hunor Kelemen, președintele UDMR în iulie 2012, referindu-se la campania politicianului Fidesz din ajunul alegerilor locale pentru Partidul Civic Maghiar din România (opoziția politică a UDMR).

Opt ani mai târziu, în noiembrie 2020, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, uitându-ne la videourile postate pe Facebook de UDMR, nu e ușor să ne dăm seama dacă cei pe care le vedem făcând campanie sunt politicieni de-ai UDMR sau de-ai Fidesz.

Cum se apropia ziua alegerilor, cum apăreau pe Facebook membrii guvernului maghiar, investiții făcute cu ajutorul guvernului maghiar, iar problemele care ar fi trebuit soluționate la București au fost tot mai mult trecute cu vederea.

Cum a ajuns atmosfera dintre UDMR și Fidesz, încordată la început, să se destindă într-atât încât astăzi nimeni nu se mai uită nedumerit dacă în ziua alegerilor ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, îi îndeamnă pe maghiari prin mesaje telefonice să voteze cu UDMR?

Cum a ajuns să fie cât se poate de natural ca una dintre fundațiile UDMR să ajute înregistrarea maghiarilor pentru alegerile parlamentare din Ungaria, iar liderii UDMR să îndemne public la votul pentru Fidesz?

Ce înseamnă faptul că ONG-urile din jurul UDMR în ultimii ani au primit fonduri publice din Ungaria ce pot fi comparate cu fondurile pentru comunitatea maghiară alocate de la București?

Acest articol trece în revistă relațiile dintre UDMR, cea mai mare formațiune politică a comunității maghiare din România, cu partidele de guvernământ din Ungaria din 2010, inaugurarea celui de-al doilea guvern al lui Viktor Orbán, și decembrie 2020, când s-a format noul guvern Cîțu cu participarea UDMR.

Revista presei și interviuri

Materialul se bazează pe revista presei din perioada sus-menționată, pe cronologia alcătuită de Frigyes Udvardy, și pe arhiva MTI (agenția ungară de presă). Avantajul acestor surse este că evenimentele și declarațiile perioadei respective sunt reflectate cu exactitate în presă.

Totuși, există și un dezavantaj: aceste reportaje se concentrează mai ales pe politicienii și evenimentele cele mai importante și cu cea mai mare priză la public, și doar rareori pe ceea ce s-a întâmplat în spatele scenei.

De exemplu, știrile publicate la acea vreme ne dau doar niște indicii despre atmosfera de la prima întâlnire privată dintre Viktor Orbán și Hunor Kelemen în iulie 2011 la Băile Tușnad. Există relatări despre cum transmiteau mesaje politicienii din cele două partide pe perioada acestui „război rece”, dar avem detalii foarte puține despre aceste comunicări.

Interviurile mele cu actualii ori foștii politicieni ai UDMR, oficiali, jurnaliști sau cercetători de științe sociale care cunosc bine atât relațiile politice cât și sistemul de finanțări au avut rezultate variabile.

„Este un embargo total în privința informațiilor. Chiar și cei care lucrează în interiorul sistemului primesc doar informațiile cele mai esențiale pentru munca lor.” – explică o sursă care a fost angajat la o fundație apropiată UDMR.

Foarte puțini oameni au acces la toate informațiile, inclusiv ceea ce s-a spus la întâlnirile restrânse sau ce este în spatele unor evenimente. Am cerut interviuri de la unii dintre politicienii UDMR, printre alții președintele UDMR, Hunor Kelemen și șeful său de cabinet, Zoltán Nagy. Nu am primit răspuns la solicitările mele. Totuși, am reușit să fac în jur de 12 interviuri, majoritatea surselor mele cerând anonimitate.

„Să destrămăm UDMR?”

„Trebuie să înțelegeți, nu pot să fac politică națională în bazinul Carpatic fără UDMR” – zicea Viktor Orbán în întâlniri restrânse în anii 1990. Însă probabil președintele Fidesz nu se gândea la colaborarea strânsă care s-a format în ultimii ani între guvernul Ungariei și UDMR.

„În 1998, când Viktor Orbán a venit la Tusványos, la Băile Tușnad (tabăra/universitatea de vară pentru oamenii interesați de politică și problemele minorității maghiare, folosit mai târziu de Viktor Orbán ca și o platformă pentru promovarea ideilor sale iliberale) în calitate de prim-ministru, a întrebat în spatele ușilor închise: vreți să destrămăm UDMR? Să începem să investim într-o alternativă UDMR sau nu? I-am spus atunci că nu era nevoie de așa ceva,  doar că trebuie să întărim opoziția din cadrul UDMR” – spune un politician care a fost membru al Grupului de Reformă, pe acea vreme opoziția din interiorul UDMR.

Cu toate că în timpul primului guvern Viktor Orbán relațiile cu UDMR, aflat atunci sub conducerea lui Béla Markó, erau destul de normale, existau tensiuni și conflicte. Relația dintre impulsivul Viktor Orbán, întotdeauna cu doi pași în față, și echilibratul Béla Markó, care întotdeauna se consulta părțile implicate înainte să ia o decizie, se evidențiază cel mai bine în dezbaterile din jurul înființării Universității Sapientia.

De ce nu s-a consultat nimeni cu Béla Markó?

„În 1999, Viktor Orbán în drum spre Tusványos se întâlnește cu Béla Markó la aeroportul din Târgu Mureș. În timpul întâlnirii de aproximativ 10 minute Béla Markó spune că UDMR a reușit să schimbe legea educației. Deși înființarea unei universități maghiare finanțate de statul român nu este posibilă, nu stă nimic în calea fondării unei universități private.

În cursul unei cine la Tusványos, revine subiectul universității private finanțate cu fonduri din Ungaria. Viktor Orbán se întoarce acasă, iar în august este publicat un decretul guvernamental care acordă o sumă anuală de 2 miliarde de forinți pentru universitate. Béla Markó se înfuriază la aflarea veștii: cu el de ce nu s-au consultat? La rândul lor, cei din Fidesz nu înțeleg ce se întâmplă, care este problema lui Markó?” – își amintește o sursă.

Într-un interviu acordat Átlátszó Erdély, Béla Markó a confirmat această dezbatere și a dat și alte detalii. El a spus că ideea unui program de elită postuniversitar s-a ivit în 1998, în timpul unei discuții cu Viktor Orbán. Markó a crezut că este o idee bună, și s-au înțeles să revină asupra acestei idei în viitor.

În 1999, a avut loc într-adevăr o întâlnire cu Viktor Orbán la aeroportul din Târgu Mureș. S-au deplasat împreună în oraș, unde Viktor Orbán avea o întâlnire cu prim-ministrul Vasile Radu. „Da, pe drumul de la aeroport am vorbit despre o universitate privată care se putea fonda cu ajutorul guvernului maghiar (diferită de idea originală a unei instituții postuniversitare de elită.) Am vorbit despre un spectru educațional mai larg” – a precizat Béla Markó.

Potrivit fostului președinte UDMR, cei doi au avut neînțelegeri pe două subiecte: guvernul maghiar dorea ca universitatea să aibă facultăți la Cluj-Napoca și la Miercurea Ciuc , dar nu și la Târgu Mureș. Cealaltă neînțelegere era despre programele de studiu: inițial, se vroia să aibă doar programe complementare (programe care nu existau în limba maghiară la universitățile de stat). „Pentru mine, acesta era un principiu foarte important. La început s-au ținut de acest principiu, dar mai târziu nu.” – spune Béla Markó.

Nu știm multe despre motivele pentru care relația lui Béla Markó cu Viktor Orbán s-a deteriorat în timp. S-a spus de multe ori că ruptura finală a fost cauzată de faptul că, după primul tur al alegerilor parlamentare din Ungaria din 2002, când nu era încă foarte clar cine a câștigat, Béla Markó s-a grăbit să-l felicite pe Péter Medgyessy, candidatul socialiștilor la funcția de prim ministru.

Din moment ce Viktor Orbán credea că UDMR-ul este de partea lui, a considerat că a fost trădat.

„Când ies înaintea liniei de front, sunt pregătit să mă apăr de inamicul care trage în mine. Dar când se trage în mine din spate din propria mea tabără, nu pot să mă apăr.” – a spus odată Viktor Orbán la Tusványos.

O altă sursă cu care am vorbit susține că Orbán a spus odată: nimeni niciodată nu l-a jignit precum Béla Markó. Dar nu a spus la ce s-a referit.

„După alegeri, se cade să feliciți învingătorii. Am spus ceva în sensul că felicit partidele care au intrat în parlament, mai ales MSZP (partidul socialist) care a primit cele mai multe voturi. Dar nu am menționat niciun nume, și am zis că trebuie să așteptăm turul doi.” – își amintește Béla Markó. Politicianul spune că Fidesz a încercat de multe ori să influențeze UDMR prin diferite metode, inclusiv în ceea ce privește deciziile în privința numirii unor persoane în anumite funcții. „Și-au dat seama repede că dorințele lor nu sunt împlinite, și de la acel punct am avut urcușuri și coborâșuri în relația noastră, în ciuda faptului că ne-am întâlnit des cu liderii Fidesz.” – a punctat Markó.

De ce ar trebui să te porți la fel cu cei care te iubesc și cei care nu?

Béla Markó, președintele de atunci al UDMR, a formulat principiul distanței egale – sau a apropierii egale – însemnând că UDMR trebuie să mențină relații bune atât cu București cât și cu Budapesta, și atât cu partidele de dreapta cât și cu cele de stânga. Acest lucru însă nu înseamnă subordonare, UDMR ia toate deciziile în mod autonom, în concordanță cu interesele sale.

„Apropierea egală e o prostie. De ce ar trebui să te porți la fel cu cei care te plac și cei care nu?” – crede una dintre sursele noastre, un politician UDMR. El spune că niciodată nu s-a întâmplat după căderea Fidesz în 2002 ca politicienii maghiari din Slovacia și Serbia să meargă în vizită la Gyurcsány fără să treacă și pe la sediul Fidesz din strada Lendvay din Budapesta. Sursa noastră susține că Béla Markó nu a făcut niciodată acest gest către Viktor Orbán.

„Nu-mi amintesc să fi existat un principiu că trebuie să facem vizite de curtoazie la toată lumea dacă mergem în Ungaria. Am avut întâlniri cu persoanele cu care aveam treabă, și era normal să avem treabă mai mult cu cei din guvern. Dar am menținut relațiile și cu opoziția, acest lucru fiind nu numai ceva natural, dar și util.” – ne explică Béla Markó.

