Am solicitat de la ABA Crișuri rezultatele analizelor de laborator, iar datele arată că, până în luna iulie, aproape toți indicatorii de calitate a apei au ajuns în limitele prevăzute de lege la punctul unde apa epurată este deversată într-un canal al Ierului.

Singurul indicator care rămâne peste limita admisă

este amoniul. Concentrația lui este încă de aproximativ șase ori mai mare decât valoarea maximă permisă. Totuși, și aici se observă o îmbunătățire importantă: la sfârșitul lunii aprilie, concentrația depășea limita legală de aproape 30 de ori. În cantități mari, amoniul este toxic pentru fauna acvatică, în special pentru pești.

Stația de epurare este administrată de compania Apă Canal Nord-Vest SA, societate deținută de mai multe administrații locale din zona Ierului. În acest an am depus mai multe sesizări împotriva companiei pentru poluare, iar Garda Națională de Mediu a aplicat sancțiuni. Se pare că presiunea exercitată prin controale, amenzi și atenția publică a determinat compania să îmbunătățească procesul de epurare.

Schimbarea se vede și se simte.

Înainte ca rezultatele să se îmbunătățească, la stația de epurare s-a lucrat timp de mai multe zile. Este o veste foarte bună, mai ales dacă ne gândim că directorul companiei declara anterior că nu merită investit într-o stație de epurare atât de veche și degradată precum cea din Sălacea.

Deși apa evacuată încă nu îndeplinește toate cerințele legale, nu voi depune, deocamdată, alte sesizări privind această stație. Scopul nu este ca societatea să plătească amenzi din bani publici, ci să investească acești bani în modernizarea instalației, astfel încât apa evacuată să nu mai afecteze mediul, ci să contribuie la refacerea ecosistemului.

Iar acest lucru este cu atât mai important cu cât zona este afectată nu doar de poluare, ci și de secetă.

Există cel puțin două soluții

care ar costa probabil mai puțin decât plata unor noi amenzi:

1. Stația actuală ar putea fi completată cu un sistem de epurare prin zone umede construite (filtrare prin stuf și alte plante acvatice). Este o metodă naturală de epurare, în care apa trece printr-un strat de pietriș și sol plantat cu stuf, papură sau alte plante acvatice, iar bacteriile și rădăcinile acestora descompun poluanții.
2. În imediata vecinătate a stației de epurare din Sălacea a funcționat până de curând o fermă de porci. Sistemul de epurare al acesteia ar putea fi adaptat și utilizat pentru tratarea suplimentară a apelor uzate.

Succesul obținut la Sălacea este încurajator, dar reprezintă doar un prim pas. Apă Canal Nord-Vest operează stații de epurare în aproximativ 20 de localități, iar, din informațiile pe care le dețin până acum, în multe dintre ele funcționarea este deficitară.

De exemplu, la Săcueni situația nu s-a schimbat: compania continuă să deverseze în Ier ape uzate grav poluate.

Iar acolo unde voi constata probleme, voi continua să intervin.

Imagine: Probe de apă prelevate la 20 iulie din evacuările stațiilor de epurare din Săcueni și Sălacea. Foto: Babos Krisztina.

The post Victorie parțială pentru Ier: apa evacuată la Sălacea este mult mai curată appeared first on Átlátszó Erdély.

Informația a reieșit dintr-un punct aparent lipsit de importanță de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) din 22 iulie, care a durat doar câteva minute și care a fost remarcat de o sursă a publicației maghiare Magyar Hang.

În primul punct al ordinii de zi, ședința CNA – disponibilă și online – a aprobat în prealabil modificarea structurii acționariatului societății SC Alamo Impex 97 SRL, compania care operează postul de radio Radio Gaga din Târgu Mureș.

Aprobarea formală a CNA era necesară deoarece firma deține 12 frecvențe radio terestre, iar schimbările de proprietate trebuie agreate de autoritatea audiovizuală.

Informația esențială apare însă într-un screen share prezentat în timpul ședinței CNA. Potrivit acestuia, acordul autorității este solicitat deoarece proprietarul integral al societății Magyar Médiaszolgáltatást Támogató Központ Nonprofit Kft. (denumită în continuare MMTK), care deține SC Alamo Impex 97 SRL, ar urma să fie Lóránd Turos, în locul actualului proprietar, Radu Morar.

„Magnatul media” al UDMR din Satu Mare

Deși în prezentare apare doar numele fără alte detalii care îl pot identifica, toate sursele noastre susțin că acest Lóránd Turos este nimeni altul decât politicianul influent al UDMR. Turos și-a început cariera ca jurnalist. Între 2012 și 2016 a fost membru al CNA, iar pe lângă mandatul de senator deține mai multe afaceri, printre care și publicația Szatmári Friss Újság.

Este important de menționat că, potrivit informațiilor prezentate CNA, editorul trustului media – Asociația pentru Spațiul Media Transilvan (Médiatér Egyesület) – ar urma să rămână o entitate separată. Cu toate acestea, prin faptul că MMTK deține frecvențele radio și mărcile comerciale, compania din Ungaria exercită un control semnificativ asupra publicațiilor aparținând grupului Médiatér.