Oricum s-a întâmplat, după senatorul Attila Verestóy, primul pe lista neagră a Fidesz, și Béla Markó a ajuns pe această listă în 2002. Deci era clar încă din timpul guvernului socialist că atâta timp cât Béla Markó este președintele UDMR, relația dintre uniune și Fidesz va rămâne una tensionată.

Ce crede Markó? Întreabă-l pe Hunor Kelemen!

Urmașul atent ales al lui Béla Markó, Hunor Kelemen, al cărui imagine a fost minuțios construit încă din a doua parte a anilor 2000, nu avea o sarcină ușoară. Fidesz l-a văzut mult timp doar ca o imitație de mâna a doua al lui Béla Markó.

Pe lângă asemănarea fizică, această percepție se datora și faptului că Hunor Kelemen în această perioadă era foarte atent să spună exact ce spune președintele UDMR. „Dacă voiai să știi ce crede Béla Markó despre un lucru sau altul, trebuia să vorbești cu Hunor Kelemen.” – remarcă ironic un politician UDMR.

Un alt intervievat susține că Viktor Orbán „vorbea într-un ton batjocoritor, disprețuitor (despre Hunor Kelemen) dacă s-a pomenit numele său. Zsolt Németh (politician important în Fidesz cu relații foarte bune în Transilvania) a trebuit să-l atenționeze că s-ar putea ca în curând Hunor Kelemen să fie șeful în Transilvania.”

Kelemen a devenit interesant pentru Fidesz și Viktor Orbán doar după ce a fost ales președinte, înainte de asta nu avea nicio relație cu Viktor Orbán, și nici Fidesz nu a căutat să aibă contact cu el.

Marea schimbare a survenit în februarie 2011, la congresul UDMR din Oradea. Au fost trei candidați la funcția de președinte al UDMR: pe lângă favoritul Hunor Kelemen a pornit în cursă liberalul Péter Eckstein-Kovács și protejatul lui Zsolt Semjén, Gergely Olosz.

Olosz, marea greșeală

„Olosz a fost o greșeală imensă. I-am spus la Viktor Orbán și la viceprim-ministrul Zsolt Semjén să nu investească în Geri pentru că este corupt, incompetent și nu are nicio șansă.” – ne povestește o sursă.

Semjén l-a cunoscut pe Gergely Olosz din copilărie, când aceasta din urmă a fost elev la liceul benedictin de la Pannonhalma, Ungaria. El a respins avertizarea politicienilor transilvăneni, spunând că protejatul lui a fost denigrat de politicienii din Secuime ale UDMR, Sándor Tamás și Árpád Antal, și că de fapt era chiar invers, aceștia erau corupți.

Acest episod scoate în evidență una dintre slăbiciunile lui Viktor Orbán, și anume acela că ia decizii importante fără a cerceta problema îndeaproape și tinde să urmeze sfatul oamenilor din anturajul său fără să stea prea mult pe gânduri.

[irp posts=”27473″ name=”Gergely Olosz, cel mai aventuros personaj din viața publică maghiară din Transilvania”]

Ca o ciudată ironie a sorții, Gergely Olosz, condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, se ascunde acum în Ungaria. Protectorul lui, Zsolt Semjén, este un oaspete frecvent al lui Sándor Tamás și Árpád Antal.

Vorbe dure și jignitoare la congres

Înapoi la congresul din Oradea: Ildikó Pelczné Gáll, vicepreședintele Fidesz care a adus mesajul Fidesz la congres, a amenințat pe față participanții congresului pregătindu-se să aleagă noul președinte al uniunii. Vicepreședintele a spus că și o organizație politică poate obosi, la fel ca organismul uman: amândoi pot deveni bolnăvicioși și inerți. „Ați ajuns azi la acest nivel – a spus ea. – Dacă astăzi votați pentru schimbare, noi vă vom oferi o mână ajutătoare în viitor.”

Nu ne așteptam ca acest mesaj să fie atât de dur și jignitor – ne-a spus unul dintre intervievații noștri – dar existau deja semne din anturajul lui Viktor Orbán cum că Fidesz intenționa să facă pace cu UDMR, dacă organizația alegea un nou președinte pe placul lui Viktor Orbán.

După congres, într-un interviu pentru ziarul Hargita Népe, Zsolt Semjén a formulat cu claritate așteptările guvernului maghiar: „UDMR-ul trebuie să-și schimbe principiul de distanță egală.” viceprim-ministrul responsabil pentru politică națională a mai adăugat: „un nou start e posibil pentru toată lumea”.

Politicienii UDMR călătoresc din ce în ce mai des în Ungaria

Nu știm multe despre ce s-a întâmplat în spatele ușilor închise, dar știm că numărul călătoriilor politicienilor UDMR în Ungaria a crescut în continuu după 2011. Átlátszó Erdély a obținut informații despre călătoriile în străinătate ale politicienilor UDMR prin solicitări de informații publice. Deși UDMR nu a oferit nume sau alte detalii, din aceste date reiese că în 2009 – ultimul an al guvernului socialist/Bajnai – oficialii UDMR au avut 11 călătorii în străinătate, dintre care 10 au fost în Ungaria.

În 2010, în anul în care Fidesz a revenit la putere, numărul călătoriilor a crescut la 38 (majoritatea în Ungaria). În 2011, primul al lui Hunor Kelemen ca președinte al UDMR, s-au raportat 49 de călătorii. Asta înseamnă că oficialii UDMR au călătorit în Ungaria aproape săptămânal.

Numărul călătoriilor în străinătate a crescut de la an la an. 2017 este ultimul an din care avem date, în anul acela politicienii UDMR au fost în străinătate de 130 de ori. În marea majoritate a cazurilor, destinația era Ungaria, și călătoria a durat 2-3 zile, câteodată și o săptămână. Și deși datele nu arată pe cine au vizitat, cel mai probabil nu și-au irosit timpul cu partidele de opoziție.

În ciuda unor declarații de presă mai conciliante și a întâlnirilor dese, în 2011 războiul dintre UDMR și Fidesz încă era în toi. În aprilie 2011, diplomații maghiari au părăsit sala la ședința Consiliului Reprezentanților Unionali al UDMR, când deputatul Péter Lakatos a criticat ironic guvernul Orbán.

UDMR pus într-o situație dificilă

O pierdere mult mai serioasă pentru UDMR a venit în luna mai 2011, când guvernul maghiar a retras de la Iskola Alapítvány/Fundația Școala dreptul de a administra sprijinul financiar educațional pentru familiile maghiare care aleg educație maghiară pentru copii lor.

Acest lucru a afectat UDMR nu neapărat din cauza pierderii resurselor financiare legate de implementarea programului, ci mai degrabă din cauza datelor actualizate referitoare la familiile maghiare din Transilvania, ne-a explicat o sursă. Aceste date erau o adevărată mină de aur pentru UDMR din punct de vedere de marketing politic, în timpul campaniilor electorale. Să nu uităm, vorbim de timpuri de dinainte de GDPR.

În același timp, Fundația Progress, o altă fundație apropiată de UDMR, a fost informată că nu mai este autorizată să administreze programul de certificate maghiare (un program al guvernului maghiar care îi oferea maghiarilor de peste hotare anumite facilități când călătoreau în Ungaria). Închiderea acestor oficii a afectat UDMR-ul pentru că ele funcționau în aceleași birouri cu organizațiile teritoriale ale UDMR, deci puteau să deconteze o parte din costurile de funcționare și din costurile de personal spre guvernul maghiar.

În iulie 2011, la tabăra UE din Izvorul Mureșului, Hunor Kelemen a spus: „avem nevoie de sfatul Budapestei, dar nu avem nevoie de un lucru: să ne spună capitala maghiară ce e bine pentru maghiarii din Transilvania.”

O întâlnire atent orchestrată la Tusványos

După cunoștințele noastre, prima întâlnire privată dintre Hunor Kelemen și Viktor Orbán a avut loc la câteva săptămâni după tabăra UE, la 23 iulie, la Băile Tușnad. Știm foarte puține despre această întâlnire, cu excepția unei detalii. Organizatorii întâlnirii nu au lăsat nimic în voia sorții: ca să nu fie deranjați de nimeni, au organizat programe diferite pentru ceilalți politicieni participanți ai Universității de Vară de la Băile Tușnad – printre care László Tőkés, Csaba Sógor și Péter Eckstein-Kovács – în capătul celălalt al stațiunii.

Întâlnirea nu era publică, prima știre că avut loc a apărut în ziarul Evenimentul Zilei. „Simt că relația cu guvernul maghiar a ieșit din impas (…) în perioada următoare vom putea perfecționa această relație, pentru că părțile și-au exprimat dorința și deschiderea pentru colaborare (…)”, a declarat Kelemen.

În același timp, opoziția UDMR se organiza. Pe 15 septembrie 2011, se înregistra la București Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT). „În această perioadă înaintea înregistrării partidului nu am primit nici un ajutor de la Fidesz. Orbán a spus, dacă vor să facă asta, hai să îi lăsăm. Să vedem de ce sunt în stare, să îi ajutăm un pic, dar nu mult.”  – a spus pentru Átlátszó Erdély un politician al opoziției care a luat parte la strângerea semnăturilor și procesul de înregistrare a noului partid.

Drept este că și Centrele de Democrație organizate de Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT), având ca activitate principală asistența în obținerea cetățeniei maghiare prin procedură simplificată, au funcționat ca și organizații teritoriale ale PPMT.

La fel ca și birourile Fundației Progress, Centrele de Democrație, CNMT și PPMT au folosit aceleași birouri și au avut parțial aceeași echipă ca angajați. Am documentat această practică aici.

Am arătat și cum, în timpul alegerilor locale din iunie 2012 și cele parlamentare din decembrie 2012, companii de stat din Ungaria au oferit în jur de 1 milion de euro ajutor financiar pentru organizațiile neguvernamentale nou înregistrate de politicienii PPMT.

Să îi lăsăm să candideze, să vedem unde ajung

„În timp ce era clar că ajutoarele pentru UDMR sunt tăiate, nu era clar cum și în ce măsură guvernul va susține financiar PPMT.” – ne explică politologul Tibor Toró.

O altă sursă, politician în PPMT, ne spune că banii au fost transferați prea târziu, și deși Gábor Kubatov, director de partid cunoscut pentru punerea la punct a unei metode eficiente de campanie, le-a ținut un training, nu au primit sprijin politic de la Viktor Orbán. Prim ministrul nu i-a susținut public în campanie.

„2012 a fost un experiment: este oare posibil să se frângă monopolul politic al UDMR? Nici Viktor Orbán nu putea fi convins că va funcționa, de aceea nu s-a avântat de tot. A fost mai degrabă ceva de genul hai să-i lăsăm să candideze, să vedem unde ajung” – spune Tibor Toró.