La ședința CNA a luat cuvântul și administratorul SC Alamo Impex 97 SRL, Szilárd István Hompoth (care este totodată administratorul unei alte companii din trust, Prima Press SRL). Intervenția sa nu a adus însă clarificări suplimentare. El a declarat că a primit informația privind schimbarea proprietarului cu doar o zi înainte, fără explicații, împreună cu instrucțiunea de a iniția la CNA procedura de aprobare a modificării acționariatului.

MMTK deține cele mai importante mărci ale trustului media maghiar din Transilvania

Dar de ce este importantă această firmă? Pe lângă frecvențele radio, MMTK Nonprofit Kft. deține, potrivit bazei de date a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), mărcile publicațiilor Krónika și Székelyhon, precum și siglele acestora pentru edițiile tipărite și online.

După cum a dezvăluit Magyar Hang, Asociația Erdélyi Médiatér, organizație finanțată generos de guvernul maghiar, a transferat în trecut către conturile MMTK sume de ordinul sutelor de milioane de forinți. O parte din aceste fonduri reprezintă taxe de licență pentru utilizarea mărcilor comerciale, care, potrivit informațiilor obținute de Magyar Hang, se ridică anual la valori de ordinul sutelor de milioane de forinți.

Cu alte cuvinte, contribuabilii maghiari au plătit mai întâi pentru achiziționarea unor firme media din Transilvania, iar ulterior au plătit către MMTK pentru ca aceste publicații transilvănene să poată utiliza propriile mărci și identitate vizuală. Afacerea pare să fie una profitabilă: în 2025, compania a înregistrat venituri de aproximativ 126 de milioane de forinți (circa 350.000 de euro).

Legături cu Mediaworks

MMTK a fost înființată în 2018 de Éva Judit Korda, fostă colaboratoare directă a lui Gábor Liszkay, una dintre figurile importante ale presei apropiate de guvernul maghiar. Încă de la început, compania a deținut mărcile Krónika și Székelyhon. Ulterior, în urma unei tranzacții care a ridicat inclusiv suspiciuni privind o posibilă administrare frauduloasă, în portofoliul său a ajuns și societatea SC Alamo Impex 97 SRL, care deține cele 12 frecvențe radio. Magyar Hang a scris despre această tranzacție aici.

Din vara anului 2023, proprietarul companiei este Radu Morar Nicolae. Potrivit informațiilor Magyar Hang, omul de afaceri de origine română este un apropiat al lui Gábor Liszkay (o persoană cheie în organizațiile media apropiate de Orbán) și ar acționa ca interpus al acestuia. Administratorul companiei este Beáta Lazányi, responsabilă de domeniul financiar în cadrul Mediaworks, principala firmă al propagandei din Ungaria.

Important este de menționat însă că la momentul publicării articolului, în registrul comerțului din Ungaria nu figura încă nicio mențiune privind schimbarea proprietarului MMTK.

Potrivit Tisza, acesta este „un gest profund neprietenos”

Din perspectiva evoluției relațiilor dintre UDMR și partidul Tisza, faptul că formațiunea maghiară din România ar urma să preia controlul asupra acestui trust media reprezintă, pe puțin spus, o evoluție nefavorabilă. O astfel de tranzacție i-ar permite UDMR să exercite un control direct asupra unei mari părți a presei de limbă maghiară din Transilvania.

Potrivit informațiilor Magyar Hang, situația trustului media transilvănean construit cu miliarde de forinți proveniți din Ungaria se află pe agenda Ministerului Culturii condus de Zoltán Tarr. Un înalt oficial al ministerului consideră că această inițiativă din partea UDMR reprezintă „un gest profund neprietenos”.

Conform informațiilor obținute de Magyar Hang, este exclus ca achiziția companiei să fie o inițiativă personală a senatorului Lóránd Turos. Președintele UDMR, Hunor Kelemen, trebuie să fi știut despre acest plan. Cel mai probabil scenariu este că Fidesz și UDMR au ajuns la o înțelegere în această privință pe la spatele lui Péter Magyar, noul prim ministru al Ungariei.

L-am contactat și pe Lóránd Turos. Am vrut să aflăm, în primul rând, din ce surse financiare ar cumpăra această firmă, având în vedere că, potrivit celei mai recente declarații de avere depuse în 2025, senatorul nu dispune de lichidități semnificative.

De asemenea, am vrut să aflăm dacă a discutat această tranzacție cu conducerea UDMR și care sunt planurile sale în legătură cu această firmă.

Senatorul UDMR a oferit însă doar un răspuns scurt, prin telefon:

„Nu fac declarații pentru Átlátszó. La revedere.”

The post UDMR vrea controlul trustului media finanțat de guvernul Orbán appeared first on Átlátszó Erdély.

Filmulețe deepfake cu vedete: rețeta care nu dă greș niciodată

Recent, un jurnalist Recorder a documentat modul în care un grup infracțional organizat a golit conturile a mii de cetățeni români. Aceștia foloseau filmulețe deepfake cu vedete din România, promovate pe rețelele de socializare, pentru a-i păcăli pe utilizatori să își instaleze un program spion pe telefon, golindu-le astfel conturile.

În acest caz, zeci de inculpați au fost trimiși în judecată, nu numai în țară, ci și în Republica Moldova și Ucraina. Am constatat cu stupoare că, în ciuda plângerii unui ministru referitor la faptul că identitatea sa a fost folosită fraudulos, autoritățile nu au făcut niciun progres în acest caz timp de luni de zile.

De asemenea, este edificator să observăm de cât timp se răspândesc aceste înșelătorii pe rețelele sociale, în timp ce multe persoane, cum ar fi Dragoș Pătraru, care a devenit  din prezentator TV unul dintre cei mai populari influenceri din țară, au încercat să se plângă către Facebook că numele lor au fost folosite în mod abuziv.

Rețeaua de socializare a preferat însă profiturile din publicitatea generată de escroci: nu a ridicat nici măcar un deget și nici nu s-a sinchisit să-i răspundă lui Pătraru. The Recorder a contactat, de asemenea, Google, care a oferit explicația standard conform căreia distribuirea de deepfakes pe platforma lor este interzisă.

Muncă ușoară, bani ușori, bine-cunoscuta momeală

Capcana cu jobul în care am intrat în mod voit exista deja pe Telegram, de la care e și mai greu să obții ceva. Nu e o coincidență faptul că șeful companiei a fost arestat la Paris în urmă cu câteva săptămâni pentru că nu a impus niciun control asupra infractorilor de pe platforma sa. Pentru că oricine se poate înscrie pe Telegram fără să dea detalii personale, așa că traficanții de droguri și de pornografie infantilă sunt dornici să o folosească. Și, bineînțeles, escrocii. 

Deseori se face reclamă în grupurile de pe Facebook că poți face mulți bani lucrând de acasă în timp foarte scurt. Uneori este o modalitate de a vă atrage într-un fel de structură MLM, dar uneori le promit solicitanților o modalitate foarte rapidă de a obține o recompensă mare cu o investiție minimă.

Recent, m-a surprins faptul că un anunț al unei presupuse companii partenere a serviciului global de rezervări Booking.com a inundat și grupurile de Facebook de Cluj. Momeala recrutorilor implica să ajutăm anumiți proprietari de spații de cazare, cu fracțiune de normă, să obțină ratinguri mai bune pentru cazările pe care le operează.

În momentul recrutării,

cineva i se prezintă „candidatului” și începe prin a spune că aceasta este o companie unde poți face mulți bani fără a fi nevoit să investești. Apoi vă trimite la o altă persoană care acționează ca responsabil de resurse umane și vă dă un test destul de ridicol la „interviul de angajare”: trebuie să trimiteți o captură de ecran a cinci monumente culturale de renume mondial, cum ar fi Turnul Londrei sau statuia lui Iisus din Rio.

Primul meu instinct a fost să îi întreb ce companie reprezentau mai exact. Pentru că nu menționează asta nicăieri, Booking fiind referința peste tot. Dar m-am gândit că nu ar trebui să îi pisălogesc din prima pentru că și-ar da seama că investighez ceva.

Există două semnale de alarmă în cazul acestui tip de înșelătorie online: nu descărcați niciodată aplicațiile necunoscute  care vi se recomandă și nu trimiteți niciodată bani atunci când vi se promite că veți primi mai mulți bani înapoi în curând. Pentru că nu veți primi nimic. Sau în acest caz veți primi, dar asta face parte din capcană.

Principalul instrument cu care te atrag în spirală este că, odată ce ai fost plătit, este mai ușor să investești mai mult. Celălalt factor psihologic este că, odată ce ați investit în speranța unui profit mai mare, veți insista să îți recuperezi banii.  

Și aici ești plătit:

dacă treci testul ridicol de ușor din „interviul de angajare”, vei primi între 10 și 15 euro. Nu sunt bani puțini pentru cinci capturi de ecran, și am fost destul de surprins să primesc brusc 15 € pe Revolut de la un domn polonez.

De asemenea, mi-a trecut prin cap pentru scurt timp dacă nu cumva serviciile secrete ruse vor ca eu să fac poze în astfel de locuri. Știu că este o idee deplasată, dar am fost de două ori în Ucraina de când a izbucnit războiul, iar în drum spre casă, dintr-o dat, o mulțime rusoaice sau ucrainence frumușele m-au abordat pe Facebook și mi-au cerut să le trimit fotografii ale locurilor în care am fost. Nice try, FSB!

Chiar a doua zi, am aflat de ce primeam bani de la domnul polonez: pentru că întregul sistem este o piramidală uriașă.

A doua zi, trebuie să îndeplinești alte două sarcini tâmpițele, dar strict la termen: trebuie să apreciezi două cazări pe Booking. Până în acest moment, oamenii sunt împărțiți în grupuri de 10-12 persoane pe Telegram și lucrează cu ajutorul unui administrator. Administratorul spune că este nevoie de inimioare pentru a îmbunătăți ratingul. Râd și eu de acest lucru pentru că tot ce înseamnă este că cineva a adăugat cazarea la Favorite.   