În timp ce PPMT spera la 30-40% din voturile maghiarilor, rezultatele alegerilor locale din 2012 au clarificat relațiile de putere: partidul nou a primit 44 000 (0,45%) din voturi, iar celălalt partid de opoziție, Partidul Civic Maghiar (PCM) a primit 36 000 (0,37%). Era foarte clar că nici unul dintre cele două partide nu era o amenințare pentru UDMR, care a primit 490 000 de voturi.

În iulie 2012, Viktor Orbán s-a întâlnit cu președinții celor trei partide. „[Viktor Orbán]  nu vrea să ne spună nouă în Transilvania ce să facem. Nu ne-a dat niciun sfat în legătură cu alegerile parlamentare din toamnă” – a declarat președintele UDMR.

Orbán nu vrea conflict cu votanții UDMR

Viktor Orbán a făcut o declarație ceva mai echilibrată în anul acela la Tusványos: „avem relații strategice [cu László Tőkés și PPMT], și le dorim succes, dar nu vreau să intrăm în conflict cu cei 80% din maghiari care au votat pentru UDMR.”

Alegerile parlamentare din decembrie 2012 au avut rezultate similare cu alegerile locale: candidații UDMR pentru camera deputaților au primit 380 000 voturi (5,13%), iar candidații pentru senat 388 000 (5,23%) din voturi. Candidații PPMT pentru camera deputaților au adunat 48 000 (0,64%) de voturi, iar candidații pentru senat 58 000 (0,79%).

„În timpul alegerilor parlamentare din 2007, am văzut că, în timp ce candidații UDMR au adunat 238 000 voturi, candidatul independent László Tőkés a primit 176 000 voturi. Era clar că există o puternică nemulțumire față de UDMR, deci întrebarea era dacă voturile pentru Tőkés puteau fi transferate partidelor din opoziția UDMR. Mesajul alegerilor ulterioare este că acest lucru nu funcționează.” – evaluează un politician.

„Reîncheiați nasturile de la haină”

„E riscant să ținem UDMR cu câteva zecimale peste sau sub pragul parlamentar de 5%, nu trebuie să vă mai asumați acest risc” – declara viceprim-ministrul Zsolt Semjén în mass-media publică după alegeri. Politicianul a mai adăugat că partidele politice maghiare din Transilvania trebuie să-și depășească conflictele personale în viitor și să coopereze pentru a avea reprezentare parlamentară.

„Există conflicte personale, dar acestea nu sunt probleme legate de persoane ci niște nemulțumiri reale sau percepute cauzate de păreri politice diferite” – spunea Semjén, adăugând că aceste conflicte trebuiesc depășite, toată lumea ar trebui să vadă partea lui de vină, și „să reîncheie nasturile de la haină”.

În 2013, au avut loc mai multe întâlniri. S-au făcut și niște declarații mai optimiste, dar totuși Hunor Kelemen a spus într-un interviu pentru Erdélyi Riport în decembrie 2013:

„Nu putem vorbi de un compromis. Putem vorbi despre faptul că relația noastră s-a îmbunătățit, s-a schimbat. Și motivul este, într-o mare măsură, că ei văd, știu, simt că UDMR-ul este inevitabilă în Transilvania. (…) În cei trei ani și jumătate care au trecut UDMR-ul și fundațiile apropiate de UDMR nu au primit niciun fel de ajutor de la guvernul Fidesz-KDNP. Nu am cerut și nu am primit. Acest lucru nu s-a schimbat nici în 2013, când relația noastră cu Orbán s-a îmbunătățit, și în 2013 ne-am întâlnit de multe ori.”

Un interviu cu Zsolt Semjén la începutul anului 2014 a fost o piatră de hotar în relațiile Fidesz-UDMR. Zsolt Semjén a spus atunci: trebuie să evităm situația în care, datorită susținerii UDMR-ului în  procent de 85-92%, maghiarii din Transilvania să nu poată vota cu Fidesz la alegerile din Ungaria.

István Székely, vicepreședinte executiv al UDMR, a continuat ideea expusă de Semjén, adăugând: „dacă inversez propoziția, reiese care e cel mai important interes al UDMR-ului în această relație: 95-96% dintre maghiarii din Transilvania sunt votanți Fidesz. Interesul nostru este ca un votant UDMR să fie în același timp și votant Fidesz, și relația proastă să nu fie un obstacol în calea votului oamenilor.”

Alegerile pentru parlamentul european au adus schimbarea

UDMR-ul a dat o mână de ajutor încă din procesul de înregistrare pentru alegerile parlamentare din 2014. În timpul campaniei, politicieni din UDMR – printre care Sándor Tamás și Csaba Borboly, președinții organizațiilor teritoriale ale UDMR din județele Covasna și Harghita – s-au alăturat în mod deschis lui Fidesz.

„Credem că este important ca toată lumea să-și folosească dreptul de vot, pentru că e datoria noastră ca cetățeni. Eu de exemplu votez cu acest guvern pentru că are rezultate vizibile. Așteptările mele de la acest guvern este să-și continue în mod accentuat politica în favoarea comunităților maghiare din afara Ungariei.” – spune Csaba Borboly.

În data de 6 aprilie, în așteptarea rezultatelor alegerilor în care Fidesz a reușit din nou să adune două treimi din voturi, 30-35 de politicieni maghiari din România au felicitat învingătorii, printre care politicieni UDMR ca Hunor Kelemen, Árpád Antal, Sándor Tamás și István Székely. Este important de reținut că politicienii UDMR au mai așteptat rezultate ale alegerilor împreună cu Fidesz, singura noutate era de fapt participarea lui Hunor Kelemen.

Marea schimbare s-a întâmplat în 2014: Viktor Orbán și Hunor Kelemen au făcut campanie împreună pentru alegerile europarlamentare. În timpul acestor alegeri, „UDMR și Fidesz-KDNP se sprijină reciproc (…) Fidesz, KDNP și UDMR lucrează pentru un grup puternic a Partidului Popular European în următorii cinci ani. Asta se poate întâmpla doar dacă atât Fidesz cât și UDMR are rezultate bune, iar pentru asta poporul maghiar trebuie să meargă la vot.” – a declarat Viktor Orbán în parcul palatului episcopal romano-catolic din Satu Mare.

László Tőkés, de șapte ani deja deputat în Parlamentul European, a primit un nou mandat pe listele Fidesz, și nu pe listele partidelor transilvănene.

Alegeri prezidențiale cu desene animate și prognoză meteo

În timp ce cu doi ani în urmă Viktor Orbán vedea ca un experiment faptul că reprezentanții PPMT au concurat la alegeri ca oponenți ai UDMR, se pare că opinia sa s-a schimbat radical la alegerile prezidențiale din 2014, în ciuda faptului că aceste alegeri nu aveau nici o greutate în comparație cu alegerile parlamentare.

PPMT îl propunea pe Zsolt Szilágyi, vicepreședintele partidului, în calitate de candidat la alegeri; la o întrevedere, șeful guvernului a comentat această propunere cu un ciudat exemplu despre desene animate și prognoza meteo, ne-a spus un politician PPMT.

„Băieți, dacă mă întrebați pe mine, asta e ca și desenele animate și prognoza meteo. Nici unul nu e interesant, toată lumea vrea să se uite la știri, dar dacă nu vrei să pierzi începutul știrilor, trebuie să te uiți și la desene. Prognoza meteo poate e mai interesantă pentru mulți ca desenele.” – sursa noastră l-a citat pe Viktor Orbán.

„De aici trebuia să înțelegem, băieți, nu candidați.  Noi am înțeles că e totuna pentru Viktor Orbán dacă candidăm sau nu.” – ne-a explicat sursa.

Însă această decizie a fost o greșeală: Viktor Orbán i-a urat mult succes președintelui UDMR, ceea ce a dovedit foarte clar că Fidesz nu s-a bucurat pentru candidatura lui Zsolt Szilágyi împotriva lui Hunor Kelemen. Nici chiar Zsolt Németh, prietenul tradițional al PPMT, nu a luat parte la campanie.

Alegerile prezidențiale nu au schimbat raporturile de putere: Hunor Kelemen a primit 3,47% cu 329 000 din voturi, iar Zsolt Szilágyi 0,56% cu 53 000 voturi.

Nimeni nu e tăiat de tot 

Deși se pare că Viktor Orbán și-a pierdut de atunci interesul în PPMT, până în ziua de azi nu avem indicii că sprijinul anual de 250 milioane de forinți (aproximativ 700 000 EUR) primiți de CNMT pentru programul de cetățenie simplificată, sau fondurile pentru diferite proiecte ale PPMT și apropiații săi ar scădea semnificativ.

„Nimeni nu e tăiat de tot: toți primesc un mic gest, ceva bani în ultimul moment” – ne explică un expert în științe sociale cum funcționează sistemul. El susține că motivul este aceea că este mai ieftin să păstrezi un proiect nereușit pe aparat de ventilație – și dacă e nevoie, să-i dai ceva de lucru – decât să-l elimini complet.

Între timp, au avut loc evenimente și la București: pe 13 decembrie 2014, Consiliul Reprezentanților Unionali al UDMR a decis ca UDMR să părăsească guvernul Ponta. Acestea erau ultimele opt luni în care UDMR se afla la guvern în perioada analizată.

[irp posts=”27527″ name=”Sistemul Cooperării Naţionale în Ardeal: cum a transformat Fidesz politica maghiarilor din Transilvania?”]

O scurtă abordare teoretică

Se cere să facem o scurtă digresie teoretică pentru a înțelege cum s-a schimbat poziția UDMR după ce a fost nevoit să ajungă în opoziție, iar în același timp cantitatea fondurilor maghiare trimise în Transilvania a crescut semnificativ.

Un concept util în acest sens este pilarizarea etnică maghiară din Transilvania: aceasta înseamnă că comunitatea minoritară își creează instituțiile proprii, paralele cu instituțiile sociale ale majorității, ceea ce îi permite membrilor comunității minoritare să-și trăiască viața de zi cu zi fără să interacționeze cu instituțiile majoritare.

Instituțiile care funcționează în interiorul comunității maghiare din Transilvania se pot percepe ca și un fel de pilarizare asimetrică. Nu simetrică, din moment ce rețeaua de instituții maghiare din Transilvania este parte a societății românești, care nu este un pilon distinct, ci mainstream-ul.

UDMR-ul este un operator-cheie a rețelei de insituții maghiare din Transilvania.

Teoria sociologului Tamás Kiss ne ajută să înțelegem cum a fost folosit UDMR-ul de Fidesz, după ce a devenit partid de opoziție în 2015.

Pentru a înțelege această teorie, trebuie să introducem un nou concept, acela de acomodare asimetrică a minorității. Acest concept se referă la faptul că în România nu există nicio garanție legală pentru divizarea etnică a puterii, sau divizarea resurselor între majoritate și minoritate – în acest caz, comunitatea maghiară. Această divizie trebuie negociată de la caz la caz cu deținătorii majoritari ai puterii.

Kiss crede că legitimitatea UDMR-ului în cadrul comunității trebuie determinată prin capacitatea ei de a aloca resurse, adică prin cât de multe resurse își poate negocia pentru propriile instituții și teritorii locuite de maghiari.

Când politica națională a Ungariei depășește statul român

Înainte de prima parte a anilor 2010, suma fondurilor provenite din Ungaria era destul de mică, deci UDMR era preocupată în primul rând să obțină fonduri de la București, care erau mult mai mari. A reușit de asemenea să monopolizeze cu succes aceste resurse, deci banii care veneau dinspre București veneau întotdeauna prin UDMR. Dar după 2015, UDMR nu mai era un factor în guvern, și din cauza luptei anticorupție uniunea nu a mai reușit să-și continue strategiile din București bazate pe interese individuale și negocieri.

În paralel, sprijinul financiar care venea din Ungaria a început să crească exponențial din 2016. Aceste fonduri nu mai erau doar o completare a bugetelor unor organizații, ci erau în măsură să genereze și să modifice procese instituționale. Politica maghiară națională a intrat în competiție și a “supralicitat” statul român. În interpretarea lui Kiss, relația dintre UDMR și Fidesz trebuie văzută în acest context.

Trebuie să adaug aici că, din câte știu, nu există nicio evidență despre suma exactă a fondurilor asigurate de statul român pentru teritoriile locuite de maghiari, și nici cât din această sumă se datorează activității de guvernare a UDMR. Fără o evidență de acest fel, este foarte greu să evaluăm dacă cea mai mare parte a resurselor vine de la statul maghiar sau statul român.

[irp posts=”27520″ name=”Sistemul Cooperării Naţionale în Ardeal: cum i-a cucerit Fidesz pe maghiarii din Transilvania”]

Sfârșitul monopolului UDMR

Cert este că poziția UDMR s-a schimbat fundamental în paralel cu prezența mai slabă în București și răspândirea politicii naționale maghiare: a fost forțat să intre într-o competiție de loialitate. Ce înseamnă acesta?

În timp ce în negocierile cu guvernul român UDMR și liderii uniunii erau întotdeauna într-o situație de monopol (partidele românești nu au încercat aproape niciodată să comunice în direct cu comunitatea maghiară ocolind UDMR-ul), politica națională maghiară funcționează în mod diferit.

În Sistemul de Cooperare Națională (SCN) controlul se exercită prin autorități și funcții care se suprapun. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește politica națională. Acest câmp este format din aproximativ șase politicieni de top în afară de primul ministru, și 15-20 de instituții de politică națională. Actorii construiesc rețele în comunitățile minoritare maghiare aparent independent și concurând între ei.

Criteriul decisiv în această competiție nu este eficiența măsurabilă, ci loialitatea. Rezultatul este că actorii nu numai că urmăresc dorințele lui Viktor Orbán, dar de multe ori încearcă să le „anticipeze” și ajung să înfăptuiască niște lucruri pe care prim-ministrul de fapt nici nu le-a cerut.

În acest context poziția de monopol de mai înainte a UDMR-ului a dispărut. Sursele noastre susțin că că în timpul guvernării socialiste Béla Markó avea acces la listele de decizii cu proiectele propuse pentru finanțare și putea să le schimbe după placul lui.

„Vreau să fiu la curent cu toate, dar să decid puțin”

Conform surselor, deși Hunor Kelemen poate recomanda proiecte pentru sprijin financiar, dar nu are niciun cuvânt de spus despre cine și câți bani primește. Politicienii UDMR se află de multe ori în relații directe cu diferite rețele de patronaj create de unii membri ai guvernului maghiar, rețele independente de liderii UDMR. Aceasta este o altă limitare a spațiului de manevră al politicienilor de top al UDMR.

Deși Hunor Kelemen a reușit să-și consolideze poziția, UDMR-ul sub conducerea lui nu mai seamănă cu organizația centralizată care era în timpul lui Béla Markó. Fostul președinte UDMR a insistat să-și ia propriile decizii în cele mai mici detalii, precum arată o mulțime de anecdote.

Una dintre aceste anecdote zice că toate comunicatele de presă trebuiau să fie trimise lui, el le lista și le corecta înainte să fie publicate. O altă anecdotă spune că ar fi decis personal să nu se servească ketchup și muștar în bufetul unui congres, ca nu cumva participanții să-și păteze costumul.

Kelemen a construit un UDMR mult mai puțin centralizat. „Vreau să fiu la curent cu toate, dar să decid puțin” – spune des. Era de neconceput în timpul lui Béla Markó ca o organizație teritorială să se implice în procesul de acordare a cetățeniei simplificate, sau ca un politician local al UDMR să-și exprime opinia despre autonomie sau conviețuirea dintre români și maghiari care să nu fie în unison cu cel al liderilor UDMR. Totuși, sursele noastre susțin că aceste lucruri au devenit naturale în prezent.

UDMR controlat cu fonduri nemaivăzute pentru media 

Volumul fără precedent al investițiilor în mass-media maghiară din România făcute de guvernul maghiar au contribuit la slăbirea pozițiilor UDMR. Dacă calculul nostru este complet, Asociația pentru Spațiul Media Transilvan (Erdélyi Médiatér Egyesület) a primit sprijin financiar de 5,25 miliarde de forinți (în jur de 15 milioane EUR) din decembrie 2017 până în prezent și a cumpărat marea majoritate a mass-mediei maghiare din Transilvania.

[irp posts=”26510″ name=”Finanţare maghiară record pentru mass-media din Transilvania: firmele sunt nenumărate, ceața-i permanentă”]

Deși cu doi ani în urmă mulți s-au temut că propaganda strict centralizată al Fidesz ar apărea în Transilvania ca o urmare a acestor finanțări, nu există urme vizibile ale acesteia. Sursele noastre spun că partea importantă nu este despre ce se scrie, ci mai degrabă despre ce nu: publicațiile acestei instituții media nu pot conține opinii critice față de guvernul maghiar.

Deși au existat exemple de materiale critice față de UDMR, în ultima campanie electorală au dispărut și acestea. „Acest conglomerat are o singură funcție: acela de a controla UDMR-ul” – susține o sursă, spunând că UDMR-ul ar avea probleme dacă această rețea media și-ar schimba brusc vocea într-una critică cu UDMR-ul în timpul unei campanii. O altă sursă, un politician al opoziției, explică logica Fidesz din spatele acestei achiziții: „o cumpărăm noi ca nimeni altcineva să n-o poată cumpăra”.

Robinetul de bani se deschide pentru UDMR

Înapoi la cronologie: în timp ce Hunor Kelemen declara în decembrie 2013 că UDMR-ul și fundațiile apropiate de UDMR nu au primit fonduri de la guvernul Fidesz-KDNP, acest lucru s-a schimbat începând cu 2015.

În februarie 2015 una dintre fundațiile UDMR, Fundația Eurotrans, a semnat un contract cu Cabinetul Primului Ministru și Ministerul Afecerilor Externe și Comerțului care i-a dat dreptul să ajute la naturalizarea simplificată, un proces care permite naționalilor maghiari să obțină cetățenia maghiară în mod simplificat. Fundația primește o sumă anuală de 250 milioane de forinți (790 000 EUR la rata de schimb din 31 decembrie 2015. În continuare voi folosi rata de schimb a Băncii Centrale Europene pe ultima zi din anul respectiv pentru calcularea sumelor din HUF în EUR).

Fundația Eurotrans folosește acești bani pentru a opera o serie de birouri prin Transilvania (adrese aici). Dacă coroborăm aceste adrese cu adresele organizațiilor teritoriale ale UDMR, vedem că multe adrese se suprapun. Se poate suspecta că costurile de întreținere ale birourilor teritoriale ale UDMR sunt, cel puțin parțial, acoperite din acești bani din Ungaria.

L-am contactat pe Zoltán Nagy, președintele Consiliului director al fundației, dar nu am primit răspuns la întrebarea noastră privind modul în care se separă activitățile Fundației Eurotrans și ale birourilor teritoriale ale UDMR.

O nouă etapă în relațiile Fidesz-UDMR a început în iulie 2016: Hunor Kelemen era singurul lider UDMR invitat de Viktor Orbán la cină în timpul unei întrevederi la Băile Tușnad cu liderii organizațiilor maghiare din bazinul carpatic. László Tőkés, aliat al Fidesz de foarte mult timp, a avut ocazia să se întâlnească cu primul ministru doar a doua zi dimineața, la un mic dejun de lucru.

Motivul este că relația dintre Viktor Orbán și Tőkés s-a deteriorat între timp. La o lansare de carte în mai 2015, Tőkés a numit politica națională a guvernului maghiar „imposibil de urmat” și „netransparent”, în timp ce la o întâlnire MÁÉRT (Adunarea Permanentă a Ungariei unde se reunesc liderii tuturor partidelor maghiare din Bazinul Carpatic) a refuzat să urce pe scenă și să semneze declarația de închidere.

Eliminarea vocilor critice

La sfârșitul anului 2016, o altă fundație a UDMR, Fundația Progress, responsabil pentru publicarea proiectelor media ale organizației, a întrerupt funcționarea unei platforme media mai mici cu un număr de utilizatori în scădere, Erdélyi Riport. Au mai concediat și unii dintre jurnaliștii de stânga al unuia dintre cele mai vizitate portaluri maghiare din Transilvania, maszol.ro.

Deși directorul fundației a susținut că aceste măsuri s-au luat doar pe motivul eficientizării cheltuielilor, și nu există nicio dovadă directă că guvernul maghiar a cerut UDMR-ului să elimine vocile critice, una dintre sursele noastre, politician al UDMR, explică:

„Fidesz este un partid extrem de centralizat. Dacă în Ungaria apare o voce critică în mass-media apropiată de guvern, acesta poartă un mesaj. Ei cred că și UDMR funcționează la fel. Dacă apare ceva critic publicat pe maszol.ro, pe Transindex sau pe Erdély TV (mass-media apropiate de UDMR), ei îl sun pe Hunor Kelemen și îl întreabă ce s-a întâmplat. Iar el întreabă: de ce, ce s-a întâmplat?