Începe escrocheria 

Apoi vine partea interesantă: ți se spune că trebuie să plătești o sumă cuprinsă între 195 și 25 000 de lei. În mod evident, începătorii optează pentru bani puțini, dar unii dintre „colegii” mei plătesc din prima o sumă medie. În grupul comun, trebuie încărcată o dovadă de plată care să confirme că transferul a fost făcut către persoana desemnată de administrator.

Primesc și eu un cont de Revolut și, de data asta, un nume românesc. Cineva din spate coordonează fiecare persoană care trimite bani și cui îi trimite; asta e schema piramidală. Îmi pică fisa în acest moment și cum văd că unii au plătit, postez în grup că: băieți, asta e o escrocherie, se va lăsa cu o mare pierdere. 

Și mă și elimină din grup ca la carte. Nu știu dacă am reușit să conving pe cineva. 

Într-o schemă piramidală, jucătorii își recuperează o perioadă banii sau chiar mai mult, dar în orice moment (de obicei când suma este deja suficient de mare), coordonatorii schemei vor lua pur și simplu banii și îi vor bloca pe cei implicați. Acesta este marele pericol al întregii scheme.

După ce m-au eliminat din grup,

mentorul îmi zice că sunt necinstit, că încerc să clatin încrederea  angajaților. Eu îi răspund că mi-am dat seama de sistem și că este o înșelătorie, iar

el îmi spune că nu pot face treaba asta fără încredere și că ar fi mai bine să mă opresc.

Îi menționez că s-a spus că nu există nicio coplată sau investiție, iar el îmi răspunde că nu este o investiție, ci transferi bani în propriul cont (când, evident, trebuie să îi transferi altcuiva, deci cum e propriul cont?) 

Explică transferurile repetate susținând că furnizorii de cazare doresc să pretindă că au un flux mare de rezervări și, prin urmare, sunt dispuși să plătească mai mult. OK, presupun, dar a doua zi îmi amintesc că nu am făcut nicio captură de ecran, atât de brusc a venit momentul Evrica! și intervenția pentru ceilalți.

Îi scriu mentorului că regret comportamentul meu de ieri, m-am răzgândit și că a avut dreptate. Îl mint că am vorbit cu colegii care au primit banii și că vreau să am și eu parte din ospăț. El e reticent o vreme, dar apoi mă introduce în alt grup. Același nivel, două sarcini fără sens, apoi îmi cer contribuția.

În acest moment sunt mai pregătit:

îi înscriu în prealabil pe majoritatea colegilor mei în agenda mea și îi rog să se gândească bine în ce se bagă. Între timp, încerc să le explic sistemul în mesaje private. Da, dar ei sunt zoriți de administrator că termenul lor pentru investiție este pe cale să expire.

Cu majoritatea celor implicați ne înțelegem că vor fi precauți. Între timp, sunt dat din nou afară din grup, chiar dacă de data aceasta nu am acționat public. Dar, între timp, am făcut capturi de ecran.  

Unul dintre „colegii” mei trebuie să se fi gândit că îl împiedic să se îmbogățească, turnându-mă administratorului. Mentorul meu spune că îmi hărțuiesc colegii. Îi spun apoi că sunt jurnalist, iar el speriat, șterge întreaga conversație. 

Au plănuit totul minuțios

În cele două zile petrecute cu ei, deveniseră precauți. Contul de Facebook al persoanei care m-a recrutat pe platforma socială a dispărut, iar contul primei persoane care m-a contactat pe Telegram a dispărut de asemenea. Apropo, pe rețeaua rusă de socializare nu există niciun buton pentru a raporta un utilizator și nicio modalitate de a alerta operatorii. Acest lucru dă mână liberă escrocilor care circulă sub diverse nume noi.

Un alt lucru izbitor este că au creat un model piramidal complicat: dacă aș fi trecut prin perioada de probă de cinci zile, aș fi putut să-mi organizez propria echipă, să primesc un comision pentru munca lor etc. Ei chiar încearcă să stoarcă maximul de la oameni.

În România nu am văzut încă niciun articol despre oferte false de locuri de muncă care circulă sub numele Booking, deci presupun că această înșelătorie este nouă pe piața internă. Cu toate acestea, în ultimii ani au existat multe alte înșelătorii folosind numele site-ului de rezervări: fie cazare inexistentă, fie o schemă de phishing ascunsă într-un link fals de confirmare.

Această schemă piramidală a fost raportată pe Reddit în limba engleză cu luni în urmă. Dacă ne uităm puțin mai departe, putem afla, de asemenea, că acest tip de înșelătorie se desfășoară de ani de zile pe tot felul de rețele de socializare, cel mai recent WhatsApp, unde au fost estorcați de la utilizatori cel puțin o sută de milioane de euro.

Desigur, aceste escrocherii nu vizează, de obicei, utilizatorul conștient de internet. Booking a precizat deja că ofertele sale de locuri de muncă sunt anunțate numai pe site-ul său oficial și că potențialii angajați nu sunt contactați niciodată prin mesaj, în niciun caz.

Ați depistat asemenea escrocherii? Dacă da, scrieți-mi la adresa kulcsararpi@atlatszo.ro. Folosiți parole sigure și rețineți: pe internet nu există niciodată bani gratis.