Imaginați-vă că mass media guvernului maghiar publică materiale ca cele publicate de media maghiară din Transilvania. Fidesz știe doar că aceste platforme funcționează din banii UDMR, deci crede că aceste materiale oglindesc cumva perspectiva UDMR-ului și UDMR vrea să transmită un mesaj cu acestea.”

„Dirijarea” mass-mediei apropiate de UDMR nu s-a oprit aici. În mai 2017 portalul Transindex trebuia să se mute dintr-o mansardă a Fundației pentru Școală după ce a publicat un articol despre scandalul L’Alchimiste (un restaurant elegant în centrul Clujului în proprietatea soției lui Zoltán Nagy, președintele fundației, deschis cu ajutorul unui împrumut de la Fundația pentru Școală). Mai târziu, în aprilie 2019, prezentatorul Erdély TV critic față de Fidesz, Attila Gáspárik, a fost concediat fără explicație.

[irp posts=”27551″ name=”L’Alchimiste: „restaurant UDMR” în centrul Clujului din bani publici”]

UDMR-ul poate folosi programul pentru dezvoltare economică în campaniile sale

Potrivit unor declarații din martie 2017, programul pentru dezvoltare economică activă deja în părți locuite de maghiari din Serbia (Voivodina) și Ucraina era să pornească și în Transilvania. După o discuție cu Viktor Orbán la Budapesta, Hunor Kelemen declara pentru Erdély TV:

„Am vorbit despre programele transilvănene sprijinite de guvernul maghiar care vor porni în 2017 și 2018, inclusiv despre programul pentru dezvoltare economică care deja s-a testat în Voivodina și Ucraina și funcționează excelent. Va începe și în Transilvania în 2017, la început pe un teritoriu mai restrâns, apoi după 2018 peste tot din Secuime până în Partium.”

Programul este inițiat de Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului. Primul program-model a fost introdus în județul Mureș în 2017, cu un buget de 1 miliard de HUF (3,2 milioane EUR).

Programul pentru dezvoltare economică este un alt gest neprietenos față de PPMT. După informațiile noastre baza acestui program este de fapt un plan al opoziției, planul Imre Mikó, bazat pe o strategie de dezvoltare economică elaborată de economiști ardeleni angajați de CNMT, și experți ai companiei de urbanism și dezvoltare urbană VÁTI. Ei încercaseră de mulți ani să convingă guvernul maghiar să susțină acest plan.

„Le-am cerut să ne includă în consiliul director al Fundației Pro Economica care gestionează fondurile, să angajeze experții noștri să ia parte în procesul de evaluare, să ne permită să luăm parte la campania de promovare” – ne-a spus o sursă, politician al PPMT. Niciuna dintre solicitările lor nu a fost ascultată.

Totuși UDMR-ul poate folosi aceste proiecte de dezvoltare în materialele de promoție din timpul campaniilor. Attila Balázs, directorul economic al UDMR și Levente Novák, vicepreședinte responsabil pentru organizațiile teritoriale, sunt amândoi membri în consiliul director al fundației.

Hunor Kelemen îndeamnă la voturi pentru Fidesz

În timp ce Fundația Eurotrans și CNMT acordau asistență în procesul de înregistrare pentru alegerile parlamentare din Ungaria, în septembrie 2017 a mai avut loc o altă premieră: președintele UDMR a susținut Fidesz în mod public.

„Este în interesul nostru ca Ungaria să fie condus de un guvern care a dovedit că maghiarii din Transilvania au un loc important atât în viziunile sale politice naționale, și în practicile cotidiene.” – a spus președintele uniunii.

Ruptura finală cu principiul distanței egale al lui Béla Markó s-a întâmplat în februarie 2018. Gyula Molnár, președintele Partidului Socialist Maghiar (MSZP) și Gergely Karácsony, candidat al MSZP și Párbeszéd pentru funcția de prim-ministru, l-au invitat pe Hunor Kelemen la cină după un forum public la Cluj.

„M-au întrebat ce credem noi că ar trebui să facă în Transilvania în timpul campaniei electorale. Le-am spus foarte sincer: nimic. Ar fi o pierdere zadarnică de timp și energie, pentru că eu cred: maghiarii din Transilvania știu foarte bine cu cine să voteze.” – a precizat Kelemen.

În acest timp, Fundația Eurotrans a ajutat înregistrarea maghiarilor din Transilvania pentru alegerile din Ungaria: până în primele zile ale lunii februarie 2018, au mediat înregistrarea pe listele electorale a 350 00 de cetățeni maghiari care trăiesc în România. Mai mult decât atât, fundația a mai adunat și voturile prin corespondență și le-a trimis mai departe la reprezentanțele străine ale Ungariei (Centrele de Democrație ale opoziției aveau același sarcină).

În timp ce Csaba Borboly, președintele consiliului județean Harghita, spunea că maghiarii din Transilvania aveau nu doar dreptul, dar și obligația să voteze în alegerile parlamentare din Ungaria, Fundația Pro Economica, care gestiona programul de dezvoltare economica, a semnat acorduri de sprijin financiar cu 521 de persoane dintr-o sumă de 1,5 miliarde de HUF (în jur de 4 milioane de EUR) pentru achiziție de echipament sau animale de reproducere sau pentru înregistrarea cadastrală a terenurilor agricole.

Numărul voturilor prin corespondență pentru Fidesz-KDNP se dublează

Fidesz-KDNP a câștigat din nou alegerile parlamentare din 8 aprilie 2018 cu o majoritate de voturi de două treimi. Partidul de guvern a primit 96% din toate voturile prin corespondență, în total 225 000 voturi din afara granițelor Ungariei (nu avem date despre distribuția voturilor pe țări). Acest număr a fost aproape dublu față de numărul voturilor din 2014, dar în timp ce cele prin cele 122 000 voturi din 2014 s-au obținut una sau două mandate, de data aceasta nu au fost destui pentru un mandat.

Referendumul din 2018 din România pentru definirea constituțională a familiei a mai schimbat puțin imaginea că UDMR-ul – în timp ce cooperează cu guvernul maghiar – urmează retorica acestui guvern în orice înfăptuiește. Deși mulți politicieni de frunte ai UDMR au susținut referendumul despre definirea constituțională a familiei bazată pe căsătorie dintre un bărbat și o femeie, fapt ce era într-adevăr în unison cu retorica anti-gay a Fidesz-KDNP, Bálint Porcsalmi, președintele executiv al UDMR, a declarat într-un interviu pentru maszol.ro înainte de referendum:

„Nu sunt de acord că o căsătorie poate avea loc numai între un bărbat și o femeie. Deși căsătoriile gay nu sunt permise în România, sunt convins că nici opusul nu e ceva ce ar trebui condamnat: în 15 state membre a UE oameni de același sex se pot căsători. De asemenea, nu sunt de acord cu colegii mei senatori că noul proiect înaintat acum ar avea un conținut mai bun decât reglementările constituționale actuale. Fiindcă nu este mai bun: nici din punct de vedere legal, nici din cel spiritual. Pe deoparte, menține definiția proastă, restrictivă a familiei, pe de altă parte este discriminator pe termen lung pentru o comunitate importantă, pentru cetățeni care ar trebui să aibă aceleași drepturi ca heterosexualii.”

În noiembrie 2018, Péter Szijjártó, Ministrul Afacerilor Externe, a declarat la Cluj-Napoca că programul de dezvoltare economică care oferă sprijin fermierilor și întreprinderilor mici în unele părți din județul Mureș se va extinde și în Secuime. Bugetul din 2019 a asigurat 50 miliarde de HUF pentru programele de dezvoltare economică și programul din Secuime urma să aibă un buget de 25 miliarde.

La congresul UDMR din februarie 2019, Zsolt Semjén a spus că Viktor Orbán și Hunor Kelemen au o colaborare strânsă, așa cum se așteaptă votanții maghiari din Transilvania. A mai spus: „nu poate fi acceptat nimic care slăbește UDMR-ul”, pentru că, dacă Uniunea va deveni slabă, reprezentarea puternică a intereselor maghiare în administrația locală din Transilvania și din parlament se va sfârși.

În martie 2019, Fidesz era pe cale să fie suspendat din Partidul Popular European (PPE). Hunor Kelemen a declarat pe postul de televiziune publică din România că cei doi deputați în parlamentul european al UDMR vor vota împotriva suspendării.

În timpul campaniei electorale pentru parlamentul european care începuse între timp, Viktor Orbán a făcut un tur de două zile în Transilvania la invitația UDMR. A inaugurat două unități construite cu sprijinul guvernului maghiar: o fabrică de furaje la Sânpaul și Academia de Hochei pe Gheață din Secuime. A spus că maghiarii din Transilvania care vor ca reprezentanța maghiară generală din Bruxelles să fie mai puternică, trebuie să voteze cu UDMR.

„Cel care crede că prețul sprijinului financiar trebuie plătit, se înșeală”

La o conferință de presă Hunor Kelemen a fost întrebat despre sprijinul financiar al guvernului maghiar acordate unor fundații apropiate de UDMR. El a răspuns că UDMR nu a primit niciodată nici o subvenție din Ungaria, și orice crede că prețul fondurilor trebuie plătit cumva, se înșeală.

Formulările atent echilibrate din primii ani au luat sfârșit în mod oficial. În septembrie 2019, Kelemen a spus în timpul unei întâlniri a tineretului român-maghiar la Sfântu Gheorghe că Viktor Orbán nu ar trebui să fie criticat, ci copiat. „Românii ar trebui să facă pentru comunitățile românești din afara granițelor exact ce face guvernul maghiar pentru maghiarii din afara granițelor Ungariei. Simțim pe pielea noastră cum e dacă guvernul maghiar ne susține” – preciza președintele UDMR.

Cursa electorală este „trădarea națiunii”

Datorită pandemiei de coronavirus, alegerile locale din România au fost amânate din martie în septembrie 2020. Fidesz a oferit din nou muniția pentru campania UDMR.  Au anunțat un nou stadiu pentru fondurile acordate în cadrul programului de dezvoltare economică, au inaugurat câteva proiecte noi sprijinite de guvernul maghiar, și politicienii maghiari au trimis o mulțime de mesaje pe Facebook.

Zsolt Semjén a spus că contracandidații UDMR „nu au nici o șansă”. Árpád Potápi s-a dus și mai departe, zicând că „este o acțiune împotriva intereselor comunității maghiare” să se numească candidați maghiari care nu au șanse de reușită în localități unde maghiarii nu sunt în majoritate absolută. Chiar și în localități cu majoritate maghiară de peste 80%, „competiția dintre maghiari și maghiari nu este o soluție bună” – susține Potápi – „pentru că îi face pe oameni să sară unul la altul”.

În ciuda obiecției partidelor de opoziție, după alegeri, pe 12 octombrie 2020, Potápi și-a plusat declarația în fața unei comisii ai parlamentului maghiar: a numi un alt candidat împotriva candidatului UDMR în Bihor și Satu Mare este trădarea națiunii.

De la negocierile de formare a guvernului în București, direct în biroul lui Viktor Orbán

Nici nu se putea găsi un eveniment mai elocvent pentru închiderea timeline-ului nostru decât știrea că în data de 19 decembrie 2020, președintele UDMR, aflat în mijlocul negocierilor despre formarea noului guvern, și-a găsit timp să călătorească la Budapesta, pentru o întrevedere cu Viktor Orbán. Bertalan Havasi, subsecretarul de stat la conducerea biroului de presă al primului ministru nu a oferit detalii cu privire la subiectul discuțiilor. Însă acestea par a fi fost atât de importante încât să justifice acest drum al președintelui UDMR.

„Normal, și guvernele socialiste urmăreau interesele proprii, dar întotdeauna a existat un curatoriu, deciziile în privința sprijinului guvernamental acordat organizațiilor de peste hotare respectau niște reguli, existau niște forme legale. Încetul cu încetul, Fidesz a renunțat la aceste forme, în prezent toate deciziile au la bază înțelegeri informale” – a caracterizat politica privind granturile guvernamentale un politician al opoziției UDMR.

Dacă în primii ani al celui de-al doilea guvern Fidesz, în perioada 2011-2013 politicieni maghiari din Transilvania – István Székely din partea UDMR și Balázs Gergely din partea CNMT – colectau și negociau o listă comună cu proiectele care urmau să fie finanțate, astăzi toate deciziile se iau la Budapesta.

Cum funcționează sistemul de finanțare astăzi?

Cu toate că sursele cu care am vorbit nu au putut să dea detalii exacte cu privire la modul de funcționare al sistemului de finanțare, ei susțineau că Fondul Bethlen Gábor a devenit un loc de unde se fac deconturile unor decizii politice, și se asigură plata pentru unele proiecte negociate direct în cadrul diferitelor structuri ai guvernului maghiar. Fondul Bethlen Gábor nu face altceva decât să asigure administrația acestor plăți – întocmește contractele, administrează și la urmă decontează aceste proiecte.

Sursele noastre afirmă în unanimitate că Viktor Orbán decide personal despre proiectele mari, cu bugete de ordinea miliardelor de forinți, Fondul Bethlen Gábor doar duce la bun sfârșit aceste hotărâri guvernamentale. În momentul de față, doar două persoane din Transilvania: Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania, respectiv Hunor Kelemen au oportunitatea de a-i prezenta proiecte de anvergură lui Viktor Orbán. Vagy: doar două persoane din Transilvania au acces la primul ministru: Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania, respectiv Hunor Kelemen.

„Dintre Kató și Kelemen, doar primul este în relații atât de bune cu Viktor Orbán încât poate să-i ceară o întrevedere oricând dorește el” – ne-a explicat o sursă care este de profesie sociolog.

„Cineva trebuie să le prezinte”

Am aflat că în cazul proiectelor mai mici, cu un buget între 500 și 1 miliard de forinți, puterea de decizie îi aparține lui Zsolt Semjén, viceprim-ministrul responsabil pentru politică naţională. “Dar cineva trebuie să prezinte (proiectele – n.r.), și acestea sunt de regulă discutate și cu Hunor Kelemen” – ni s-a spus. Proiectele cu un buget și mai mic pot fi decise de Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale.

Cele mai mici proiecte sunt adunate de Réka Brendus, şef de departament adjunct în cadrul Secretariatului de stat pentru Politică Naţională, probabil ea decide dacă un proiect va fi sprijinit sau nu. „Aproape oricine poate primi finanțare în această categorie de proiecte mici, dacă nu au supărat pe nimeni” – ne-a explicat o sursă.

Dacă guvernul maghiar inițiază un proiect, atunci ei caută parteneri în limita fondurilor existente. Un exemplu bun este proiectul de construcție a unor grădinițe, unde Viktor Orbán a alocat 8,9 miliarde de forinți (28,8 milioane de EUR) pentru prima fază a programului la sfârșitul lui decembrie 2016.

O sursă care cunoaște treburile interne a Fondului Bethlen Gábor ne-a povestit că toți funcționarii erau surprinși de suma neașteptat de mare acordată la final de an. Deoarece banii trebuiau contractați până la sfârșitul anului, au început să sune organizațiile de peste hotare, rugându-i să depună aplicație, pe baza căruia se poate semna un contract, și se pot transfera banii. Din cauză că nu a existat o evaluare a necesităților, locațiile unde se construiesc grădinițe au fost alese mai mult sau mai puțin la întâmplare. Am scris despre acest proiect aici.

După biserici, și UDMR face investiții

Astăzi, suma totală a granturilor primite din Ungaria de către fundațiile apropiate UDMR sunt echivalente sau chiar depășesc sprijinul anual acordat de guvernul român minorității maghiare, bani care sunt gestionați de către UDMR.

Din acest punct de vedere, în ultimii ani, Fundația pentru Școală (Iskola Alapítvány) a devenit mai importantă decât Fundația Eurotrans, despre care am scris mai sus. Fundația pentru Școală a fost fondată în 2004 de către UDMR pentru a derula programul de granturi pentru familii care își înscriu copiii în școli cu predare în limba maghiară. După aceea, fundația a inițiat un program de locuințe subvenționate pentru cadre universitare care există și acum, și au acordat un împrumut pentru un restaurant deschis în centrul Clujului.

După 2017, această a fundație a primit finanțări consistente din Ungaria.

Detaliu interesant este că primul grant de 300 milioane de forinți (970 mii EUR) s-a primit  la sfârșitul lui decembrie 2016. După o săptămână, la începutul lui ianuarie 2017, o altă fundație apropiată de UDMR, Fundația Progress, a anunțat că din cauze financiare închide un portal, Erdélyi Riport, și că va concedia un număr de editorialiști critici față de Fidesz de la un alt portal de știri, maszol.ro.

Calculele noastre arată că în decursul a trei ani, Fundația pentru Școală a primit 6,6 miliarde de forinți (18,5 milioane de EUR) de la Fondul Bethlen Gábor. O parte din aceste fonduri este cheltuit pe programe culturale și educative precum programul 1000 de ani în Transilvania, 100 de ani în România sau programul afterschool în 33 de școli. Majoritatea finanțării însă merge spre investiții imobiliare.

Zoltán Nagy, cel care are grijă de toate

În 2018, fundația a cumpărat și a demolat clădirea fostei tipografii Minerva din centrul Clujului, cu intenția de a construi un centru cultural. În același an, a cumpărat palatul Sonnenfeld din Oradea, tot cu scopul de a-l renova și a-l transforma în centru cultural.

Anul trecut au mai cumpărat o casă în stil art nouveau în Miercurea Ciuc, respectiv o vilă construită la începutul sec. 20 la Băile Tușnad. Amândouă clădiri necesită lucrări de renovare.

Atât Fundația Eurotrans, cât și Fundația pentru Școală este condus de Zoltán Levente Nagy (alias Bigze), unul dintre primii membrii ai echipei lui Hunor Kelemen. În prezent, funcția lui este cel de șef de cabinet al președintelui UDMR, mai precis: el este mâna dreaptă al lui Hunor Kelemen.

Este loial, pragmatic, și dur în conflicte: așa îl caracterizează cei care îl cunosc pe șeful de cabinet. Fiind de profesie biolog, el lucrează de la începutul anilor 2000 la Fundația pentru Școală. După o scurtă perioadă în care a lucrat la guvern, el și-a găsit rolul perfect: rămânând în umbră, el are grijă de toate lucrurile de care Hunor Kelemen nu are timp și energie să se ocupe.

În mâna lui se concentrează tot ce ține de relația dintre UDMR și guvernul maghiar, detaliile administrative ale înțelegerilor politice, și managementul proiectelor finanțate din bani din Ungaria. El este șoferul președintelui atunci când acesta călătorește la Budapesta, și tot el este cel care ține legătura cu aparatul guvernamental din Ungaria.

„Merge de câte ori este nevoie, vorbește de câte ori este nevoie”

„Când Kelemen se întâlnește cu Orbán, la discuții participă și János Nagy (secretarul personal al lui Orbán – n. r.) cu carnetul și notează ce s-a hotărât. János Nagy trimite dispozițiile șefului guvernului la departamentul juridic, unde acestea devin hotărâri guvernamentale. În paralel, Hunor Kelemen îi spune șefului de cabinet ceea ce s-a convenit, și atunci Zoltán Nagy pornește și el. Merge de câte ori este nevoie, vorbește de câte ori este nevoie, János Nagy mai intervine dacă este nevoie” – ne-a detaliat un politician UDMR.

„Finanțările din Ungaria sunt de interes pentru Hunor Kelemen doar până când el le înaintează în cadrul discuțiilor cu Viktor Orbán. Din momentul în care decizia este luată, toate sunt lăsate în grija lui Zoltán Nagy: detaliile unui program, cum avansează o investiție nu îl preocupă pe președintele UDMR, toate acestea sunt rezolvate de șeful de cabinet, respectiv de echipa lui. El transformă aceste proiecte în muniție politică, rezolvă probleme, și dările de seamă către guvernul maghiar sunt în regulă” – spune sursa.

Nimeni nu are informații despre proiectele Fundației pentru Școală

Fundația pentru Școală este o organizație separată total de UDMR. Cu toate că bugetul anual al fundației este comparabil cu bugetul UDMR, nimeni – nici curatorii, dar nici directorul economic al UDMR – nu are informații detaliate despre proiectele derulate de către fundație. „Faptul că dispune de aceste sume importante îl afectează omenește” – ne-a spus o sursă, care îl cunoaște pe Zoltán Nagy de mai mult timp.

Foștii colegi ai lui Zoltán Nagy ne-au povestit că el nu complică prea mult lucrurile. Delegă sarcini, iar după aceea verifică dacă sarcinile au fost duse la bun sfârșit, alte detalii nu îl interesează. „Este un soldat de partid: duce la bun sfârșit tot ce i s-a cerut, indiferent de prețul plătit. Rezolvă problemele, și nu este interesat de complexități”.

Un ingredient esențial al succesului lui Zoltán Nagy este că împreună cu soția sa, Hajnalka Nagy Debreczeni au reușit să devină indispensabili pentru președintele UDMR și familia sa. Șeful de cabinet este șofer, soția – pe lângă faptul că, fiind președintele Fundației Progress, controlează redacția portalului maszol.ro – ajută la cumpărături, și dacă e nevoie, ea are grijă și de copii.