The post M-am băgat într-un joc piramidal: așa te țepuiești cu Booking-ul appeared first on Átlátszó Erdély.

Compania de Apă Someș S.A., compania de utilități care acoperă cea mai mare parte a județelor Cluj și Sălaj, nuanțează acest tablou: nu există riscul lipsei de apă, iar extinderea infrastructurii nu este neapărat o soluție.  

Potrivit companiei, rețeaua de apă este supraîncărcată de consumatori: o parte a populației nu utilizează apa potabilă doar în scopuri casnice, așa cum prevăd contractele, ci și pentru umplerea piscinelor sau irigarea terenurilor agricole, a grădinilor de legume și a serelor. 

Pentru a înțelege mai bine situația, am contactat specialiștii companiei de apă. Într-un interviu față-n față, Victor-Lucian Croitoru, directorul de comunicare al Companiei de Apă Someș, ne-a explicat problema, iar Sebastian Lucaciu, ofițer de presă, ne-a răspuns în scris la întrebări.

Unde nu a ajuns apa?

În perioada iunie-august, furnizarea apei a fost întreruptă chiar și două sau trei zile în zeci de comune din județele Cluj și Sălaj. Compania de Apă Someș a informat populația prin intermediul site-ului propriu și a paginii de Facebook despre faptul că în timpul caniculei, consumul crescut de apă a suprasolicitat rețeaua, obligând unele localități să oprească apa zile întregi pentru a umple rezervoarele.

Au fost 83 de localități din județul Cluj și 38 din județul Sălaj unde locuitorii au rămas fără apă potabilă o perioadă în timpul caniculei din luna iulie din cauza suprasolicitării rețelei. Compania de Apă Someș alimentează cu apă potabilă și localitățile de la granița județului, 3 localități din județul Mureș și 2 din județul Bistrița-Năsăud confruntându-se cu lipsa de apă în cursul lunii iulie.

Cele 125 de localități sunt marcate pe harta de mai jos, iar sub dreptunghiurile albastre este indicat numărul de întreruperi temporare de apă anunțate de compania de apă în luna iulie:

Întreruperea a provocat, de asemenea, indignare deoarece compania de utilități nu a informat întotdeauna locuitorii în avans că serviciul de apă potabilă va fi întrerupt, iar aceștia nu au avut posibilitatea de a-și face rezerve. Suprasolicitarea sistemului nu poate fi estimată în avans, a declarat ofițerul de presă Sebastian Lucaciu.  

Cum funcționează sistemul?

Pentru a înțelege mai bine problema, iată cum funcționează furnizarea apei. Majoritatea localităților din județul Cluj sunt alimentate din Lacul Tarnița, având o capacitate de aproximativ 70 de milioane de metri cubi de apă. Această sursă principală de apă este completată la nivel local de ape subterane sau izvoare care alimentează puțuri de apă.

Rețeaua de apă pornește de la Gilău (unde apa din lacul de acumulare este tratată) și transportă apă la Cluj-Napoca, Gherla, până la Dej și pe mai multe ramuri către localități mai mici.

Județul Cluj are norocul ca rețeaua de apă să pornească din zonele din amonte și să ducă apa în satele mai joase din zonele de câmpie. Sunt relativ puține zone unde apa trebuie pompată la înălțime, a arătat Croitoru pe harta din spate.

Apa potabilă pompată în zonele rezidențiale mai înalte este colectată în rezervoare locale, unde apa este în circulație constantă. Rezervoarele cilindrice, vizibile de la distanță, sunt dimensionate astfel încât să asigure alimentarea maximă cu apă a zonei timp de opt ore pe zi.

Compania de apă umple rezervoarele seara și noaptea, când, teoretic, locuitorii folosesc mai puțină apă, iar prețurile la energie sunt mai mici. Cu toate acestea, dacă locuitorii folosesc această apă pentru a-și uda grădinile seara și noaptea, rezervoarele nu au timp să fie reumplute.  

Calea apei se bifurcă la nodurile din anumite așezări. Un astfel de nod este Apahida, de unde bifurcațiile duc apa spre Câmpia Transilvaniei. În Apahida, dacă încep să se umple piscinele și să se ude grădinile de legume, următoarele două sate nu vor mai primi apă”, a spus Croitoru, ilustrând problema.  

Extinderea infrastructurii ar fi o soluție?

Soluția la îndemână ar fi instalarea unor rezervoare mai mari, dar Victor-Lucian Croitoru spune că acest lucru ar cauza probleme suplimentare. În perioadele de utilizare redusă a apei, cum ar fi iarna, apa din rezervoare nu ar fi schimbată la timp și ar deveni nepotabilă.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că infrastructura de alimentare cu apă este deținută de autoritățile locale și este doar închiriată de la acestea de către compania de utilități. Astfel, extinderea rețelei de apă este parțial responsabilitatea companiilor de apă și parțial responsabilitatea primăriilor.   

Și în prezent se lucrează la rețea: rețeaua de apă potabilă și canalizare se modernizează și se extinde de ani de zile dintr-un proiect european (POIM) în 174 de localități din jud. Cluj și Sălaj. Valoarea totală brută a proiectului este de aproape 2 miliarde RON (400 de milioane EUR), din care UE va oferi fonduri nerambursabile în valoare de 1,2 miliarde RON brut.