Îl țin în captivitate pe Kelemen Hunor, spun mai mulți, înțelegând prin asta că președintele UDMR poate fi contactat doar prin șeful de cabinet.

Care este proiectul cel mare?

Dar până la urmă, are guvernul maghiar o viziune despre ce vrea să facă în comunitățile maghiare de peste hotare – și implicit în Transilvania?

Se pare că singurul scop este integrarea instituțională și personală a maghiarilor din Bazinul Carpatic, construirea unei societăți paralele, menținerea hotarelor dintre societatea minoritară și majoritate. În afară de asta, nu pare să existe vreo strategie scrisă – ne-a explicat Tibor Toró.

Politologul ne-a explicat că Fidesz doar asigură banii și cadrul în care fiecare poate să facă ce vrea. Diferitele grupuri de interese se află în permanentă competiție, iar acest lucru corespunde naturii societății maghiare din Transilvania, de aceea Viktor Orbán este atât de popular.

Nu există o listă cu proiectele ce pot fi finanțate, dar este foarte clar ce este considerat tabu: nu vedem programe de cooperare între români și maghiari, nu sunt finanțate instituții mixte, sau proiecte pentru minorități sexuale. Dar foarte puțini simt că aceste reguli nescrise sunt limitări, pentru că societatea maghiară conservatoare oricum respinge astfel de inițiative.

Traducere: Emese Czintos

Acest material a fost creat cu sprijinul fondului Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)

The post Căsătorie de conveniență cu zestre de miliarde: așa a fost cucerit UDMR de către Fidesz appeared first on Átlátszó Erdély.

În data de 11 noiembrie 2018, la slujba de resfinţire a bisericii reformate din Zagon, a fost ultima apariție publică a lui Gergely Olosz, fost politician UDMR și om de afaceri. Între timp autoritățile române au emis ordin internațional de reținere, însă nu se știe nimic despre locul lui actual de ședere.

Cu toate că mulți ar pune pariu pe sumă mare că Olosz se ascunde undeva în Ungaria – ceea ce se poate presupune fiindcă are relații bune cu politicieni din partidele aflate la guvernarea Ungariei, mai ales cu Zsolt Semjén, preşedintele celui mai mic partid de guvernământ, Partidul Popular Creştin Democrat –, nu avem nici un fel de dovadă pentru asta.

Cert este însă că, în pofida dosarului de corupție și a zvonurilor nu neapărat măgulitoare la adresa lui, cu puțin timp în urmă Olosz a fost complet prezentabil în rândul guvernului ungar și în cercurile din Transilvania apropiate de acesta.

Nu știm dacă slujba religioasă menționată din noiembrie a avut vreun șef de protocol, dar este destul de straniu că în ciuda cazului său penal care durează deja de ani buni, Olosz a stat în primul rând, alături de vicepremierul ungar Zsolt Semjén și de deputatul UDMR Árpád Márton, membru al comisiei juridice din Camera Deputaților și are un rol important în modificarea legilor justiției.

Nu este cunoscut în ce calitate a fost invitat Olosz, nici de ce l-au așezat într-un loc distins, lângă oaspeții de cel mai înalt rang: în acel moment Olosz nu era decât un om de afaceri local, și nici în aceste afaceri ale lui nu a fost de deosebit succes, după cum vom vedea mai jos.

Tragerea de timp ar fi cea mai bună strategie?

Olosz iese imediat în evidență și în poza de grup realizată lângă biserică; este îmbrăcat într-un costum bleumarin, având sacoul cu nasturii desfăcuți și un zâmbet larg pe buze. În galeria de fotografii publicată pe pagina Eparhiei Reformate din Ardeal este de asemenea eternizat momentul când el răsfoiește plin de curiozitate o carte veche și groasă, împreună cu Zsolt Semjén.

În timpul acestei ocazii festive lui Olosz i-a fost cel mai probabil deja clar că, oricât ar încerca el să răsucească lucrurile, în cazul lui penal se apropie pronunțarea sentinței: în timp de doi ani, ședințele la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au sfârşit de fiecare dată cu amânarea cauzei, era evident că acesta nu se poate repeta până la infinit. De altfel, cu mai puțin de o săptămână după evenimentul din Zagon, judecătorul a anunțat că va pronunța sentința în decembrie. După încă două amânări, în data de 20 decembrie, l-au şi condamnat.

Tragere de timp: în mare asta a fost strategia lui Olosz în cazul lui penal. Acest lucru era deja remarcabil cu ani în urmă, când am examinat dosarul lui în arhiva Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din aceste documente reiese de exemplu că Olosz și-a schimbat constant avocații doar pentru a putea solicita amânare la prima ședință, motivând cererea prin faptul că noul avocat nu a avut încă timp să se familiarizeze cu dosarul.

Inculpatul își dă seama că este avocat

În aceeași strategie se potrivește și un alt element: deși procesul a început la Înalta Curte de Casație și Justiție, Olosz a demisionat în 2013 din funcția lui de senator, de aceea dosarul a fost transferat la Tribunalul din București. Aici s-a pronunțat condamnarea deja în același an, Olosz însă „și-a adus aminte” că el este membru al Baroului Avocaților din Bacău-Neamț, de aceea sentința în cazul lui nu intră în competența Tribunalului din București, îndreptățită de a lua o decizie fiind doar Curtea de Apel din București. Referindu-se la acesta, a solicitat anularea sentinței Tribunalului din București care l-a condamnat la șapte ani de închisoare cu executare.

Judecătorul care a pronunțat această condamnare, Mitu Stegaru, în motivarea sentinței a exprimat o opinie devastatoare despre inculpat:

„În ciuda materialului probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât si cu ocazia cercetării judecătorești (declarațiile coinculpaților pur si simplu l-au pus cu spatele la zid pe inculpatul Olosz), acesta a ales să uzeze de dreptul la tăcere, singurul lui țel și al apărătorilor săi fiind tergiversarea soluționării cauzei, în speranța ca mai devreme sau mai târziu va intra în vigoare noul Cod penal care din păcate prevede pedepse mult mai blânde nu numai pentru toate infracțiunile, dar mai ales pentru cele de corupție”.

Judecătorul a menționat de asemenea că, deși el i-a cerut avocaților lui Olosz să înregistreze actele care ar demonstra inocența lui, să propună probe, aceștia au tot amânat de fiecare data, „pentru ca la ultimul termen de judecată pur și simplu să înșire o sumedenie de mijloace probatorii, una mai neutilă decât alta, in speranța (…) tergiversării cauzei”.

„Bilă” trage pe sfoară interlopii din Județul Gorj

Dar despre ce e de fapt vorba în acest dosar de corupție? Pe scurt: Olosz, care în 2007-2008 a fost președintele Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei a pus contactele lui la dispoziția „băieților șmecheri” din piața de energie, iar pentru asta a cerut și a primit recompensă cu vârf și îndesat.

De exemplu două firme (SC Budirom Serv SRL și SC Power Plus SRL) care se află sub influența unui personaj cunoscut din lumea interlopilor din Județul Gorj, Ion Bârcină, au cumpărat astfel energie electrică în condiții avantajoase, pe care au vândut-o la rândul lor pentru o sumă mai ridicată decât prețul pieței furnizorului de energie electrică CEZ în 2010-2011.

Olosz a fost plătit în calitate de consilier; textele copiate de pe internet și contractul său de consilier erau de „de râsul curcilor”, reiese dintr-o conversație telefonică interceptată, evidențiind că în cazul unui control vor fi dați de gol fără scăpare.

Parlamentarul din UDMR – conform actului de inculpare, cunoscut în rândul oamenilor de afaceri sub numele de „Bilă” – a cerut în total 516 de mii de euro, din care a și primit 384 de mii. De asemenea, i-au dat 400 de mii de lei chiar în parcarea din fața parlamentului.

Pe lângă energia electrică, Olosz l-a amăgit pe Bârcină și pe cercul lui și cu o serie de alte afaceri. A fost vorba de reciclarea deșeurilor, recuperarea datoriilor și despre niște fonduri ale Uniunii Europene în domeniul pescuitului. Din documentul de inculpare reiese însă că aceste proiecte nu s-au mai realizat, spre deziluzia oamenilor de afaceri.

„Mai rău decât un cămătar”

Între timp și cei din Județul Gorj și-au dat seama că Olosz își bate joc de ei, respectiv că cere prea mulți bani pentru a facilita niște contracte lucrative. Într-o conversație telefonică cineva se plânge:

«Omu’ nu e învăţat cu furăciune, de asta pe faţă, ce dracu’ să-i facem? Nu e învăţat cu furăciune, nu ştie de… păi ce noi suntem domne?» sau «Mă, verifică dacă au intrat banii ăia, că m-a asasinat „Bilă” m-a, m-a omorât! E teroare mai rău decât cămătarii!»

În data de 20 decembrie 2018, Gergely Olosz a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență. De asemenea, s-a ordonat confiscarea a 384 de mii de euro și a 400 de mii de lei de la Gergely Olosz, precum și punerea sub sechestru a completei averi.

Celelate sentințe sunt: un an și patru luni cu executare pentru Ion Bârcină, un an și patru luni cu suspendare pentru Costin Iliescu, doi ani cu suspendare pentru Cătălin Stan, respectiv un an cu suspendare pentru Ovidiu Ionel Badea.

Această „afacere” din 2010 nu a fost însă singura mișcare remarcabilă a lui Olosz. Deși a petrecut aproape un deceniu în politică, nu ne putem aminti de nici o inițiativă comunitară a lui, în schimb a provocat tensiuni în UDMR și în afara partidului de mai multe ori. Olosz nu a construit nimic durabil în viața publică a comunităţii maghiare din Transilvania, cel mult dacă am lua în considerare fabrica de cherestea Schweighofer din Reci (jud. Covasna).

Frații Olosz: aventurierii unei conjuncturi unice

Omul de afaceri din Trei Scaune (judeţul Covasna) și fratele lui, Szabolcs Olosz, au apărut în viața publică în anii 2000, într-o conjunctură politică în care pentru UDMR s-au deschis o serie de poziții în aparatul de stat, care înainte păreau inaccesibile.

Conform portretului realizat de Transindex, frații Olosz au avut rețeaua de contacte necesară pentru a se descurca în primul rând mulțumită tatălui. Acesta înainte de 1989 a fost la conducerea Întreprinderii de Construcții, Reparații și Administrare Locativă (ICRAL), apoi om de afaceri, iar între 2000 și 2004 subprefectul Județului Covasna.

Gergely Olosz a terminat gimnaziul la Colegiul Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, iar liceul a urmat la școala renumită a Abației Benedictine din Pannonhalma. În 1998 a obținut diploma în științe economice la Institutul Széchenyi István din Győr, apoi licența în științe economice cu examen de specialitate în științe juridice la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. A fost numit doctor în 2010, la Facultatea de Drept a Universității din Szeged.

Gergely Olosz și-a început cariera în sfera privată: a lucrat ca manager și economist la o serie de firme, iar în 2004 a fost numit directorul Companiei Naționale a Uraniului. Mai târziu a fost președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, din 2007 președintele ANRE dar a demisionat din cauza unui scandal în legătură cu salarii şi prime exagerat de mari.

Fratele lui, omul lui Băsescu

Paralel cu aceste evenimente, cariera lui în UDMR a început de asemenea să evolueze: în 2008 Olosz a devenit deputat, iar din 2010, ca rezultatul unei manevre neașteptate, el a devenit liderul fracțiunii parlamentare a partidului. După decembrie 2012 a preluat funcția de senator UDMR pentru regiunea Trei Scaune, la care a renunţat în 2013.

Conjunctura politică a fost favorabilă din cauza rolului pe care îl avea UDMR în al doilea guvern Boc, dar la ascensiunea lui Olosz a contribuit și fratele lui, Szabolcs Olosz. În cercurile UDMR era considerat cert că el este omul președintelui Băsescu, și a lucrat o vreme în calitate de consilier la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului cu protejata acestuia, Elena Udrea, având astfel o influență considerabilă asupra împărțirii fondurilor de dezvoltare destinate Secuimii.

În această perioadă PDL a experimentat cu întemeierea relațiilor paralele în Secuime: în timp ce mai devreme UDMR a luat deciziile legate de dezvoltările în această regiune, Băsescu a început să intre direct în contact cu primarii de acolo, mărindu-și astfel influența. În acest proces au avut un rol mare Elena Udrea și consilierul ei, Szabolcs Olosz.

Cariera fraților Olosz în UDMR părea să atingă punctul culminant la congresul partidului din 2011, când Gergely Olosz a candidat pentru președinția UDMR. Béla Markó a anunțat mai înainte că nu are de gând să-și reînnoiască mandatul, așadar Olosz a concurat pentru această funcție pe o parte cu Hunor Kelemen, succesorul pregătit calculat al lui Markó, pe de altă parte cu Péter Eckstein-Kovács.

Alegerea președintelui de partid cu amenințări

Frații Olosz au încercat să compenseze avantajul evident al lui Hunor Kelemen cu metode destul de neregulamentare. În cercurile UDMR a fost un fel de secret cunoscut că Szabolcs Olosz a amenințat telefonic pe primarii delegați din Secuime că dacă nu votează cu fratele lui, nu vor avea acces la fondurile de dezvoltare din București.

Și mai scandalos a fost faptul că delegata Fidesz prezentă la congres, Ildikó Pelczné Gáll, nici nu a încercat să disimuleze în discursul ei pe cine favorizează partidul aflat la guvernarea Ungariei:

„În calitate de vicepreședinte Fidesz pot să vă asigur că, dacă astăzi alegeți schimbarea, noi vă vom oferi o mână de ajutor” – a declarat politicianul din Ungaria, fiind apoi huiduită de delegați.

Pentru a interpreta cuvintele lui Pelczné este important de știut că, în timpul președinției lui Markó, UDMR a politizat după doctrina „distanţei egale” față de toate partidele din Ungaria, iar Béla Markó a avut o relație personală destul de rece cu Viktor Orbán (în opinia multora, asta a fost motivul pentru care el nu a mai candidat pentru încă un mandat la conducerea partidului).

Presupunerea generală din această perioadă a fost că discipolul politic al lui Markó, Hunor Kelemen, va continua în același direcție, astfel încât Fidesz, în vedere să influențeze pe UDMR, a mizat pe sprijinirea altor proiecte politice (cum ar fi Partidul Popular Maghiar din Transilvania) și pe susținerea candidatului lui Gergely Olosz care a fost împotriva mainstream-ului politic.

Se bucură de încredere necondiționată din partea lui Zsolt Semjén

Dar de unde vin de fapt contactele lui Gergely Olosz cu Fidesz? În discursul public maghiar din Transilvania este considerat o certitudine că Olosz este protejatul președintelui partidului-satelit al Fidesz, KDNP, Zsolt Semjén. Vicepremierul Ungariei cu o identitate catolică puternică are o opinie bună de neabătut despre fostul elev din liceul benedictinilor; de multe ori a fost musafirul lui Olosz la Trei Scaune, au fost la vânat și există multe fotografii în care apar împreună.

Este de asemenea un zvon răspândit că Olosz a devenit candidat pentru funcția de senator doar mulțumită intervenției lui Zsolt Semjén: înainte de momentul depunerii candidaturii se vorbea deja că Direcția Națională Anticorupție îl va pune sub acuzare în curând pe Olosz, cum s-a și întâmplat în octombrie 2012, încă înainte de începerea campaniei electorale.

Conform portalului Transindex, președintele KDNP l-a abordat mai întâi pe Hunor Kelemen cu rugămintea ca Olosz să fie candidat pentru o funcție de deputat sau senator, președintele UDMR l-a refuzat însă, spunând că decizia intră în competența responsabililor locali UDMR. Liderii partidului din regiunea Trei Scaune, și anume Árpád Antal, primarul din Sfântu Gheorghe și Sándor Tamás, președintele Consiliului Județean Covasna, nu l-au respins pe Semjén și au votat ca Olosz să fie candidatul în zona Trei Scaune.

În ultima vreme afacerile merg mai slăbuț

În momentul de față Gergely Olosz este implicat în activitatea a vreo șase firme din România, partenerul de afaceri fiind de obicei fratele lui, Szabolcs Olosz, care la rândul său este tot cointeresat într-o serie de întreprinderi, între altele este coproprietarul ziarului Székely Hírmondó. Dacă ne uităm la bilanțul acestor firme, reiese că fiecare a avut perioada de glorie între 2013 și 2016, când cifrele au fost considerabile, iar între timp tranzacțiile lor s-au redus la minim.

De exemplu agenția de publicitate Syc Advertising SRL se ocupă și cu distribuției energiei electrice. Proprietarii firmei sunt Gergely Olosz și Szabolcs Olosz în proporții de câte 50%. Întreprinderea – a cărei pagină nu am putut s-o găsim – a avut în anul 2016 cifra de afaceri în valoare de 31 de mii de euro, acesta fiind anul cu cele mai mari cifre.

Workteam SRL oferă servicii de inginerie, în 2014 a avut cifra de afaceri în valoare de 160 de mii de euro, care în 2017 s-au redus la 2.800 de euro. Firma de tehnica instalației Instalaţii Bomf SRL a intrat în proprietatea fraților Olosz în 2015 și de atunci de asemenea descrește.

Din firma Agro Complex Anghelus SRL, care operează o fermă aflată în satul Angheluș (la 12 de kilometri de la Sfântu Gheorghe), Gergely Olosz deține de asemenea 50%, dar și afacerea de agricultură merge prost: în 2017 a avut cifra de afaceri sub 5 mii de euro. Olosz dispune în același localitate și de o pensiune prin Remenyke SRL. Perioada de succes a întreprinderii a fost în 2015, cu cifra de afaceri de 115 de mii de euro, care s-a redus în 2017 șa 60 de mii.

Firma de construcții Terraprest SRL a văzut de asemenea zile mai bune: în timp ce cifra de afaceri în 2014 a fost aproape de 300 de mii de euro, anul 2017 a fost încheiat cu doar 2 mii de euro, iar datoriile acumulate și neplătite ani de zile sunt de 260 de mii de euro.

Schweighofer, marea afacere

Mai interesantă decât cele menționate este însă Rutega SRL: în anii 2012-2013 această firmă a achiziționat și a dat mai departe lui Holzindustrie Schweighofer acele terenuri pe care s-a construit mai târziu fabrica de cherestea din Reci. Cu toate că nu există probe directe că Gergely Olosz ar fi fost acţionar în această firmă, sunt semne care indică implicarea lui în cumpărarea terenurilor din Reci.

După cum a investigat portalul Transindex, mai mulți dintre proprietarii locali au discutat despre vânzarea terenurilor cu Gergely Olosz, iar politicianul având atunci încă funcția de senator s-a și lăudat în public că Schweighofer a ales terenul umed de la marginea satului Reci ca sediul fabricii de cherestea mulțumită lui. Mai târziu Gergely Olosz a fost avocatul întreprinderii din Austria.

Dar să revenim la Rutega SRL: sediul firmei a fost înregistrat la domiciliul privat al lui Gergely Olosz din Sfântu Gheorghe, mai târziu a fost mutat pe Str. Ferenc Gödri nr. 18. Această adresă este trecută la mai multe firme care fac parte din domeniul de interese al familiei Olosz.

Dar cui aparțin banii?

Nu știm. Rutega SRL este 100% proprietatea firmei Rutega AG, înregistrată în Elveția, dar din cauza unei portiţe, nu se știe cine deține de fapt această firmă. Rutega AG e o firmă care funcționează pe bază de „bearer share”, adică proprietarul este persoana care se află în posesia acțiunilor. Acțiunile nu sunt trecute pe numele nimănui și sunt în orice moment transmisibile, iar tranzacția această nu lasă nici o urmă în hârtii.

Dacă ne uităm la bilanțul de la Rutega SRL, vedem că aceasta a avut cea mai mare cifră de afaceri în 2013, adică în anul cumpărării terenurilor de la Reci. Cele 1,8 de milioane de euro stau în contrast cu profitul net minimal, în jur de 76 de mii de euro al firmei. De atunci firma are cifra de afaceri de ca. 100 de mii de euro pe an, în timp ce datoriile cresc brusc, atingând în 2017 2,2 de milioane de euro.

În momentul prezent nu avem informații despre locul de ședere al lui Olosz. Fiindcă politicianul și omul de afaceri deține cel mai probabil cetățenia maghiară, el ar fi putut fără mari formalități să treacă granița dintre România și Ungaria, iar în țara din urmă poate să stea legal; spre deosebire de fostul premier al Macedoniei, Nikola Gruevski, nici nu trebuie să solicite azilul politic.

Foto: afiş al Gergely Olosz la intrarea în Oradea în timpul congresului UDMR din 2011

Traducerea: Orsolya András

The post Gergely Olosz, cel mai aventuros personaj din viața publică maghiară din Transilvania appeared first on Átlátszó Erdély.