Grație proiectului, până la sfârșitul anului 2024, localitățile care au fost alimentate cu apă potabilă din puțuri se vor putea conecta la sistemul de alimentare cu apă al lacului Tarnița. Acest lucru ar fi important, deoarece localitățile în care apa potabilă este furnizată de ape subterane sau izvoare sunt deosebit de vulnerabile la criza climatică, a explicat directorul de comunicare.

Debitul de apă din puțuri este în scădere în timpul caniculei, iar ploile torențiale nu sunt bune pentru apa potabilă. Apa care se acumulează în puțuri nu este, de regulă, epurată, deoarece solul face acest lucru. Cu toate acestea, în timpul ploilor torențiale, puțurile trebuie să fie clorinate, deoarece apa de ploaie care curge de pe dealuri duce cu ea materiile fecale provenite de la oi și vaci, a explicat directorul.

Pesticidele contaminează rezervele de apă din Sălaj

Croitoru a subliniat că apa din lacul Tarnița este suficientă pentru a asigura în viitorul apropiat apa potabilă și pentru județul Sălaj. Această investiție face parte, de asemenea, din proiect european important menționat mai sus, fiind necesară deoarece apa din Lacul Vârșolț, care alimentează rețeaua din județul Sălaj, este foarte poluată.

Lacul este înconjurat de terenuri agricole unde culturile sunt tratate cu pesticide. Acestea se infiltrează în sol și de acolo ajung în lac, iar curățarea apei din lac costă mult, a explicat directorul.

Când va fi finalizată, conducta care va lega județele Cluj și Sălaj „va fi cea mai lungă aducțiune de apă potabilă din România. Lungimea totală va fi 150 de km și încă 150 de km de ramificații. Acest sistem va deveni sistem regional integrat”, a explicat Croitoru.

Pentru ce consum mediu este proiectat sistemul?

Dimensiunea și extinderea elementelor rețelei de apă sunt stabilite pe baza unor criterii normative, luând în considerare caracteristicile specifice ale localităților respective și dinamica populației.

Regulamentul calculează consumul de apă la 6,3 m³ pe lună pentru persoanele care locuiesc în clădiri cu sistem de apă și canalizare și încălzire centrală individuală. Consumul mediu este ajustat la 8,4 m³ pe cap de locuitor dacă apa caldă este furnizată de un furnizor de termoficare urbană.   

La fel, se prevede cantitatea de apă potabilă pe care un consumator o poate utiliza pentru irigarea grădinilor sau a gazoanelor sau pentru animale. De exemplu, în decursul unui sezon, se calculează 300 l apă pe metru pătrat de grădină de legume pentru irigarea unei grădini de legume și 3000 l apă lunar pentru creșterea vitelor.

De asemenea, regulamentul-cadru stabilește standarde de consum pentru instituțiile publice și întreprinderi. Cu toate acestea, nu oferă îndrumări cu privire la cantitatea de apă care poate fi consumată pentru umplerea piscinelor la casele particulare.

Potrivit directorului de comunicare al companiei de apă, multe probleme apar deoarece contractele cu proprietarii de case particulare acoperă doar consumul casnic de apă al locuitorilor și nu includ faptul că aceștia doresc să ude și grădina de legume.  

Ce înseamnă supraconsumul?

Din postarea companiei de utilități din data de 24 iunie reiese că în lunile mai și iunie în Chinteni, au existat locuitori care au consumat de 54 de ori mai multă apă decât în ultimele două luni, în Feleacu de 78 de ori și în Dezmir de 87 de ori mai mult. Directorul a distribuit un raport mai detaliat:

Croitoru a arătat că rapoartele din iulie-august vor conține date și mai slabe din cauza valurilor de căldură, dar că nu au primit încă cifrele finale.

Directorul de comunicare a dat, de asemenea, câteva exemple extreme în timpul conversației noastre. De exemplu, există o gospodărie al cărei consum în martie și aprilie a fost de 0 metri cubi de apă. Aceasta se compară cu 239 de metri cubi de apă potabilă utilizați în mai-iunie.

„Probabil e casă de vacanță. S-au dus acolo și s-au umplut piscina de câteva ori. Asta ar fi singura explicație”, a spus Croitoru. O altă gospodărie a consumat 870 m³ de apă în două luni. „Este suficientă apă pentru a umple aproximativ douăzeci de piscine olimpice”, a ironizat directorul.

De ce nu se poate face nimic cu cei care consumă prea mult?

„Dacă eu îți dau apă pentru băut și spălat, tu nu ai voie să o folosești la udat. Dar paragraful asta nu este urmat de nicio sancțiune”, și-a exprimat directorul neputința.

Deși art. 229 din Regulamentul nr. 88/2007 al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) obligă utilizatorul să respecte standardele pentru clienți din contractul încheiat cu societatea de utilități, în conformitate cu legislația actuală pot fi sancționați doar cei care nu plătesc societății de utilități pentru consumul de apă.

În principiu, utilizatorii au obligația de a notifica furnizorul de apă în cazul în apare vreo schimbare în modul în care utilizează apa (de exemplu, dacă instalează o seră), dar problema se pune cât de mulți fac acest lucru.   

Totodată legea apelor prevede dosar penal sau amenzi doar atunci când consumatorii utilizează ilegal sursele naturale de apă. De exemplu, dacă cineva își irigă grădina cu apă pompată din Someș, a indicat directorul.

Care ar fi soluția?

Compania de utilități a răspuns situației de urgență în mai multe moduri, însă niciunul dintre acestea nu a oferit o soluție durabilă, a declarat Croitoru. În primul rând, localităților li s-a cerut să sisteze irigarea spațiilor publice și să contribuie la informarea locuitorilor cu privire la utilizarea conștientă a apei potabile. Au fost distribuite pliante și au fost lipite afișe pe panourile de afișaj din primării, școli și biserici care spun:

„Nu udați grădinile! Alții pot rămâne fără apă. 
Alternative pentru grădinărit, irigații, ferme de animale:
puț forat, apa de ploaie, pârâuri și izvoare.”

Pe de altă parte, autoritățile pentru situații de urgență din județ au rugat proprietarii de hoteluri cu piscină, parcuri acvatice și spălătorii auto din localitățile rămase fără apă să nu mai utilizeze apa furnizată de la rețea până la rezolvarea situației de urgență.

Potrivit lui Croitoru, soluția la criză ar fi prețuri progresive, în creștere diferențiată. Atunci când o companie de utilități încheie un contract cu o firmă, aceasta se așteaptă la un consum de apă mult mai mare decât pentru o persoană fizică sau o familie.    

Cu toate acestea, apa costă la fel pentru întreprinderi ca pentru persoane fizice. De exemplu, în județele Cluj și Sălaj, utilizatorii plătesc unul dintre cele mai mici prețuri: 5,12 lei net pentru un metru cub de apă potabilă și 5,43 lei net pentru canalizare, așa cum se vede în lista de prețuri defalcată pe județe.

„După părerea mea, soluția pentru această criză legată de utilizarea apei în alte scopuri decât cel menajer ar fi tarifele progresive. Adică îți dau apa cu 3 lei pe metru cub atunci când tu și familia ta consumați trei-patru metri cubi pe persoană. Să calculăm: dacă sunteți patru în familie, asta înseamnă 12 metri cubi pe lună. Dar în momentul în care tu ai 80 de metri cubi pentru patru persoane, pe lună, e evident că o folosești la altceva, pentru că nu poți să bei atâta apă. Atunci să îți dau apa respectivă cu 100 de lei pe metru cub”, a răspuns directorul.

Potrivit lui Croitoru, o astfel de creștere a prețului ar încuraja persoanele care folosesc apa potabilă pentru irigarea grădinilor și adăparea animalelor să caute alte soluții. De exemplu, acestea ar putea fora puțuri sau colecta apa de ploaie în rezervoare în timpul sezonului de primăvară, care ar putea fi subvenționate de stat. Această din urmă opțiune ar fi, de asemenea, o soluție avantajoasă pentru ambele părți, deoarece s-ar economisi costurile de drenare a apelor pluviale”, a declarat directorul. Compania de Apă Someș a făcut primul pas solicitând prețuri diferențiate de la autoritatea competentă, a declarat directorul de comunicare.

Compania a oprit deja apa în mai multe comune în luna august și a introdus un orar de furnizare a apei. Canicula de august lovește în această săptămână centrul Transilvaniei.

Actualizare, 14 august 2024: Compania a anunțat că începând cu 1 septembrie, va majora prețul apei potabile care va costa 6,16 lei pe metru cub, iar pentru canalizare se va percepe 6,53 lei pe metru cub.

În imaginea introductivă: casă particulară cu piscină din zona Clujului. Foto: Sipos Zoltán.

The post Bălăceală în plină criză de apă: de ce se ia apa în județele Cluj și Sălaj când e cel mai cald? appeared first on Átlátszó Erdély.

Cum la noi toate marile investiţii se anunţă şi se finalizează în campanie electorală, Sándor Tamás, președintele Consiliului Județean Covasna, a anunțat reconstruirea drumului care trece prin pasul Hatod în septembrie 2020. În filmuleţul electoral el afirma hotărât: „Am promis. Acum facem!”

„Acum”-ul din campania electorală a durat un an, fiindcă în anul respectiv n-au reuşit să facă altceva decât să desfacă asfaltul pe-alocuri, pe o bandă de circulaţie şi să lase totul aşa peste iarnă.

Conducătorii auto s-au plâns că se îneacă în noroi, astfel că într-un filmuleţ publicat pe Facebook în vara următoare, în iunie 2021, Sándor Tamás a recunoscut că oamenii au dreptate, şi a promis că până la sfârşitul lunii august vor reasfalta drumul peste Hatod. A urmat un august plin de reclame pe pagina preşedintelui consiliului judeţean. Un nou „Am promis. Acum facem!”, urmat de un „Progresăm!” şi de un „Am promis. Am făcut!”

Tamás a afirmat în această postare că „Acest drum nu a mai fost niciodată așa!”. Și are dreptate însă nu în sensul bun.

Oamenii au semnalat că drumul e mai îngust în curbe decât era cel vechi, chiar dacă s-a promis unul mai lat. Preşedintele CJ a promis într-un alt filmuleţ că vor face totul să lărgească drumul în curbe.

Totul părea frumos, până în iarnă, când asfaltul nou-nouţ, de doar câteva luni s-a făcut brânză pe kilometri întregi. Drumul, care prima dată a ţinut 75 de ani, după aia 50, acum a cedat după trei luni.

Secuii, mari producători de cartofi, făceau mişto pe Facebook că Tamás a transformat drumul vechi de 125 de ani într-o parcelă de cartofi.

Preşedintele CJ a tăcut lung despre această problemă, până în august, când a anunţat că constructorul va reface porţiunile afectate, va schimba fundaţia drumului unde trebuie, şi va turna din nou asfalt. Asta s-a şi întâmplat parţial. Conform unui muncitor al firmei de construcţii lucrările de refacere a asfaltului de pe Hatod s-au terminat de câteva săptămâni.

Am mers pe teren să vedem ce s-a refăcut şi cum s-a refăcut. Se poate vedea şi din poze, pe serpentinele Hatodului covorul asfaltic s-a refăcut în proporţie de cel puţin 50%.

Pe sectoarele de drum unde nu s-a schimbat asfaltul, suprafaţa asfaltului turnat în urmă cu un an prezintă o reţea deasă de crăpături. O sursă de-a noastră, expert în construcţii de drumuri ne-a declarat că drumul s-a deteriorat probabil în mare parte din cauza fundaţiei necorespunzătoare. Acest fenomen, când asfaltul prezintă o reţea de crăpături se numeşte faianţare, şi indică o problemă a fundaţiei.

Dacă lucrările de refacere a drumului s-au terminat, dar totuşi asfaltul de anul trecut e faianţat, atunci înseamnă că sub acel asfalt n-au reparat fundaţia drumului, cum a promis preşedintele CJ. Şi probabil nici sub petecele de asfalt refăcute. Asta înseamnă că în curând se va mai tăia încă o dată asfaltul, se va reface fundaţia şi se va turna asfaltul încă o dată? Cât costă reasfaltările acestea repetate şi cine va suporta costul lor?

Am trimis aceste întrebări şi multe altele Consilului Judeţean Covasna, constructorului Morani Impex din Zărneşti şi dirigintelui de şantier You Leep Group din Braşov. Am mai vrut să aflăm de la ei dacă s-a lucrat şi la fundaţia drumului în vara asta sau doar la asfalt; cum văd ei, din ce motive s-a stricat drumul aşa de repede; dacă au făcut teste şi care a fost rezultatul acestora; din vina cui au apărut aceste probleme; ce garanţii sunt că n-o să mai apară aceste probleme în anii viitori, sau chiar după expirarea termenului de garanţie; dacă fundaţia drumului şi asfaltul va mai fi refăcut pe pasul Hatod în cadrul acestui proiect, sau starea actuală a lucrărilor poate fi considerată cea finală.

Nici unul dintre cei trei nu au răspuns la întrebări.

I-am mai întrebat şi când preconizează că se va finaliza proiectul. Dat fiind faptul că în cadrul acestui proiect finanţat cu 83 de milioane de lei din POR 2014-2020, data finalizării proiectului care apare pe panouri este 31 decembrie 2021.

Acum suntem în septembrie 2022 şi se lucrează la foc redus la nişte poduri, dar mai au destul şi de asfaltat şi de făcut şanţuri. Și apropos de şanţuri: pe serpentinele Hatodului am observat, că în unele locuri, unde drumul s-a distrus foarte tare şi a trebuit reasfaltat total, nu sunt deloc şanţuri sau sunt doar şanţuri mici, săpate în pământ, nebetonate.

Pozele de mai sus sunt făcute la km 5+500 şi km 5+400. Se vede clar că nu există acolo şanţ betonat.

Dacă ne uităm în documentaţia proiectului, la piesele desenate se vede că pe această porţiune este prevăzut şanţ pe ambele părţi ale drumului. Dacă cautăm profilul transversal corespunzător, vedem că pe porţiunile de drum din pozele de mai sus ar trebui să avem şanţ din beton, gros de 10 cm.

Am întrebat sursa noastră, specialist în construcţii de drumuri, dacă nu trebuia realizat şanţul de beton înainte de turnarea asfaltului. El spune clar: la toate lucrările primul pas este îndepărtarea apei, adică şanţul. Doar după aceea poate urma asfaltarea.

Deci cineva s-a grăbit. Cine? N-am primit răspuns la întrebarea pusă celor trei părţi: cine e de vină pentru această situaţie?

Managerul judeţului ne dă însă răspunsul într-un articol dintr-un ziar local: el pasează responsabilitatea populaţiei, care n-a avut răbdare ca fundaţia să se aşeze şi a pus presiune pe politicieni, care au grăbit constructorul.

The post Covasna: Drumul de pe Hatod, modernizat cu bani europeni de Consiliul Județean, s-a făcut praf la niciun an de la asfaltare appeared first on Átlátszó Erdély.